Pentru al treilea an consecutiv președintele Donald Trump blochează finanțarea UNFPA din cauza implicării agenției în promovarea avortului ca metodă de planificare familială. Decizia intră sub incidența principiilor „Mexico City Policy”, reinstaurate de Administrația Trump în 2017, care interzic finanțarea externă de la bugetul federal a organizațiilor care promovează direct sau indirect avortul ca metodă de planificare familială.
Secretarul de stat Mike Pompeo a spus că din documentele publice ale UNFPA reiese relația de parteneriat între agenția ONU și guvernul chinez în domeniul controlului populației. Din informațiile Departamentului de stat, guvernul chinez continuă politicile de planificare familială care includ avortul forțat și sterilizarea involuntară.
UNFPA are o tradiție de decenii în asistarea autorităților chineze în implementarea politicilor de control a populației. Sub mandatele președinților Ronald Reagan, G.H.W.Bush și G.W.Bush, SUA a suspendat finanțarea UNFPA. Administrațiile Clinton și Obama au finanțat UNFPA, suma totală alocată organizației numai în timpul mandatelor președintelui Obama ridicându-se la peste 300 milioane de dolari. Suma de 32,5 milioane de dolari destinată pentru finanțarea UNFPA în 2019 va fi redirecționată de USAID pentru susținerea unor programe și inițiative privind sănătatea femeilor care nu implică în niciun fel avorturile.
Câteva mii de imigranți fără documente au ocupat vineri Panteonul din Paris , necropolă a personalităților Franței , pentru a cere rezolvarea situației lor și o întâlnire cu premierul Edouard Philippe.
Contactata de AFP, o membra a grupului La Chapelle Debout, colectiv de ajutorare a imigrantilor, prezenta in interior, a spus ca 700 de imigranti si sustinatori au intrat in cursul dupa-amiezii in acest edificiu impozant din inima Parisului.
„Ne-am saturat de zecile de CRS (politistii insarcinati cu mentinerea si restabilirea ordinii – n.red.), cu casca in mana”, a explicat ea. „Atmosfera este buna. Au fost multe luari de cuvant despre rasism, despre revendicarile noastre”, a adaugat ea, precizand ca „turistii au fost evacuati”.
Intr-o inregistrare video transmisa pe Twitter se vad mai multe sute de persoane sub cupola Pantheon-ului scandand „Vestele negre! Vestele negre!”, numele unui colectiv de imigranti care traiesc in adaposturi sau pe strada in regiunea pariziana.
„Noi, imigrantii fara documente, care traim in adaposturi sau pe strazi, am ocupat Panteonul, mormintele marilor vostri cetateni… pentru a-i cere prim-ministrului sa le faca acte tuturor imigrantilor fara documente din Franta”, este principala revendicare a Vestelor Negre.
Oamenii continua sa se adune, iar la fata locului au venit efective importante ale fortelor de ordine.
Mark Zuckerberg a recunoscut că rețeaua de socializare pe care a creat-o a interzis o serie de anunțuri pro-viață înainte de referendumul privind legalizarea avortului din Irlanda, de anul trecut, potrivit Breitbart News
Într-un interviu acordat recent la Festivalul Aspen Ideas, șeful Facebook, Mark Zuckerberg, a început să explice modul în care gigantul social media încearcă să colaboreze cu guvernele altor țări pentru a determina ce discurs politic ar trebui să fie permis pe site-uri. Zuckerberg a dat ca exemplu de interacțiune cel dintre Facebook și guvernul irlandez înaintea referendumului din 2018, privind legalizarea avortului în țară.
El a explicat că grupurile americane pro-viață doreau să ruleze anunțuri pe Facebook orientate către cetățeni irlandezi. Facebook a luat legătura cu guvernul irlandez pentru a afla dacă anunțurile ar trebui sau nu să fie permise în acel moment. Zuckerberg a declarat: „Răspunsul lor era că „în prezent nu avem o lege, deci trebuie să luați decizia pe care vreți să o luați”.
„Iar noi am decis să nu permitem anunțurile”, a declarat Zuckerberg.
Anul trecut, în mai, irlandezii s-au pronunțat, printr-un referendum în favoarea legalizării avortului, adică pentru abrogarea celui de-al 8-lea amendament al Constituției Republicii Irlandeze, care prevedea „dreptul la viață al nenăscutului”.
Liderul formațiunii conservatoare Noua Democrație, Kyriakos Mitsotakis, a depus luni jurământul și a preluat funcția de prim-ministru al Greciei în cadrul unei ceremonii desfășurate la numai o zi de la victoria partidului său în alegerile generale anticipate.
Spre deosebire de predecesorul său, Alexis Tsipras, Kyriakos Mitsotakis a optat pentru un jurământ religios rostit în fața arhiepiscopului Atenei, Ieronim al II-lea, și a mai multor reprezentanți ai bisericii ortodoxe elene. Alături de el s-au aflat soția și cei trei copii.
Tsipras, ateu declarat, a ales în 2015 să depună doar un jurământ de fidelitate în fața Republicii.
Partidul lui Mitsotakis a avut ca slogan al campaniei electorale ”Familie, Națiune, Dumnezeu”.
Potrivit rezultatelor parțiale după numărarea a 40% din buletinele de vot, Noua Democrație are 39,7% din voturi, iar Syriza 31,4%. Mai multe partide mai mici ar putea ajunge sub pragul electoral, inclusiv formațiunea Zorii Aurii.
