Buciumul – Publicaţie de informaţie şi atitudine naţionalistă
Arhivă pentru categoria: Extern

Președintele Braziliei va interzice ideologia de gen în școli

Președintele Braziliei, Jair Bolsonaro a anunțat că administrația sa pregătește măsuri legislative menite să interzică răspândirea ideologiei de gen în școlile primare publice. Bolsonaro a scris pe Twitter că i-a dat instrucțiuni ministrului educației șă elaboreze o lege pentru a proteja minorii de ideologia de gen care a cuprins mare parte din lume.

Camera Deputaților a scos deja tot conținutul care se referea la orientarea sexuală sau de gen din Planul Național de Școlarizare.

Măsura anunțată de Bolsonaro, care și-a început mandatul la 1 ianuarie 2019, este una din promisiunile acestuia din campania electorală, pe care noul președinte și-a asumat-o chiar în discursurile de la învestitură. Un sondaj din 2017 a arătat că 9 din 10 brazilieni se opun ideologiei de gen în școli. Prin politica sa de asanare a educației de îndoctrinarea LGBT, promovată de administrațiile socialist-progresiste, de stânga, și revenire la valorile creștine, Bolsonaro a creat un val de populism și sprijin din partea creștinilor conservatori, chiar și în rândul celor săraci.

Sursa: lifesitenews.com

Donald Trump îl demite pe consilierul de securitate naţională Bolton

Preşedintele SUA, Donald Trump, şi-a concediat consilierul de securitate naţională, John Bolton, pe fondul dezacordurilor cu privire la modul de gestionare al dosarelor importante de politică externă.

„L-am informat pe John Bolton aseară că serviciile sale nu mai sunt necesare la Casa Albă. Am fost într-un puternic dezacord cu multe dintre sugestiile sale, asemenea altora din administraţie”, a anunţat Trump marţi, adăugând că va numi un înlocuitor săptămâna viitoare.

Bolton, în vârstă de 70 de ani, a preluat postul în aprilie 2018, preluând funcţia de la H.R. McMaster, s-a aflat deseori pe poziţii divergente faţă de secretarul de stat Mike Pompeo, unul dintre principalii oameni ai lui Trump.

Pompeo a recunoscut că a avut deseori diferenţe de opinie faţă de Bolton, dar a spus reporterilor: „Nu cred că vreun lider din întreaga lume ar trebui să presupună că, dacă unii dintre noi pleacă, politica externă a preşedintelui Trump se va schimba fundamental”.

Trump a glumit uneori despre Bolton descriindu-l ca pe un împătimit de război. Potrivit unei surse din interior se pare că Bolton, a avut dese ciocniri cu ceilalţi jucători cheie din Casa Albă, în special şeful de personal al Casei Albe, Mick Mulvaney.

Peste 20.000 de nord-irlandezi au participat la Marșul pentru Viața Lor în semn de protest față de decizia parlamentului britanic de a impune legalizarea avortului în Irlanda de Nord

Peste 20.000 de persoane au luat parte duminică, în Belfast, capitala Irlandei de Nord, la Marșul pentru Viața Lor, în semn de protest față de încercările parlamentului de la Londra de a impune legalizarea avortului pe teritoriul nord-irlandez. Acțiunea a fost organizată de mai multe grupări pro-viață, printre care Precious Life, the Life Institute, Youth for Life NI. Participanții la marș s-au adunat în fața clădirilor Adunării Nord-Irlandeze din Stormont, unde funcționează parlamentul acestei provincii britanice. Printre participanți s-au numărat figuri publice marcante, precum Arhiepiscopul de Armagh, Eamon Martin of Armag, fostul avocat al poporului în relația cu poliția, baroneasa  Nuala O’Loan și Arlene Foster, liderul DUP (Partidul Unionist Democrat), unul din cele două partide din parlamentul nord-irlandez.

În fața parlamentului participanții au păstrat 6 minunte de tăcere. „Vrem ca prin tăcerea noastră să transmitem două lucruri: Noi, poporul din Irlanda de Nord nu am fost întrebați referitor la modificarea legislației, pe care opinia publică de aici o respinge și dorim ca parlamentarii nord-irlandezi să voteze împotriva acestor modificări, deoarece vocea celor nenăscuți care nu poate vorbi nu a fost luată în considerare când s-au votat amendetele”, a spus Sarah Crutchley, organizatoarea marșului.

Parlamentul de la Londra încearcă să profite de criza politică din Irlanda de Nord pentru a impune în această țară a Regatului Unit legalizarea avortului și recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex. Parlamentul britanic a adoptat pe 9 iulie, cu o largă majoritate, două amendamente prin care se legalizează avortul, respectiv se recunoască căsătoriile între persoane de același sex pe teritoriul Irlandei de Nord.

