Telefonul închis cu o seară înainte, lucru care nu se obişnuia la dumnealui, mi-a spus că ceva nu-i bine. Apoi, a doua zi, mi s-a confirmat.
L-am aflat într-un salon al Spitalului Militar. Şedea pe marginea patului, drept, rezemat de noptiera pe care vegheau o icoană şi o lumânare aprinsă… Şi aştepta Moartea. Cu firescul cu care aşteptăm noi, zilnic, tramvaiul, să zi-cem… Ştia că mai e vorba de ore, cel mult zile… De altfel, trăia doar datorită tuburilor care-i oxigenau plămânii făcuţi fărâme.
Şi totuşi, cu excepţia suferinţei pe care o presupunea fiecare inspiraţie şi expiraţie, era acelaşi pe care îl cunoşteam cu toţii. Puternic, plin de optimism, capabil să-ţi dea ţie, om sănătos, lumină şi pace.
Mi-a mărturisit că vrea să moară zâmbind… Să facă un rol frumos. Ultimul rol, dar cel mai greu, după cum însuşi spunea… (mai mult…)
“După noi vom veni tot noi.” Walter Roman (născut Ernst Neulander), “Secolul XX: Secolul Marilor Revoluții”, Editura Politică, 1970
De ani de zile mă feresc să mai cobor în arena disputelor politice, încercând să-mi păstrez energia pentru munca dedicată memoriei Rezistenței anticomuniste și activităților cultural-educative de pe tărâmul acesteia. Și nu aș fi reacționat nici acum, dacă adevărul istoric nu ar fi fost atât de brutal stâlcit, pentru a face loc falsului și imposturii. (mai mult…)
Unde sînt acum familiile celor doi morți de la Periprava, din această imagine? În ce colț al țării sînt cei care i-au așteptat să se întoarcă, neștiind ani de zile de moartea lor, numai bănuită în ceasuri de adîncă durere? Cîți nepoți mai privesc fotografiile îngălbenite ale bunicilor lor, întrebîndu-se și ei unde li se află mormîntul acestora, la care ar aprinde o lumînare?
Am găsit 51 de morți, din cei 124 de morți ai lagărului. Vom mai găsi, probabil, încă 30-40 din ei, pentru că o parte dintre cei care au intrat în agonie la Periprava au fost duși la Spitalul din Tulcea și s-au stins acolo. Trupurile lor au fost îngropate, fără cruce, într-o parte a cimitirului orașului, aceea rezervată pentru morții fără aparținătători – deși acești deținuți aveau familii care îi așteptau, doreau măcar ca osemintele lor să le poată aduce acasă. N-au fost lăsați să le ia, și acești morți sînt pentru todeauna dispăruți. Peste acea parcelă s-au săpat în anii ’80 mormintele clasei muncitoare din Tulcea și deținuții de la Periprava care au fost îngropați acolo s-au risipit prin pămînt.
Am trăit într-un stat criminal. Iar statul de acum, prin încetineala cu care derulează operațiunile de identificare a morților deja găsiți, ca și prin atîtea sentințe de clasare a seiszărilor pe care le-am făcut cu privire la crimele comunismului, se face complice la crimă. Identificarea victimelor e o operațiune complicată, ni se spune, trebuiesc găsiți urmașii morților pe care îi descoperim, de treisprezece ani încoace (eu nu văd o problemă în asta, căci există o ”evidență computerizată a persoanei” în România), trebuie să se facă probe ADN și problema e cine le plătește. Nu există bani, auzim tot timpul, pentru a le reda deținuților politici morți în România numele care le-au fost furate, odată cu viața, cînd au fost aruncați cu trupurile goale în gropile puțin adînci, în niște lăzi din șipci de brad, înfășurați în rogojini sau de-a dreptul în pămînt.
În ce fel de stat trăim acum, la trei decenii de la căderea comunismului, cînd drumul morților spre casă este încă blocat de ”proceduri”, de ”cine plătește”, de ”documente secrete”, iar osemintele pe care le-am găsit sînt în continuare arestate? Și cei zece morți pe care i-am găsit în acest an la Periprava au fost doar ”transferați”, cum se făcea odinioară cu deținuții vii, din nisipul Cimitirului Lipovenesc la morgă și stau acum închiși în sertarele de zinc, de la Tulcea. Aud poate ecourile metalice ale unei campanii electorale și, mă întreb, dacă s-ar ridica și ar cere să vină și acolo urna mobilă, ei cu cine ar vota?