AUSTERITATE, PROGRESISM și FEDERALISM EUROPEAN – orientarea noii garnituri de lideri UE: Șefa propusă a Comisiei Europene, “ creștin – democrată ” Ursula Von der Leyen, pro- căsătorii și adopții gay, pro- armata europeană și SUE/ Lagarde la Banca Centrală Europeană / Sassoli, șeful PE, discurs despre “DEGENERAREA NAȚIONALISTĂ ”, promotor al drepturilor minorităților sexuale
Episodul negocierii Timmermans-Borisov sau cum se tranzactioneaza “STATUL DE DREPT” si “LUPTA ANTICORUPTIE”/ România – absenta total de la negocierile europene
Ministrul german federal al Apărării, Ursula von der Leyen, a fost nominalizată marți în funcția de președinte al Comisiei Europene, potrivit Agerpres.
Aceasta este membră a partidului „Uniunea Creștin-Democrată din Germania” (CDU) din 1990, dar a devenit activă pe plan politic după 1999. În perioada 2003-2005 a fost ministru cu responsabilități de probleme sociale, familie și sănătate în Guvernul landului Saxonia Inferioară. După alegerile federale din 2005, a fost numită Ministru Federal pentru Familie și Tineret în cabinetul Angelei Merkel. După alegerile federale din 2009, a devenit Ministru federal al Muncii și Afacerilor Sociale, iar din 2013 a primit portofoliul Apărării, devenind prima femeie din Germania la conducerea acestui minister.
La Conferința de Securitate de la Munchen din 2015, ministrul Apărării, Ursula von der Leyen, a întărit refuzul Germaniei de a sprijini Ucraina cu armament european pentru a se putea apăra în conflictul provocat de separatiștii pro-ruși din regiunile estice, conform Wikipedia. În septembrie 2015, aceasta a criticat atitudinea Guvernului Ungariei în timpul crizei refugiaților, când cabinetul lui Viktor Orban a autorizat intervenția forțelor de ordine cu tunuri de apă și gaze lacrimogene la granița cu Serbia, pentru dispersarea migranților ilegali care forțau intrarea în Uniunea Europeană, potrivit Politico.eu
Din anul 2005, când a devenit ministru federal pe problemele Familiei, Ursula von der Leyen a intervenit pentru legiferarea unui concediu de paternitate de două luni pentru bărbații care doresc să ajute la îngrijirea copiilor nou-născuți, dar și pentru cenzurarea pornografiei infantile pe Internet, ceea ce a creat infrastructura pentru o eventuală blocare extinsă și a altor site-uri de către Poliția Federală, potrivit Wikipedia. Ursula von der Leyen a luat atitudine și în iulie 2009 împotriva pornografiei pedofile de pe Internet, atenționând că responsabilii de aceasta eludează interdicția germană folosind servere aflate în state de pe alte continente.
Într-un interviu acordat în 2011 către publicația Der Spiegel, Ursula von der Leyen s-a pronunțat în favoarea creării Statelor Unite ale Europei, după modelul unor state federale precum Elveția, Germania ori SUA. Potrivit Wikipedia, aceasta a afirmat apoi în 2015, din poziția de Ministru federal al Apărării, că urmărește ca obiectiv pe termen lung crearea unei armate comune europene.
Același ministru federal a promovat măsuri feministe și de favorizare a minorităților sexuale. Potrivit Wikipedia, Ursula von der Leyen a militat cu succes în 2013 pentru introducerea unei cote obligatorii a participării femeilor în consiliile de conducere ale companiilor din Germania, solicitând consiliile firmelor să aibă în componență 20% prezență feminină până în 2018, majorată la 40% până în 2023.
Potrivit Spiegel.de, Ursula von der Leyen s-a pronunțat în 2013 pentru acordarea posibilității adopției de copii cuplurilor de același sex, din motive de egalitate de șanse față de familiile formate din bărbat și femeie.De asemenea, în iulie 2017 aceasta a votat în favoarea introducerii mariajului homosexual în Germania, poziționându-se împotriva punctului de vedere al majorității parlamentare din care făcea parte (Uniunea Creștin-Democrată), informează Wikipedia.
Ursula von der Leyen a fost numită de Cosiliul European pentru funcția de președinte al Comisiei Europene marți, 2 iulie 2019.
Tot marți au mai fost desemnați și alți lideri europeni: Christine Lagarde, la conducerea Băncii Centrale Europene; premierul belgian Charles Michel, la președinția Consiliului European; spaniolul Josep Borrell, la conducerea diplomației europene.
Nominalizările la conducerea instituțiilor europene propuse marți de membrii Consiliului European mai au nevoie de votul favorabil al europarlamentarilor, unii dintre aceștia declarându-se nemulțumiți de faptul că nu s-a mai aplicat sistemul alegerii capilor de listă ai ficărui grup parlamentar, precizează Agerpres.
Ursula von der Leyen este nominalizarea PPE pentru președinția Comisiei Europene.
Nu este clar dacă ea va fi acceptată și votată, dar este singurul compromis la care s-a putut ajunge.
Constat încă o dată că despre bulgari se scrie de bine în presa europeană, Serghei Stanișev fiind nominalizat/negociat pentru funcția de președinte al Parlamentului European, dar despre România nimic. Nu existăm în aceste negocieri.
Normal, suntem cea mai coruptă țară din Europa, așa că avem ciocu’ mic!
Bullshit!
Câteva observații/informații:
1. Ursula von der Leyen este acuzată de corupție, fiind obiectul unei anchete a Parlamentului german începută din 2015 pentru modul în care s-au acordat contracte de sute de milioane de euro într-un mod preferențial.
2. Ursula von der Leyen este acuzată că și-a plagiat teza de doctorat. În anul 2015, Ursula von der Leyen a fost implicată într-un imens scandal de plagiat. Mai mulți profesori au dovedit faptul că mai bine de jumătate din lucrarea sa de doctorat era plagiată. În lucrare s-au regăsit 43 de paragrafe preluate fără a fi citată sursa.
3. Ursula von der Leyen este considerată cel mai slab ministru din guvernul Merkel, dar este sprijinită de președintele Germaniei și Angela M. A trecut acum o lună și pe la reuniunea Grupului Bildeberg.