Marea Britanie are una din cele mai liberale legislații din lume în domeniul avortului. Legea avortului adoptată în 1967 permite avortul până în săptămân 24 de sarcină. Legea se aplică pe întreg teritoriul Marii Britanii, cu excepția Irlandei de Nord, unde avortul este practic interzis, fiind permis doar atunci când viața mamei ar fi în pericol. De asemenea, căsătoriile între persoanele de același sex nu sunt recunoscute de către autoritățile nord-irlandeze.

Din ianuarie 2017 Irlanda de Nord nu are guvern în urma eșecului principalelor 2 partide Sinn Fein – naționalist și DUP – unionist de a ajunge la un acord pentru împărțirea puterii. Astfel, Adunarea Nord – Irlandeză (parlamentul) a fost dizolvată, iar executivul și-a încetat activitatea. În aceste condiții, Londra poate impune legi în domenii care în mod normal sunt de competența autorităților nord-irlandeze. Susținătorii avortului și lobby-ul LGBT și-au intensificat presiunile și au reușit până la urmă să obțină votarea celor 2 amendamente. Dacă criza politică din Irlanda de Nord nu se va soluționa și parlamentul nord-irlandez nu își va relua activitatea până la 21 octombrie, cele 2 amendamente vor intra în vigoare. Adunarea Nord – Irlandeză poate anula sau modifica aceste amendamente.

În Irlanda de Nord grupurile pro-viață, înalte fețe bisericești din partea ambelor confesiuni majore, catolică și protestantă, precum și politicieni atât din tabăra unionistă, cât și din cea naționalistă au criticat dur deciziile parlamentului britanic care au fost apreciate drept neconstituționale și o lipsă de respect față de locuitorii din Irlanda de Nord fiind catalogate ca cinice, deoarece s-a folosit de criza politică pentru a interzice dreptul la viață pentru cei care nu se pot apăra.

Decizia parlamentului britanic este o dovadă incontestabilă a puternicei influențe pe care lobby-ului pro-avort și cel LGBT le au în viața politică (și nu numai) din Marea Britanie.

Din fericire, autoritățile nord-irlandeze pot anula cele două amendamente, dar numai în condițiile în care criza politică se va sfârși, iar executivul și legislativul din Irlanda de Nord își vor relua activitatea. Negocierile între Sinn Fein și DUP au fost reluate în luna mai 2019.

Sursa: lifesitenews.com

traducere Știri pentru viață

Belgia: Legalizarea eutanasiei deschide drumul abuzurilor

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a fost de acord să judece o cauză introdusă de un bărbat a cărui mamă a fost eutanasiată fără ca rudele sale să știe. Priscille Kulczyk, cercetător la Centrul European pentru Lege și Justiție (European Center for Law and Justice, ECLJ), descrie abuzurile practicii eutanasiei în Belgia. ECLJ a fost autorizat de Curte să intervină în acest dosar.

Victimă a ceea ce a fost nimic mai puțin decât o eutanasiere prin privarea de apă și hrană din cauza handicapului său grav, Vincent Lambert nu închisese bine ochii că susținătorii eutanasiei visau deja la legalizarea acestei practici în Franța, lăudând în același timp legea din Belgia. Acestea însă deschid larg porțile unor abuzuri serioase. Asupra acestei derive se apleacă CEDO în cauza Mortier c. Belgia.

Curtea a decis în câteva cauze care priveau solicitarea recunoașterii unui „drept la sinucidere asistată” (Pretty c. Marea Britanie, 2002, Haas c. Elveția, 2011, Koch c. Germania, 2012, Gross c. Elveția, 2014). A validat „eutanasia deghizată” prin oprirea tratamentului unui pacient dizabil (Lambert c. Franța în 2015, Gard c. Marea Britanie în 2017). Odată cu cauza Mortier, este prima dată când CEDO trebuie să decidă privind asemenea procedură când persoana în cauză a fost deja eutanasiată.

D-na Godelieve De Troyer, suferindă de depresie cronică de peste 2 decenii, a fost eutanasiată în 2012. Copiii ei au fost informați abia a doua zi. Tom Mortier, fiul, s-a plâns Curții de incapacitatea statului belgian de a-i proteja mama, arătând că legislația privind eutanasia a fost încălcată, că comisia de control și evaluare a posteriori a cererilor de eutanasiere (CFCEE) nu este independentă și că medicul care i-a eutanasiat mama, el însuși președinte al Comisiei, este totodată președintele LevensEinde InformatieForum (LEIF) o asociație care militează pentru eutanasie. Mai mult, d-na De Troyer a făcut o donație de 2.500 de euro acestei asociații cu puțin timp înainte de a fi eutanasiată.