4. Războiul Germania-Franța se încheie cu un rezultat în favoarea Germaniei. În acordul încheiat Franța primește doar șefia Băncii Central Europene. Emanuelle Macron a cam luat-o în bot, și odată cu el Dacian Cioloș, eternul favorit al francezilor la o funcție înaltă. Poate se reorientează spre România.
5. Din punct de vedere geostrategic, cum ar zice prietenul Cozmin Gușă, urmează o apropiere de Rusia lui Putin. De unde se vede asta? Păi din tradiționala prietenie ruso-germană, dar și din faptul că Ursula von der Leyen s-a opus furnizării de armament Ucrainei atunci când era atacată de Rusia.
De-abia aștept să văd cum UM de presă, de tip Digi și G4 vor saluta apropierea Europei de Rusia!
Presa europeană salută venirea în fruntea UE a două femei – Ursula von der Leyen și Christine Lagarde. Asta ”după șase decenii de hegemonie masculina”, șine să spună Courrier International, care realizează o scurtă revista a presei.
”Sunt cu adevărat încântat. Până la urmă, Europa (în mitologia greacă) este o femeie. Cred că a meritat așteptarea pentru a ajunge la acest rezultat, a declarat președintele Consiliului European, Donald Tusk.”Două fețe feminine vor simboliza de acum înainte o Uniune nesigură, dar rezistentă, care își caută mereu calea”, scrie publicația elvețiană Le Temps.
”Federalista” von der Leyen și ”mama grijulie” Lagarde
Cotidianul belgian Le Soir face o reverență în fața Christinei Lagarde, directoarea FMI, aducând aminte de un episod de la apogeul crizei datoriilor din Grecia. ”În zona euro ne aducem aminte de ea cum, în momentul cel mai greu al crizei elene, împărțea bomboane M&M’s miniștrilor de Finanțe aflați în ședință și își exprima public dorința de a purta discuții «cu adulții din sală». Este o bună comunicatoare și are si abilitatea de a întelege repede”.
Aceleași vorbe dulci si pentru Ursula von der Leyem, de data aceasta din partea ziarului La Stampa. Ideile ei economice ”sunt puțin cunoscute, însă este prezentată mereu ca o federalistă convinsă”. ”Aspirația mea este să construim Statele Unite ale Europei. Nu îmi imaginez Europa nepoților mei ca o uniune vagă de de state prinse în capcana intereselor lor naționale”, este citată von der Leyen.
Vor aduce cele doua femei numite la conducerea a două importante instituții UE schimbarea despre care tot vorbesc liderii de la Bruxelles? Cu siguranță, UE își va schimba genul, însă nu și politica. Nominhalizarea Christinei Lagrde la Banca Centrală Europeană și a Ursulei von der Leyen la conducerea Comisiei Europene poate fi echivalată cu venirea la putere a celebrei troici Comisia Europeana-FMI-Banca Centrală Europeană, cea care a prescris rețeta cea mai dură a austerității pentru economiile din Sudul si Estul Europei în ultimul deceniu.
Da, Christine Lagarde împărțea, cu grijă maternă, bomboane miniștrilor de Finanțe ai zonei euro, însă ea era cea care spunea: ”Puteți să-i spuneti austeritate, dar mai degrabă puteți să-i spuneți disciplină”. Cât despre Ursula von der Leyen, lucrurile sunt la fel de limpezi în privința politicii economice. În 2011, la vârful crizei din Grecia, von der Leyen a făcut o declaratie socotită printre cele mai dure la adresa Atenei. În calitate de ministru al Muncii în Germania, von der Leyen a cerut atunci ca Grecia să garanteze împrumurile oferite de UE si FMI cu rezervele sale de aur și activele cele mai valoroase din industria națională. Până și ”părintele austerității”, ministrul de Finanțe german Wolgang Schaeuble, s-a distanțat atunci de pozitia lui von der Leyen.
Cine a câștigat și cine a pierdut
Prin urmare, putem vorbi de o revoluție a politicii de gen la nivelul UE, putem vorbi de două fețe noi, însă avem de-a face cu doua dintre cele mai nepotrivite peronaje pentru guvernele care doresc să schimbe întrucâtva constrângerile bugetare impuse de Bruxelles.
Cărțile nu sunt încă jucate. Ursula von der Leyen va trebui să treacă de votul Parlamentului European, iar aceasta nu va fi o simplă formalitate. În primul rând, niciunul dintre cei nominalizați în funcțiile importante din UE nu vine din Estul Europei, de unde ar putea apărea o opoziție.
Apoi, după cum scriu o serie de publicații europene, von der Leyen nu este nici pe departe cea mai bună alegere pentru conducerea Comisiei Europene. ”A fost un ministru al Apărării anonim în Germania”, scrie cotidianul spaniol El Pais. Aceeași publicație atrage atenția că nici Christine Lagarde nu este omul potrivit la locul potrivit, întrucât nu are experiență în politica monetară.
Nu strălucește prin nimic nici spaniolul Josep Borrell, propus pentru șefia diplomației UE, scrie publicatia italiană Linkiesta. Borrell a fost un președinte anonim al Parlamentului European care s-a remarcat doar prin poziția sa dură în ce privește problema catalană. Cât despre belgianul Charles Michel, propus pentru conducerea Consiliului European, Linkiesta arată doar că acesta conduce de luni de zile un guvern demisionar al Belgiei și are puțină experiență în politica UE.
A câștigat cineva de pe urma acestor nominalizări? În afară de austeritate, câștigătorul este Emmanuel Macron, președintele Franței. Macron a reușit să se debaraseze de candidatul preferat al Angelei Merkel pentru Comisia Europeană, Manfred Weber, a reușit să impună un francez la Banca Centrală Europeană, a reușit să țină depare de funcțiile importante țările estice și din Grupul de la Visegrad (cele despre care spunea că văd UE ca pe un supermarket din care iau doar ce le place).
O dinastie politică germană la Bruxelles
Ursula vond der Leyen a fost adusă la ministerul Apărării pentru a-l salva într-un moment dificil pe fostul ministrul Thomas de Maiziere (un alt membru al unei dinastii politice germane), care a investit sume uriașe în proiectul unei drone ce nu a zburat vreodată. Ursula von der Leyen a condus ministerul german al Apărării într-o perioadă în care armata germană a devenit cunoscută pentru dotările tot mai slabe și lipsa de finanțare, pentru a nu mai vorbi despre acuzele SUA că Germania alocă unul dintre cele mai mici procente din PIB pentru Apărare dintre toti membrii NATO, departe de cei 2% stabiliți la nivelul Alianței. În plus, von der Leyen a fost acuzată că a ignorat regula achizițiilor publice și că a oferit contracte de milioane de euro fără licitație.
Apoi, von der Leyen pare să fi fost ”norocoasă”, spre deosebire de fostul ministru al Apărării Karl-Theodor zu Guttenberg și fostul ministru al Educației Annette Schwan. Ultimii doi au fost acuzați de plagiat în tezele de doctorat și s-au retras din viața publică. Comisia universitară a decis că von der Leyen nu a citat surrsele pentru cea mai mare parte a lucrării sale de doctorat în medicină, însă a stabilit că nu a făcut-o intenționat și că această eroare nu a subminat teza centrală a lucrării.
Ursula von der Leyen nu este deloc văzută cu ochi buni de social-democrații din Germania. Este și motivul pentru care Angela Merkel s-a abținut la votul din Consiliul European pentru nominalizarea ei în fruntea CE. Ursula von der Leyen provine dintr-o dinastie politică germana, familia Albrecht din regiunea Hanovra, care s-a afirmat prin baronul Ludwig Knoop, unul dintre cei mai de succes antreprenori din Imperiul țarist în secolul XIX. A dus o viață aristocrata în conacul familiei, unde se adunau membri ai elitei germane pentru a asculta muzica de cameră (unchiul și un frate al Ursulei von der Leyen sunt dirijori). A intrat tot într-o familie aristocrată, din Renania de Nord Westfalia. Soțul său, Heiko von der Leyen, este medic și profesor universitar; a predat la Stanford, în California, unde pentru o vreme a locuit și posibila viitoare președintă a Comisiei Europene.
Ursula von der Leyen se poate întoarce în țara în care s-a născut, Belgia, acolo unde a urmat și primii ani de școală, ceea ce explică de ce vorbeste franceza extrem de bine. Înainte de a fi premier al landului Saxonia Inferioară, tatăl său, Ernst Albrecht, a fost delegat ale Germaniei la Comisia Europeană și a fost și director general în Comisie (cea mai înaltă poziție pe care o poate ocupa un funcționar).
Europarlamentarul socialist David Sassoli a făcut apel în primul său discurs rostit după alegerea în funcția de președinte al Parlamentului European pentru următorii doi ani și jumătate la întoarcerea la ”spiritul părinților fondatori, cei care au știut să pună deoparte ostilitățile războiului și să pună capăt naționalismului pentru a ne da un proiect care să conjuge pacea, democrația, drepturile, dezvoltarea și egalitatea”.
Fostul jurnalist din Florența în vârstă de 63 de ani, eurodeputat și în ultimele două cicluri legislative, a invocat datoria de ”a apăra interesele cetățenilor”, ”libertatea noastră” fiind ”o fiică a dreptății, justiției și solidarității pe care dorim să le punem în acțiune”.
”Cetățenii au demonstrat că ei cred în acest proiect extraordinar, singrul care poate să dea un răspuns acestor provocări globale. Trebuie să avem forța de a relansa procesul nostru de integrare internă, schimbând mersul Uniunii noastre care să devină mai capabilă să răspundă mai bine exigențelor cetățenilor noștri, pentru a le da curs solicitărilor și pentru a le atenua senzația că sunt pierduți”, a mai președintele nou ales al Legislativului european, amintind că ” valorile fondatoare trebuie propășite zilnic”.
”UE nu este un accident al istoriei. Suntem fii și nepoții acelora care au reușit să găsească un antidot împotriva degenerării naționaliste care a înveninat istoria noastră. Dacă suntem europeni, este pentru că suntem îndrăgostiți de țările noastre. Este o istorie construită pe bazele acelui sânge vărsat pe plajele din Normandia, neuitând eroii din Varșovia”, a mai spus Sassoli.
Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat marţi, la finalul summitului maraton la care liderii europeni au convenit asupra nominalizărilor pentru posturile-cheie în instituţiile UE, că aceştia doresc ca funcţia de preşedinte al PE să fie împărţită între socialişti şi populari, câte doi ani şi jumătate pentru fiecare.
Potrivit compromisului la care au ajuns șefii de stat sau de guvern, reuniți într-un summit extraordinar care s-a prelungi pe parcursul a trei zile, egalitatea de gen în rândul principalelor posturi de conducere în instituțiile UE va fi respectată, două femei și doi bărbați prelund posturile.
Astfel, președinția Comisiei Europene va reveni actualului ministru al Apărării al Germaniei, Ursula von der Leyen, membră a partidului Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi reprezentată a Partidului Popular European (PPE), un apropiat a cancelarului german Angela Merkel, conducerea Băncii Centrale va fi va fi preluată de Christine Lagarde, care a deținut până marți președinția Fondului Monetar Internațional, preluată de David Lipton, în vreme ce ministrul spaniol de externe, socialistul Josep Borrell, va conduce diplomaţia europeană, iar premierul belgian, liberalul Charles Michel, va fi preşedintele Consiliului European.
Noul președinte al Parlamentului European, socialistul italian David Sassoli, și-a punctat prioritățile în primul său discurs: păstrarea diversității, combaterea naționalismului, protejarea drepturilor minorităților sexuale și promovarea egalității de gen.