O lege a eutanasiei prost adaptată suferințelor mentale

Această cauză ilustrează perfect defectele sistemice din reglementarea belgiană a practicii eutanasiei, abuzurile grave și excesele rezultate din aceasta. Cauza nu este, din păcate, un caz de manual, pentru că mass-media vorbește în mod regulat despre controversa eutanasierii din Belgia, adesea denunțând laxitatea cu care a fost implementată legislația în materie (Legea din 28 mai 2002 privind eutanasia).

În conformitate cu condițiile prevăzute în lege, eutanasia trebuie să facă obiectul unei cereri „voluntare, bine luate în considerare și repetate”, de la un pacient „competent legal și conștient”, care suferă din cauza unei „stări fizice sau suferințe mentale constante și insuportabile, care nu poate fi atenuată, rezultând dintr-o tulburare gravă și incurabilă cauzată de boală sau accident.”

Cu toate acestea, formularea este neclară și subiectivă: suferința în sine este o noțiune subiectivă, la fel ca și termenul „insuportabilă”, așa cum atestă CFCEE. În cazul suferinței mintale, „insuportabilitatea” este, de asemenea, aproape imposibil de determinat, așa cum arată cazul mediatizat al d-nei Laura-Emily, în vârstă de 24 de ani, care suferea de depresie și, după ce a cerut să fie eutanasiată, a renunțat la cerere chiar în ziua intervenției, explicând că a suportat mai bine săptămânile recente.

Astfel, posibilitatea eutanasierii motivată de suferință mintală este extrem de problematică. De altfel, în 2002, Parlamentul belgian s-a opus includerii noțiunii în lege, considerând pe bună dreptate că o astfel de suferință este prea subiectivă și gravitatea ei aproape imposibil de evaluat. De asemenea, a subliniat ambivalența voinței pacienților psihici. Astfel, în caz de depresie – afecțiune de care suferea doamna De Troyer – cererea de eutanasiere este mai mult un simptom al patologiei decât o demonstrație conștientă și voluntară a voinței.

Mai mult decât atât, există un paradox în a pretinde oferirea unui „drept la sinucidere asistată sau eutanasie” – în numele respectului pentru autonomia individuală – persoanelor care dezechilibrate mental. Respectul față de autonomie ar trebui, dimpotrivă, să conducă la interzicerea eutanasiei pentru persoanele cu depresie sau boli mintale.Aceste persoane, care sunt „handicapate” în sensul Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ar trebui protejate și nu trebuie expuse la sinucidere. Dar, din nefericire, protecția este imposibilă în practică, deoarece legea belgiană nu interzice pacientului care se confruntă cu refuzul medicului curant de la a-și reitera cererea de eutanasie în fața altor medici, până la găsirea celui care este favorabil, adică cel mai relaxat sau mai militant pro-eutanasie. Dna De Troyer a folosit această practică.

Comisia medicală, o instanță care favorizează abuzurile?

Ne-am putea gândi că Comisia federală pentru controlul și evaluarea Eutanasiei (CFCEE), organismul responsabil de verificarea faptului că eutanasia a fost practicată cu respectarea condițiilor și procedurilor legale, ar compensa defectele legii. Nu este cazul, așa cum arată din nou cauza Mortier. CFCEE este strigător la cer de lipsită de imparțialitate, deoarece din cei 16 membri permanenți, cel puțin 8 (și cel puțin 6 din cei 16 supleanți) aparțin asociațiilor care pledează pentru eutanasie și / sau sunt medici care practică ei înșiși eutanasia. Acesta este cazul președintelui său de limbă olandeză, dr. Wim Distelmans, nimeni altul decât medicul care a eutanasiat-o pe doamna De Troyer!

În mai multe rânduri, CFCEE și-a mărturisit incapacitatea de a-și îndeplini corect misiunea, deoarece se bazează pe un sistem declarativ și, prin urmare, depinde de conștiința profesională a medicilor. Și dr. Distelmans a adăugat: „Cazurile suspecte, desigur, medicii nu le vor declara, deci nu le controlăm.” (Complément d’enquête : « Santé, GPA, vieillesse : quand l’homme défie la nature », France 2, 2014).

Cu toate acestea, studiile arată că, de exemplu, aproximativ jumătate din cazurile de eutanasie din Belgia în 2007 nu au fost declarate. Mai mult, dacă termenii legii privind eutanasia sunt într-adevăr vagi și subiectivi, Comisia îi încălcă interpretându-i într-un mod excesiv de extins și liberal. De exemplu, potrivit comisiei, coexistența mai multor patologii non-grave și ne-incurabile îndeplinește cerința unei condiții grave și incurabile; Comisia a aprobat, de asemenea, sinucidere asistată de medic în cazuri care nu intrau în sfera de aplicare a legii; Comisia se pare că a validat o eutanasie „în duet” pentru un cuplu, deși unul dintre pacienți nu era bolnav în stadiu terminal.

În sfârșit, se poate pune sub semnul întrebării utilitatea unui control a posteriori, adică odată ce a avut loc eutanasia, ceea ce, evident, nu urmărește să protejeze viața oamenilor și este deosebit de impropriu în cazul eutanasiei din cauza suferinței mintale. Este astfel surprinzător că între 2002 și 2016, CFCEE a remis procurorului un singur dosar din cele 14573 de cazuri de eutanasiere! Cu membri atât evaluatori cât și evaluați, cu conflicte de interese și părtinire, cu control posteriori bazat pe declarații, cu o interpretare largă a termenilor legii, CFCEE se dovedește ineficientă în a preveni abuzurile. Astfel, unul dintre membrii săi, un medic, a demisionat recent, acuzând Comisia că nu a adus în justiție un medic care a eutanasiat un pacient nu la cererea acestuia, ci a familiei sale.

Un caz care pune sub semnul întrebării un întreg sistem

Prin urmare, statul belgian în mod clar nu își îndeplinește obligațiile asumate în temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului, în timp ce CEDO a decis că „Articolul 2 (…) creează pentru autorități o obligație de a proteja persoanele vulnerabile, chiar împotriva acțiunilor prin care acestea își pun în pericol propriile vieți” (Haas c. Elveția, §54). Ceea ce va decide Curtea în acest caz va avea, inevitabil, consecințe serioase, întrucât domeniul de aplicare al cauzei Mortier depășește cu mult propriul său scop: pune în discuție întregul sistem de reglementare a eutanasiei din Belgia, arătând cât se dovedește de defectuos și prin garanțiile sale iluzorii. În timp ce Curtea a declarat că „nu trebuie subestimate riscurile de abuz inerent într-un sistem care facilitează accesul la suicidul asistat.” (Haas c. Elveția, §58), cauza confirmă faptul că acest risc este real, oferă o perspectivă concretă asupra astfel de abuzuri și ne permite să vedem consecințele la o scară largă.

Într-adevăr, departe de a privi doar persoana care o solicită, eutanasia și modalitățile sale au consecințe sociale profunde: în primul rând, are consecințe psihologice asupra membrilor familiei decedatului, dar și pierderea încrederii în familie în general, neîncrederea față de îngrijitori, slăbirea persoanelor vulnerabile, incitarea unora chiar la sinucidere. Ar fi abuziv și periculos să facă autonomia unui pacient să prevaleze ca valoare etică supremă pentru a justifica o practică dăunătoare întregii societăți și, astfel, să pună la îndoială binele comun.

Prin urmare, a nu condamna statul în acest caz ar fi o abordare asemănătoare celei a struțului, în ceea ce privește excesele eutanasiei, în timp ce banalizarea eutanasierii în Belgia este reală și provoacă rău. De exemplu, cazurile de eutanasie fără a se obține consimțământul persoanei, accederea la eutanasie a minorilor fără limită de vârstă „înzestrați cu facultăți de judecată” începând cu 2014, precum și creșterea rapidă a numărului de cazuri de eutanasiere oficiale: de la 235 în 2003, la 2537 în 2018, ceea ce reprezintă 2% din totalul deceselor anuale. În acest context, trebuie menționat, de asemenea, că trei studii au dezvăluit recent că „40% dintre belgieni sunt favorabili eutanasierii persoanelor de peste 85 de ani” (Le Soir.be, 19.03.2019).

Dacă Curtea nu va face nimic, va completa scenariul din romanul anticipativ, publicat în 1907, Lord of the World, în care autorul, Robert-Hugh Benson, descrie „case de eutanasie”, unde „prin consimțământ unanim, inutilul, muribundul au fost eliberați de chinul de a fi viu; case special rezervate eutanasiei au dovedit cât de legitimă era o astfel de emancipare. ”

 

Traducere și adaptare după FigaroVox, 23 iulie 2019

sursa: Cultura Vieții

Merkel vrea să excludă din Schengen țările care nu vor imigranți

Conform informațiilor publicate de ziarului grecesc Ta Nea, se vorbește din ce în ce mai intens despre posibilitatea ca țările care nu acceptă migranții să fie excluse din Spațiul Schengen.

Ziarul Ta Nea susține că modificarea Regulamentului de la Dublin a fost discutată încă de la începutul acestui an și au rezultat șase puncte, pe care președintele Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel i le-au adus la cunoștință noului premier grec, Kyriakos Mitsotakis, cu prilejul vizitelor pe care acesta le-a făcut la Paris și Berlin în luna august.

Printre prioritățile fixate de conducerea franco-germană a UE se numără o cooperare sporită între agenția de frontieră a UE (Frontex) și autoritățile elene pentru combaterea sosirii migranților ilegali, urmărirea contrabandiștilor și simplificarea deportărilor.