Marea târguială pe funcțiile de la vârful UE capătă accente comice. Premierul bulgar, Boiko Borisov, a încercat să transmită live pe Facebook negocierea cu Frans Timmermans, aspirant la șefia Comisiei Europene, spre nemulțumirea oficialului olandez.
Transmisia live pe Facebook a discuției purtate la misiunea diplomatică a Bulgariei la UE între candidatul socialiștilor europeni la președinția Comisiei Europene, Frans Timmermans, și premierul bulgar, Boiko Borisov, în care Timmermans căuta sprijin pentru candidatura sa, iar Borisov profita de ocazie pentru a-i spune ce dorește țara sa de la Bruxelles (inclusiv intrarea în Schengen și încetarea MCV), a fost întreruptă după ce Timmermans i-a atras atenția interlocutorului său că înregistrarea nu ar trebui să continue, potrivit Politico.eu, preluată de Flux24.
Această discuție transmisă în direct la inițiativa premierului bulgar pe propria sa pagină de Facebook oferă o imagine inedită a modului în care se poartă de obicei astfel de tratative.
Negocierile cu privire la împărțirea funcțiilor-cheie în UE între liderii europeni, reuniți de duminică într-un summit la Bruxelles, au fost suspendate până marți la ora locală 11.00 (12.00, ora României), ilustrând dificultățile în găsirea unui compromis. După o noapte albă, în urma căreia nu s-a anunțat vreun rezultat concret, un purtător de cuvânt al președintelui Consiliului European Donald Tusk a anunțat luni că summitul a fost suspendat până marți, la ora locală 11.00 (12.00, ora României).
„Am dorit să te văd pentru că se conturează un compromis – Weber la Parlament și tu – la Comisie…Știi că până azi am avut o decizie a PPE. Dar pentru mine compromisul este important. PSE este un partid de sistem ca și PPE. În acest caz nu este important cine va fi deasupră și cine dedesubt. Vorbind cinstit Weber are o experiență mai mare în Parlament iar tu – în Comisie, ca vicepreședinte. Azi am vorbit cu Pedro (Sances) cu Emanuel (Macron), (Marc) Rute, Angela (Merkel) și cu alți colegi și am ajuns la concluzia să nu ne mai încapăținăm și să ieșim cu o decizie”.
Cu aceste cuvinte i se adresează candidatului socialiștilor europeni (PSE) Frans Timmermans premierul bulgar și lider al partidului GHERB Borisov la întălnirea celor doi deduminică noaptea, întâlnire care a avut loc la reprezentanța Bulgariei de la Bruxelles.
Timmermans și-a exprimat acordul, informează media de la Sofia. El a declarat că a colaborat bine cu autoritățile bulgare: „întotdeaună am fost direct și mi-am exprimat admirația pentru tot ce faci în combaterea corupției și crimei organizate în țara ta. Am avut discuții deschise și de aceea prețuiesc prietenia noastră.” La finalul întălnirii însă Timermans s-a întors spre cameră și a declarat că nu este sigur dacă este bine să se înregistreze.
La începutul summitului Borisov s-a declarat ferm împotrivă alegerii lui Timmermans în postul de președinte al Comisiei Europene.
Agenția Mediapool informează că premierul bulgar a cerut în schimbul sprijinului pentru candidatul PSE, renunțarea la monitorizarea MCV și aderarea Bulgariei la zona Schengen.
Rolul lui Timmermans în realizarea acestor doleanțe ale Sofiei este foarte important pentru că el a criticat foarte aspru Polonia, Ungaria și România pentru guvernarea autoritară și nerespectarea supremației legii. Pe de altă parte, Olanda a fost până acum împotrivă aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen.
”Un compromis se conturează – Weber va lua Parlamentul și dumneavoastră veți lua Comisia, așadar am vrut să vorbim”, îi spune Borisov lui Timmermans în discuția purtată la sediul misiunii permanente a Bulgariei la UE. ”Am colaborat minunat de-a lungul anilor”, completează premierul bulgar, iar Timmermans dă aprobator din cap și răspunde prin ” prekrasno”, echivalentul în limba bulgară al cuvântului ”minunat”.
Apoi Borisov îi prezintă o listă cu ”ceea ce este important pentru noi”, inclusiv crearea unui hub al gazelor în Bulgaria, intrarea acestei țări în Schengen și dorința guvernului bulgar ca Bruxelles-ul să pună capăt programului UE ce monitorizează eforturile Bulgariei de combatere a corupției (mecanismul MCV, n.red).
”Am vrut să ne vedem pentru a discuta aceste lucruri”, precizează premierul bulgar, arătându-se favorabil compromisului evocat, întrucât ”sincer vorbind, Weber are ani de experiență în Parlament, în timp ce dumneavoastră aveți mai multă experiență în Comisie, ca prim-vicepreședinte”.
”Există unele state membre ale UE din Europa Centrală și de Est care au unele rezerve (față de Timmermans, n.red), dar le-am spus că eu cred în integritatea dumneavoastră”, insistă Borisov, făcând aparent referire la Ungaria și Polonia, pe care Timmermans le acuză că nu respectă statul de drept.
”Astăzi am vorbit cu Pedro (Sanchez), Emmanuel (Macron), (Mark) Rutte, Angela (Merkel) și cu alți colegi (cu care am convenit) că este mult mai bine să venim cu o soluție decât să rămânem inflexibili”, mai spune șeful guvernului de la Sofia.
Timmermans răspunde: ”Da, sunt de acord. Cred că întotdeauna am lucrat împreună foarte bine. Întotdeauna am fost direct și sincer cu voi și întotdeauna mi-am exprimat admirația pentru ceea ce faceți în lupta împotriva crimei organizate în țara dumneavoastră. Am avut multe discuții sincere. Aceasta este baza pe care apreciez prietenia noastră”.
Apoi Timmermans se întoarce către cameră afirmând: „Nu sunt sigur că ar trebui să înregistrăm toate acestea”, moment în care transmisia în direct se oprește.
Dan Andronic a comentat pe Facebook această târguială dintre politicianul bulgar și cel care aspiră la scaunul lui Juncker:
„Frans Timmermans discută cu Boiko Borisov despre ce va da Bulgariei în schimbul susținerii. Printre altele îi spune bulgarului că-l admiră pentru ceea ce face în lupta împotriva corupției.
Să te lovească damblaua și @@@@… Bulgarii luptă împotriva corupției? Doar în cadru organizat! Oricum Boiko a dovedit că are nu numai c@@@, ci și creier. L-a făcut de rahat pe Timmermans. Mai mult, punem pariu că Bulgaria intră în Schengen și scapă de MCV înaintea României?
Asta înseamnă să ai politicieni care conduc o țară, nu o distrug doar ca să nu fie certați de alde Timmermans. Până la urmă vorbim de un funcționar plătit (și) din banii românilor, dar complexul Înaltei Porți nu ne iese din sânge”
Există o tot mai mare diferență între ceea ce germanii spun în public și ceea ce discută în privat, iar 57% dintre germani spun că sunt tot mai deranjați pentru că li se spune tot mai mult ce anume să spună și cum anume să se comporte. Sunt informații furnizate de un sondaj pe tema autocenzurii realizat de Institut fur Demoskopie Allensbach și publicat la finalul lunii mai de Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Întrebați dacă ”este posibil ca cineva să se exprime liber în public”, doar 18% dintre cei chestionați au spus că da. În schimb, 59% dintre germanii chestionați au spus că se pot exprima liber fără griji doar în cercul cunoscuților și prietenilor.
Aproape două treimi dintre cetățeni sunt convinși că «astăzi oamenii trebuie să fie foarte atenți la subiectele despre care îți exprimi părerea», pentru că sunt foarte multe legi nescrise despre ce opinii sunt acceptabile și admisibile”, arată sondajul citat de FAZ.
”Subiectul refugiaților este unul dintre cele mai sensibile pentru vasta majoritate a respondenților, urmat de opiniile despre musulmani și islam”, arată studiul. 71% dintre germani arată că trebuie să te exprimi ”foarte prudent” pe această temă. ”Situația este diferită când vine vorba despre protecția mediului, egalitatea drepturilor, șomaj, modul în care îți crești copiii, subiecte despre care oamenii pot vorbi fără griji, potrivit majorității covârșitoare a respondenților”.
Foarte interesantă este evoluția așa-ziselor subiecte tabu începând din 1996 și până acum. În 1996, doar 16% dintre germani considerau că patriotismul este un subiect sensibil într-o discuție. Acum procentul a ajuns la 41%. ”Patriotismul, cosmopolitismul și sprijinul pentru Europa (adică susținerea aratata UE) nu erau subiecte sensibile. Însă astăzi populația nu mai este sigură că elitele, care arată o susținere puternică pentru integrarea europeană și economia globalizată, mai ține cont atât de mult de percepțiile cetățenilor. Cetățenii se tem tot mai mult să nu fie considerați de extremă dreapta atunci când spun că sunt patrioți. Pe de altă parte, o treime dintre respondenți consideră că politicienii ar trebui să fie atenți atunci când vorbesc despre mândria naționala, pentru că altfel ar urma să fie supuși unor atacuri dure”.
Există o mare diferență între subiectele pe care germanii le considera tabu în sfera publică și conversațiile cu prietenii. 62% dintre germani sunt convinși că un politician care declarat că islamul are o influență prea mare în Germania se va expune unor critici dure, însă doar 22% dintre respondenți arată că emiterea unei asemenea opinii într-o discuție privată va crea o dispută. La fel, ideea că ”pentru refugiații din Germania s-a făcut prea mult” este considerată periculoasă dacă este exprimată în public, însă doar 31% dintre germani o văd la fel de riscantă în cazul în care este făcută în privat. Cu alte cuvinte, se pare că se adâncește distanța dintre ceea ce germanii spun în public și ceea ce gândesc cu adevărat.
”Germanii au impresia că a fost întărit foarte mult controlul social atunci când vine vorba despre exprimarea opiniilor în public și că declarațiile indivizilor, ca și comportamentul lor, sunt urmărite și supravegheate”, arată studiul amintit. ”Unul din doi cetățeni este convins că astăzi se acorda mult mai multa atenție modului în care te comporți în public și lucrurilor pe care le spui. 41% dintre germani spun că corectitudinea politica este exagerată, iar 35% consideră că libertatea de opinie este posibilă doar în sfera privată”.
Un exemplu care arată unde a ajuns corectitudinea politică este cel legat de termenul folosit pentru a-i numi pe imigranți. Două treimi dintre respondenți arată că termenii politically correct pentru imigranți, de exemplu ”oameni cu background migrator” ar trebuie folosiți în locul celor de ”străin” sau ”alogen”.
57% dintre germani spun că devine din ce în ce mai supărător faptul ca ”li se spune tot mai mult ce să spună și cum să se comporte”. Germanii din fosta RDG sunt și mai deranjați de acest fapt, întrucât ”au o amintire istorică prospătă despre constrângeri”, arată studiul.
”Este o mare diferență între situația în care o societate acceptă la nivel general și se supune unor norme și situația în care cetățenii simt că sunt supravegheați și evaluați. Mulți cetățeni simt că nu sunt respectati când vine vorba despre luarea în serios a îngrijorărilor lor și despre discutarea pe față a evoluțiilor importante din societate”, încheie studiul.