Potrivit ziariștilor greci, problema redistribuirii migranților este și ea o parte extrem de importantă a noului acord care urmează să fie discutat, aprobat și implementat la nivelul Uniunii. Sub pretextul că țările aflate în prima linie a imigrației clandestie nu pot fi lăsate singure să suporte toată povara, s-ar putea lua măsura ca națiunile care nu acceptă imigranți sau reîntregirea familiilor acestora să fie excluse din Spațiul Schengen.

Chiar și în aceste condiții, libera circulație a cetățenilor în UE va continua.

Guvernul grec a anunțat recent măsuri hotărâte de reducere a migrației ilegale, mai ales că se confruntă cu o creștere alarmantă a sosirilor. Într-o singură zi, în insula Lesbos au debarcat nu mai puțin de 500 de imigranți, un număr care nu a mai fost înregistrat de pe vremea crizei din 2015. Iar lucrurile ar putea deveni și mai complicate.

Marina americană începe manevre în Arctica

Armata americană efectuează manevre care vor dura o lună de zile în Alaska, împotriva pericolului crescând pe care îl reprezintă Rusia şi China în regiunea arctică.

Rusia şi China încearcă să implementeze programul de dominaţie al Beijing-ului, intitulat Belt and Road – Centura şi Drumul – în Arctica, prin dezvoltarea de noi rute de transport care sunt acum mai accesibile datorită încălzirii globale.

Varianta arctică a proiectului chinez se numeşte „Drumul Polar al Mătăsii”. Iniţiativa de proiectare a dominaţiei aparţine Chinei, dar cum Beijing-ul nu face parte din Consiliul Arctic, are nevoie de Rusia pentru a-şi urmări interesele în regiune.

Intenţia Statelor Unite este de a se opune proiectului prin militarizarea Regiunii Arctice şi prin exerciţii de război, pentru a descuraja cele două ţări de la navigarea cu nave comerciale şi militare prin zonă.

Cea mai recentă evoluţie a constat în planificarea de manevre numită Arctic Expeditionary Capability Exercise (AECE) 2019, care se desfăşoară în regiunea Insulelor Aleutine, Alaska de Sud şi California în perioada 1 – 28 septembrie.

Peste 3.000 de ofiţeri ai Navy şi ai Marine Corps vor participa la exerciţiu, alături de zeci de nave, elicoptere, avioane şi vehicule terestre.

Se preconizează că regiunea Arctică nu va deveni, în următorii ani, o regiune de cooperare între cele trei mai puteri, ci mai degrabă o zonă a confruntării…

PROTEST internațional pornind din Bulgaria: OPRIȚI pătrunderea ideologiei BARNEVERNET în legile de protecția copilului!

Astăzi, la Sofia, în Bulgaria, începe un val de proteste care se vor dura întreaga lună și vor ajunge și în alte orașe din această țară, dar și din întreaga lume. Evenimentele sunt organizate de organizatori locali independenți unii de ceilalți, dar care colaborează în acest proiect.

Ideea a pornit de la faptul că bulgarii sunt revoltați de introducerea ideologiei Barnevernet în legile de protecție socială – prin prevederi care permit răpirea copiilor din familia naturală pe baza unor motive vagi sau controversate.

Ce prevăd noile legi

  • echipe multidisciplinare (poliție, asistenți sociali, psihologi) vor putea intra în casele oamenilor fără ordin judecătoresc și să răpească copiii chiar și pe baza unei reclamații anonime cu privire la abuzul sau neglijarea lor
  • apoi copilul este aruncat pe termen nedefinit într-un centru de plasament pe baza unei proceduri administrative, în timp ce aducerea problemei spre rezolvarea în justiție poate dura luni sau ani de zile
  • din acest moment, în anumite condiții prevăzute de lege, prin intermediul organizațiilor non-guvernamentale, copilul ridicat de la familia naturală poate fi adoptat de orice persoană din lumea largă
  • după adopția internațională, familia biologică a copilului îi va pierde urma acestuia, deoarece toate datele de identificare vor fi schimbate
    (cod numeric personal, certificat de naștere).

Read the article in English here


„Această lege pecetluiește completa abdicare a statului, care recunoaște astfel că este incapabil să-și îndeplinească scopul.Funcțiile sociale ale statului sunt transferate către organizații private, adesea internaționale (în Bulgaria nu există o cerință clară ca astfel de organizații să aibă licență de funcționare pe teritoriul țării). Mai mult chiar, orice copil reprezintă o țintă, nu doar copiii nevoiași… Legea favorizează în mod clar diversele organizații non-guvernmentale care promovează ideologia gender și educația sexuală în copilărie ”

Activiștii bulgari, într-o declarație publicată în limba engleză pe unul din grupurile de socializare online dedicate acțiunii

Din informațiile noastre, și în legea românească sunt anumite prevederi care pot lăsa loc unor abuzuri similare, doar că (încă) nu există capacitate instituțională suficientă.