„Ce este Uniunea Europeană?” Răspunsul îl oferă sociologul german Wolfgang Streeck în ziarul Le Monde Diplomatique. ”Cel mai apropiat concept care vine în minte este cel al unui imperiu liberal sau, mai degrabă, neoliberal: un bloc ierarhic structurat și format din state suverane, a căror stabilitate este menținută datorită distribuției puterii de la centru la periferie. Iar în centru se află o Germanie care încearcă, mai mult sau mai puțin cu succes, să se ascundă în nucleul dur al Europei (Kernereuropa), nucleu format alături de Franța”.
Ca și alte țări imperiale, scrie Streeck, „începând cu Statele Unite, Germania se percepe – și vrea ca alții să o perceapă – drept o putere hegemonică binevoitoare, care răspândește în jurul ei un „bun simț universal” și virtuți morale, pe propria ei cheltuială. O povară care merită purtată, în ciuda obstacolelor, pentru binele umanității.”
Prin urmare, afirmă sociologul, UE are un centru – Germania – care impune și vrea să fie respectată ordinea politică și economică la periferie. Numirea Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene ridică, de asemenea, o problemă cu privire la însăși natura Uniunii Europene și a unei Germanii care ține pentru ea toate funcțiile-cheie, legitimând asfel stăpânirea sa asupra continentului.
După cum scrie ziarul italian Il Messaggero, conducerea germană a Comisiei Europene readuce în prim-plan tema dominației Germaniei. Organigrama se bazează pe dominația Berlinului: secretarul general al Parlamentului, Klaus Welle, este german, precum și directorul fondului de stat, Klaus Regling, care conduce Mecanismul European de Stabilitate, un organism-cheie care colectează fonduri pe piață și apoi împrumută bani statelor pentru a fi salvate.
Liberalul german Werner Hoyer este președintele Băncii Europene de Investiții, brațul financiar al Uniunii Europene, în timp ce Elke König este președintele Comitetului Unic de Rezoluție, autoritatea UE însărcinată cu gestionarea ordonată a băncilor în faliment. Lor li se adaugă un alt german: până mai ieri, comisarul european pentru Buget și Resurse Umane era germanul Günther Oettinger, membru al CDU.
În această lungă listă există și puternicul Martin Selmayr, secretar general al Comisiei Europene, rezident la Bruxelles, dar născut la Bonn, Germania. Definit de „Corriere della Sera drept” „mâna dreaptă” a fostului președinte luxemburghez al CE, Jean-Claude Juncker, Selmayr este și protagonistul unui scandal care are in epicentru o sinucidere și al unei anchete publicate de ziarul francez Liberation. Acesta a publicat în martie 2019 o anchetă care face referire la rolul cheie pe care Laura Pignataro, fost director al serviciului juridic din cadrul Comisiei Europene, l-a jucat în numirea conducerii „Selmayrgate”, în care Selmayr, fostul șef al personalului lui Jean-Claude Juncker, a fost numit în calitate de secretar general al Comisiei Europene. Sinuciderea italiencei, în decembrie 2018, a fost pusă de ziarul francez pe seama presiunii exercitate de lobby-ul intern de la Bruxelles.
Visul Ursulei von der Leyen este acela al unei Europe federale, desigur, condusă de germani: „Scopul meu este cel al Statelor Unite ale Europei – modelate pe state federale, precum Elveția, Germania sau Statele Unite”, spune ea pentru Der Spiegel în 2011. Un vis despre care vorvea în Die Zeit, în 2016, subliniind: „Îmi imaginez Europa copiilor sau nepoților mei nu ca o uniune liberă a statelor capturate de interese naționale”. În calitate de ministru german al Apărării, der Leyen a impus o cooperare sporită în domeniul securității în UE, cerând ”un sindicat al apărării” și făcând apel la înființarea unei „armate europene”.
Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a anunţat marţi că liderii europeni au convenit asupra viitoarei conduceri a instituţiilor Uniunii Europene, după un impas de două zile şi negocieri intense stârnite de ieşirea din cursă a candidatului PPE, Manfred Weber.
Comisia Europeană va fi condusă de Ursula von der Leyen (până în prezent ministrul Apărării din Germania).
Anunţul a venit la pachet cu cel al preşedintelui Consiliului European – în persoana lui Charles Michel (până în prezent premier interimar al Belgiei). Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă a UE va fi Josep Borrell (fost preşedinte al Parlamentului European), care o va înlocui pe Frederica Mogherini, iar în locul lui Mario Draghi la Banca Centrală Europeană va fi numită Christine Lagarde (momentan şefa FMI).
Tusk a mai anunţat că Parlamentul Uniunii Europene va fi împărţit între Manfred Weber (Germania) şi Serghei Stanişev (Bulgaria, care va avea prima parte a preşedinţiei), dar cei doi nu s-au înscris încă oficial în cursa de miercuri pentru şefia PE.
Candidatura Ursulei von der Leyen a început să fie vehiculată în cadrul negocierilor duminică, la discuţiile-maraton de peste 15 ore rămase fără rezultat, în lupta care se dădea între Manfred Weber (PPE) şi Frans Timmermans (socialişti) pentru preşedinţia Comisiei Europene.
Ursula von der Leyen este ministrul german al Apărării începând cu anul 2013. Are 60 de ani şi a fost prezentată drept o posibilă succesoare a Angelei Merkel.
Ciudat este că varianta Ursula von der Leyen a fost propusă de către Emmanuel Macron…
La aproape 84 de ani, Dalai Lama, liderul spiritual al tibetanilor, a acordat un interviu pentru BBC, în care a vorbit despre Europa, pericolul imigraţiei masive şi posibila transformare a Europei într-un continent majoritar musulman.
„Sunt un admirator al spiritului Uniunii Europene. Eu sunt din exterior, dar cred că Marea Britanie ar trebui să rămână în UE”, a afirmat Dalai Lama, cu referire la Brexit, în contextul în care campania pentru Brexit a folosit şi un citat din călugărul budist, cu referire la refugiaţi.