Noua viziune de protecția copilului a fost formată în Bulgaria cu ajutorul granturilor de la guvernul norvegian, de aceea, în orașele mai importante din Bulgaria și din lume protestele au loc în fața ambasadelor sau consulatelor Norvegiei.

„Suntem îngrijorați, deoarece Norvegia investește mulți bani în Bulgaria. Politicienii noștri sunt gata să vândă copiii patriei. Suntem o țară mică, nu vom fi niciodată ca Anglia sau Germania. Nu vom avea niciodată standardul lor. Dar ei iau deja copiii din familiile sărace! Iar Legea serviciilor sociale adoptată în martie 2019 intră în vigoare din 01.01.2020”, a declarat pentru Stiripentruviata.ro unul din organizatorii locali.

Se organizează proteste în Bulgaria, Germania, Polonia, Italia, Canada, Austria, Irlanda, Serbia, Noua Zeelandă, Danemarca, Lituania, SUA și chiar NORVEGIA.

A început tot cu o strategie națională: nu „de educație parentală”, ci „pentru copil”

În 2018, în Bulgaria, 152 de ONG-uri finanțate din fonduri străine și netransparente au propus “Strategia Națională pentru Copil 2019-2030”, cu sloganul “Toate drepturile tuturor copiilor”, care a fost pusă în dezbatere de forurile de decizie.

Strategia se baza pe următoarele presupoziții:

  • părinții nu dețin competențe parentale și nu sunt capabili să-și crească copiii, părinții sunt potențiali abuzatori ai copiilor în plan fizic și mental
  • doar statul și ONG-urile au drept de decizie cu privire la copii și numai sub îngrijirea expertă a acestora copiii se pot dezvolta adecvat.

Strategia avea următoarele caracteristici:

  • atotcuprinzătoare, țintind toți copiii începând din momentul concepției (indiferent dacă sunt sau nu din familii sărace, sunt sau nu abandonați, sunt sau nu sau maltratați): „strategia este aplicabilă celor trei stadii ale copilăriei: stadiul intrauterin și copilăria mică; copilăria; adolescența);
  • în contradicție cu drepturile și responsabilitățile părinților așa cum sunt ele menționate în Art. 47 din Constituția Bulgariei, care le dă părinților dreptul de a-și crește copiii conform propriilor principii și tradiții (legea fundamentală a acestei țări pune statul în postura de a ajuta părinții, nu de a-i înlocui cu totul).
  • modelul centrării pe copil (derivat din al treilea protocol al Convenției ONU, care nu a fost ratificat de Bulgaria) – autorizând copilul, indiferent de vârstă și de capacitățile lui, să ia decizii pentru sine și să beneficieze de servicii sociale și de consiliere fără a avea nevoie de CONSIMȚĂMÂNTUL PARENTAL.
  • definirea copilului ca entitate separată, cu drepturi diferite, contrar legii bulgare și ignorând definițiile unor termeni juridici precum „minor”, „juvenil”, „părinte”, „tutore”.

După un protest organizat în 30 de localități la data de 11 mai 2019, Premierul Bulgariei a declarat: “Nu va fi nicio Strategie, voi ordona Ministrului Muncii și Protecției Sociale să confirme dimineața, la prânz și seara în conferințe de presă că nu există nicio Strategie pentru Copil”.

Dar, chiar dacă Strategia a fost anulată, ideile din ea au fost incluse în 28 de proiecte de lege și diverse reglementări, schimbări și amendamente (inclusiv Legea Protecției Copilului și noua Lege a Serviciilor Sociale) care intră în conflict cu Constituția Bulgariei și cu principiile Convenției Europene a Drepturilor Omului.

În prezent, Grupul Bulgar Împotriva Proiectului de “Strategie Națională a Copilului 2019—2030” a ajuns la 145.000 de membri, cetățeni bulgari, dar și cetățeni străini care locuiesc în Bulgaria. Protestele organizate de ei în toată țara au fost complet ignorate de media și de politicieni. Reprezentanții grupului au fost tratați cu indiferență la audieri și dezbaterile parlamentare.

Proiectul de Strategie a Copilului și noua abordare în domeniul serviciilor sociale și de protecția copilului se bazează pe modelul Norvegian și sunt finanțate generos prin mecanismele de finanțare oferite de guvernul norvegian. Astfel, politicienii și ONG-urile cu finanțare străină subminează familia tradițională și rolul părinților în această țară.

Toate acestea, coroborate cu știrile care vin din țări ca Norvegia, Finlanda, chiar și Marea Britanie în legătură cu abordarea de către aceste state a protecției copilului reprezintă o îngrijorare pentru bulgari și pentru părinții din întreaga lume.