„Ţările europene ar trebui să-i primească pe aceşti refugiaţi, să le ofere educaţie şi pregătire, iar ţinta să fie ca aceştia să se întoarcă în ţările lor. Într-un număr limitat ar putea să rămână, dar întreaga Europa ar putea deveni în cele din urmă musulmană sau africană. Le este mai bine în ţările lor. Europa ar trebui să rămână a europenilor”, a mai afirmat Dalai Lama.
În timp ce Big Tech a contestat în mod constant acuzaţiile de discriminare şi părtinire politică, un nou raport de investigaţie realizat de Project Veritas furnizează noi informaţii cu privire la practicile interne ale Google.
Proiectul Veritas a publicat un nou raport referitor la Google, împreună cu un material video filmat cu camera ascunsă, în care apare Jen Gennai – directoarea departamentului pentru Inovaţii Responsabile -, precum şi documente divulgate de o sursă internă, documente care expune planurile gigantului hi-tech de a influenţa rezultatul alegerilor prezidenţiale din 2020 din Statele Unite cu scopul de a împiedica realegerea lui Trump.
“[Senatoarea americană] Elizabeth Warren susţine că ar trebui să desfiinţăm Google. Şi, îmi place de ea dar este foarte rău îndrumată, iar această mişcare nu va îmbunătăţi situaţia, ci o va înrăutăţi, pentru că toate aceste companii mai mici care nu au aceleaşi resurse pe care le avem noi vor fi însărcinate cu împiedicarea următoarei situaţii Trump. O companie mică nu poate face acest lucru”, afirmă Gennai în materialul video, care a fost filmat la un restaurant cu o cameră ascunsă.
Gennai a făcut referire la o declaraţie a senatoarei Warren de a dezmembra giganţii hi-tech precum Amazon, Google şi Facebook, deoarece se confruntă cu reacţii negative tot mai mari înainte alegerilor prezidenţiale americane din 2020.
Directoarea, al cărei departament pentru “Inovaţii Responsabile” monitorizează şi evaluează implementarea tehnologiilor legate de Inteligenţa Artificială, a susţinut în materialul video că Google a lucrat pentru a reprograma sistemele şi algoritmii.
“Cu toţii am încasat-o în 2016, şi, mă repet, nu a fost vorba doar de noi, ci oamenii au încasat-o, mass media a încasat-o, cu toţii am încasat-o. Astfel că încercăm rapid să prevenim ca acest lucru să se întâmple din nou. De asemenea, ne pregătim algoritmii. Dacă 2016 s-ar întâmpla din nou, am fi şi noi diferiţi, ar fi rezultatul diferit?”
Potrivit Proiectului Veritas, Gennai a discutat şi despre acuzaţiile cu care se confruntă recent Google că ar avea o atitudine părtinitoare, împotriva conservatorilor, şi a explicat că “sursele conservatoare” şi “sursele credibile” nu s-au suprapus mereu practicilor editoriale ale Google.
“Am fost acuzaţi că nu suntem corecţi cu conservatorii pentru că alegem ce anume considerăm a fi surse de ştiri credibile şi acele surse nu se suprapun neapărat cu sursele conservatoare…”, a mai declarat Gennai.
Ca parte a raportului realizat de Project Veritas, materialul video mai conţine de asemenea şi părţi dintr-un interviu cu un avertizor de integritate al Google, care a furnizat informaţii privind presupusa “inechitate algoritmică” şi aşa-numita Machine Learning Fairness, despre care avertizorul a susţinut că este “unul dintre numeroasele instrumente pe care Google le foloseşte pentru a promova o anumită agendă politică”.
“Ei vor redefini o realitate bazată pe ceea ce consideră că este corect, pe ceea ce doresc ei şi pe ceea ce face parte din agenda lor”, a susţinut avertizorul de integritate.
Gennai a citit deja raportul publicat de Project Veritas şi a publicat un mesaj pe platforma Medium pentru a explica ce s-a întâmplat, susţinând că Veritas a editat materialul video “pentru a crea impresia că sunt un director puternic, care a confirmat că Google depune eforturi pentru a influenţa alegerile din 2020”.
De asemenea, ea a descris raportul ca fiind o “aiureală autentică” şi a reiterat că Google “depune eforturi pentru a fi o sursă de informaţii de încredere, fără a ţine cont de perspectiva politică”.
“Într-un restaurant, am explicat cum echipa Trust and Safety de la Google (o echipă în care am lucrat) depune eforturi pentru a ajuta la prevenirea tipului de interferenţă online străină care a avut loc în 2016. Am avut o discuţie lejeră cu cineva într-un restaurant şi am folosit un limbaj oarecum neclar. Project Veritas m-a prins. Foarte bine”, a scris ea.
YouTube a şters deja de pe platforma sa materialul video ce conţine interviul cu Gennai, iar Reddit a suspendat contul oficial al Project Veritas după publicarea raportului său.
Nu este pentru prima dată când conturile sau conţinutul Project Veritas sunt şterse după publicarea unui raport investigativ care expune practicile interne ale marilor companii hi-tech. Unul dintre rapoartele sale, care a dat date despre listele interne ale Pinterest, a fost cenzurat dur ca urmare a unor plângeri bizare privind dreptul la confidenţialitate.
Pe lângă înlăturarea de pe YouTube, Project Veritas a fost de asemenea suspendat de pe Twitter. O soartă similară au avut şi unii jurnalişti care s-au referit la acest raport în materialele lor video.
În ultimele săptămâni, Google şi platforma de distribuire materiale video YouTube s-au confruntat cu numeroase acuzaţii că adoptă poziţii părtinitoare împotriva punctelor de vedere conservatoare şi a site-urilor de media independente. De asemenea, ele au fost acuzate de suprimarea libertăţii de exprimare.
Însă în pofida tuturor evidenţelor Google şi YouTube au negat acuzaţiile.