Cei care doresc să organizeze proteste similare și România, să ne contacteze în privat (mesaj la www.Facebook.com/Stiripentruviata sau prin email la stiripentruviata@gmail.com) pentru a fi puși în legătură cu un organizator bulgar vorbitor de limba română.
EVENIMENTUL DE MAI JOS are, în a doua parte, detaliile ȘI ÎN LIMBA ENGLEZĂ privind organizarea din diverse orașe:
https://www.facebook.com/events/2307763192812981/

Mai multe informații:

https://daspasimdecatanabulgaria.com
https://www.facebook.com/groups/344827183050805/

SUA şi Polonia cer verificări mai stricte asupra echipamentelor 5G

Statele Unite şi Polonia consideră că furnizorii de echipamente 5G ar trebui evaluaţi riguros pentru a nu fi supuşi controlul vreunui guvern străin, conform unei declaraţii comune semnată luni

Evoluţia survine într-un moment când SUA conduse de Donald Trump au început să fie atente la pericolele pe care le prezintă construirea de reţele 5G cu echipamente produse de compania Huawei, suspectată de operaţiuni de spionaj pentru Partidul Comunist.

Cercurile de intelligence americane au adus cu prioritate chestiunea în atenţia serviciilor ţărilor aliate, însă în afară de comunitatea agenţiilor din lumea anglo-saxonă – aşa numita Five Eyes – Europa occidentală pare surdă.

Gigantul chinez de telecomunicaţii Huawei Technologies Co Ltd a negat acuzaţiile că echipamentele sale oferă intrări pentru agenţiile de informaţii din Beijing, deşi legăturile sale cu regimul comunist sunt de netăgăduit, iar participaţia companiei este şi ea ascunsă de un sistem extrem de opac.

Huawei are o poziţie puternică în Polonia, datorată în mare parte preţurilor de dumping pe care le practică. Pe de altă parte Polonia a ales parteneriatul cu administraţia Donald Trump ca pilon central al politicii sale externe.

„Toate ţările trebuie să se asigure că furnizorii de încredere şi numai cei de încredere participă la reţele”, se arată în declaraţie, semnată de vicepreşedintele american Mike Pence şi de premierul polonez Mateusz Morawiecki la Varşovia.

Declaraţia subliniază importanţa verificărilor pentru a se stabili dacă un furnizor este supus controlului de către un guvern străin, dacă are o structură de participaţie transparentă şi dacă foloseşte practici corporative transparente.

Deşi, evident, numele companiei Huawei nu a fost rostit, compania chineză apropiată de regimul comunist este ţinta numărul 1 a declaraţiei.

Huawei rămâne sub observaţie în Polonia, unde autorităţile au arestat un angajat chinez al companiei şi un fost oficial de securitate polonez acuzaţi de spionaj în ianuarie.

„Serviciile de securitate poloneze au desfăşurat şi desfăşoară activităţi în acest sens şi au detectat fapte care pot fi calificate drept acţiuni de spionaj”, a declarat preşedintele polonez, Andrzej Duda, în cadrul unei conferinţe de presă cu Pence.

 

sursa: Epoch Times

În opinia Google, accesul la conținutul educațional conservator trebuie să fie restricționat sau blocat, la fel cum se procedează în cazul materialelor pornografice sau care include violență sau incitare la ură

Pe 28 august au început la Curtea de apel pentru a 9-lea circuit din SUA (instanță de apel cu jurisdicție asupra mai multor tribunale districtuale) audierile în procesul pe care Prager University, cunoscută ca PragerU, l-a intentat corporației americane Google.

PragerU, înființată de omul de radio și comentatorul politic conservator Dennis Prager,  este o organizație non-profit, care postează conținut educațional pe rețelele și platformele de socializare, sub forma unor videoclipuri cu o durată de 3-5 min, în care sunt abordate dintr-o perspectivă conservatoare teme diverse, politice, economice, filozofice sau religioase.

În 2017, subsidiara Google, YouTube a plasat peste 100 de videoclipuri ale PragerU în modulul restricționat, catalogându-le ca „periculoase” sau „peiorative”. „A sugera că videoclipurile PragerU sunt obscene, violente sau incitatoare la ură este o insultă la adresa inteligenței publicului american și acelor ca voi, dispuși să intrați într-un dialogul politic important”, a declarat Peter Obstler ziariștilor înainte de a intra în sala de judecată.

În octombrie 2017, PragerU a dat în judecată Google pentru plasarea în modul restricționat a 10% din conținutul postat de organizație pe YouTube. În comunicatul de presă al PragerU se arată că motivul acțiunii în instanță îl constituie faptul că accesul la conținut a fost restricționat nu pentru că videoclipurile sunt explicit obscene sau vulgare și nepotrivite pentru copii, ci mai degrabă din cauza ideilor conservatoare, de dreapta, pe care le promovează. Temele abordate în videoclipuri se refereau la Cele 10 Porunci, toleranță, schimbările climatice, libertate de expresie sau fake news (știri false). PragerU are peste 2 milioane de abonați pe YouTube, mare parte dintre aceștia și nu numai manifestându-și online dezaprobarea pentru decizia YouTube.

Dovezile erau clare în privința încălcării de către Google (YouTube) a Primului Amendament, care garantează libertatea de exprimare. Practic, conținutul PragerU a primit un tratament discriminatoriu din partea YouTube din cauza viziunii politice conservatoare pe care o promova. (notă: este cunoscut faptul că proprietarii/ managementul și mare parte din angajații mediei sociale sunt liberali-progresiști, de stânga, lucru reflectat în politica rețelelor și platformele de socializare. Sunt mii de cazuri de încălcări grave ale dreptului la liberă exprimare de către rețelele și platformele de socializare care au suspendat, blocat sau dezactivat conturi ale organizațiilor/persoanelor care postau vederi/opinii  conservatoare ori au restricționat și chiar blocat accesul la conținut care prezenta din perspectiva conservatoare opinii față de diverse teme cum ar fi avortul, familia, religia, sexualitatea, ideologia LGBTQ…)

Din păcate, la Tribunalul Districtual pentru California de Nord, cazul fost judecat de către Lucy Koh, judecătoare numită de președintele Barack Hussein Obama (nu trebuie să ne mai întrebăm care ar fi orientarea politică a lui Koh). Aceasta a decis în luna martie a acestui an să respingă ca nefondată acțiunea PragerU contra Google.

În luna iulie Dennis Prager fost audiat de Subcomisia juridică pentru Constituție din Senat. Prager a explicat senatorilor că „restricționat” înseamnă că acolo unde părinții care au setat acest modul pentru a împiedica copiii să aibă acces la conținut pornografic, violent sau care incită la ură și violență, conținutul PragerU nu poate fi accesat. De asemenea, videoclipurile PragerU sunt utlizate drept conținut educațional extracurricular de anumite școli și biblioteci, iar acum nu mai pot fi accesat de nicio instituție educațională din cauza restricționării.

Audierea a avut loc la inițiativa președintelui subcomisiei, senatorul republican de Texas, Ted Cruz. Acesta investighează cenzura de care beneficiază persoanele, organizațiile și ideile conservatoare din partea Google, în urma tot mai numeroaselor plângeri în acest sens. În luna aprilie Cruz i-a convocat tot pentru același motiv pe oficialii de la Facebook și Twitter.

Obstler speră că instanța de apel va face dreptate, iar dacă totuși nu se va întâmpla asta, PragerU, o organizație focusată pe promovarea principiilor fondatoare ale SUA și instituțiilor americane, cu peste 2 milioane de abonați pe YouTube, este dispusă să meargă până la Curtea Supremă.

Pete Wilson, fost senator și guvernator la statului California, figură politică marcantă a republicanilor, în prezent membru al mai multor think tank-uri conservatoare influente și consultant la  Bingham McCutchen LLP, firma de avocatură care reprezintă PragerU, și-a exprimat de asemenea susținerea pentru acțiunea PragerU și speranța într-o decizie favorabilă a Curții de Apel.

Sursă: lifesitenews

traducere: Știri pentru viață

Guvernul grec adoptă măsuri contra migrației

Noul guvern grec condus de conservatorul Kyriakos Mitsotakis a făcut sâmbătă primii paşi în aplicarea noii politici a Greciei privind migraţia, vizând în special decongestionarea taberelor de refugiaţi din insulele Mării Egee prin intensificarea transferurilor către Grecia continentală, sporirea controlului maritim şi a repatrierii imigranţilor fără drept de azil, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.

După ce în cursul zilei de joi în numai o oră circa 500 de imigranţi au debarcat în insula Lesbos, guvernul de la Atena a decis să accelereze implementarea planului său privind migraţia, inclus în programul cu care Mitsotakis a câştigat alegerile anticipate desfăşurate luna trecută.

În cadrul unei reuniuni extraordinare a Consiliului de Apărare şi Relaţii Externe desfăşurată sâmbătă au fost adoptate o serie de măsuri: Ministerul grec de Externe a transmis  un protest oficial Turciei, prin care îi solicită acesteia să aplice acordul încheiat cu UE în 2016 şi prin care guvernul de la Ankara s-a angajat să facă tot posibilul pentru a opri deplasarea refugiaţilor către statele UE, după valul migrator din 2015-2016.

Printre măsurile aprobate de noul guvern grec se numără şi intensificarea expulzării către Turcia a acelor refugiaţi cărora li s-a respins cererea de azil, conform acelui acord. A fost de asemenea eliminată posibilitatea ca un refugiat să poată contesta în faţa unei instanţe greceşti respingerea cererii de azil, practică prin care până în prezent numeroşi migranţi au reuşit să evite sau să întârzie repatrierea lor.

Legături utile

    Caută în arhivă

    Caută după dată
    Caută după categorie
    Caută cu Google

    Acţiuni

    | © Copyright 2012 Buciumul | css.php