„Cel ce va răbda până la sfârşit, acela se va mântui.” (Matei 24, 13)
Astăzi, de Ziua Crucii, când la Aiud, conform unei tradiții de aproape trei decenii, sunt comemorați deținuții politici exterminați în cumplitul penitenciar politic comunist și îngropați noaptea, în taină, în lutul Râpei Robilor, gândul mă duce la o fotografie din arhivele Securității…
Imaginea prezintă un grup de ofiţeri din conducerea Penitenciarului Aiud, pozând triumfători, cu țigările în mâini, în faţa uriaşei lozinci arborate în timpul reeducării de la Aiud (1962-1964): „Legionarismul s-a născut în închisoare, / Din ură, sânge şi crimă. / Legionarismul a murit pentru totdeauna, / Aici, în Aiud, prin reeducare”…(mai mult…)
A nu ştiu câta oară în istorie se dovedeşte faptul că Afganistanul e greu de cucerit, dar mai greu de ocupat de către forţele străine. În secolul XIX şi începutul secolului XX englezii au dus trei războaie devastatoare în Punjab, fiind înfrânţi şi nevoiţi să se retragă. URSS a dus un costisitor război de 10 ani, între 1979 şi 1989 cu mujahedinii afgani. Liderul rus Gorbaciov a fost nevoit să ordone retragerea ruşinoasă din 1989 după ce au murit zeci de mii de soldaţi sovietici. După atentatul din 11 septembrie 2011, coaliţia SUA-Marea Britanie a dus un război total împotriva talibanilor de la Kabul care l-au sprijinit pe Osama bin Laden. După 18 ani de războaie, guvernul marionetă pro-occidental de la Kabul nu mai e în stare să controleze situaţia. Atentatele şi asasinarea soldaţilor aliaţi este la ordinea zilei. S-a ajuns de-a lungul anilor ca trupele italiene să plătească taxe de protecţie şefilor de triburi talibane ca să nu fie atentate împotriva militarilor. Preşedintele Donald Trump nu mai poate controla situaţia în Afganistan ca şi Gorbaciov în anii 1980 şi cere retragerea trupelor SUA, precum şi tratative cu talibanii. Donald Trump, vrea să iniţieze retragerea trupelor americane din Afganistan înaintea scrutinului prezidenţial din anul 2020, a declarat în luna iulie secretarul de Stat Mike Pompeo, informează site-ul cotidianului Le Figaro. Rugat să spună, în cursul unei intervenţii la Clubul Economic de la Washington, dacă se aşteaptă la diminuarea numărului efectivelor americane din Afganistan înainte de următorul scrutin prezidenţial, Mike Pompeo a răspuns: „Aceasta este directiva primită din partea preşedintelui Statelor Unite. A fost fără ambiguităţi: ne-a spus să oprim războaiele fără sfârşit şi să începem retragerea trupelor”. Aşa că SUA început negocieri secrete cu talibanii peste guvernul afgan legitim de la Kabul, fapt ce dovedeşte că SUA nu mai are răbdare să sufere noi înfrângeri în această ţară neînvinsă de 300 de ani. Preşedintele afgan Ashraf Ghani l-a primit recent pe emisarul american Zalmay Khalilzad, care i-a prezentat proiectul acordului de pace negociat de mai multe luni cu talibanii si care prevede retragerea trupelor americane din cinci baze militare în urmatoarele 135 de zile.Zalmay Khalilzad, fost ambasador al SUA in Irak şi în Afganistan, a sosit la Kabul, unde s-a întâlnit cu preşedintele Ghani pentru a-i prezenta rezultatele celei de-a noua runde de negocieri recent incheiate la Doha. Potrivit unor responsabili guvernamentali, emisarul american i-a ‘aratat’ preşedintelui un exemplar al proiectului de acord. Guvernul afgan a fost ţinut la distanţă de negocierile de la Doha, talibanii susţinând că acesta este doar o marioneta a Washingtonului.
Tocmai în plină activitate diplomatică de pace cu talibanii şi retragere a trupelor americane a intervenit atentatul cumplit la adresa Ambasadei Române de la Kabul din zona de securitate verde considerată până acum mai sigură. Se dovedeşte că zona verde este o iluzie şi agenţii talibani cu ajutorul informatorilor din poliţia afgană pătrund în perimetrul controlat de aliaţi. România a devenit o ţintă pentru că are circa 700 militari în zonă şi a avut numeroase contigente militare de-a lungul anilor. Atentatul a dovedit complicitatea autorităţilor cu teroriştii. Atentatul care a vizat Ambasada României din Kabul a fost revendicat de talibani, care ar fi pătruns acolo cu ajutor din interior, susțin experții. Un agent de securitate român a murit și altul a fost rănit, iar sediul ambasadei este distrus complet. Atenție, urmează imagini care vă pot afecta emoțional! O uriaşă explozie le-a permis teroriștilor să intre în complex și să deschidă focul. Aproape o noapte întreagă s-au purtat lupte între talibani și agenții de securitate. 16 oameni au murit, iar circa 120 de persoane au fost rănite. De asemenea, un angajat al Ambasadei României în Afganistan a murit, iar un coleg de-al său a fost rănit, conform presei române. Deci atentatul nu a fost întâmplător şi s-a cadrat în tactica talibanilor de a pune presiune pe aliaţii SUA, ca această ţară să grăbească retragerea armatelor străine şi să accepte negocierile de pace de la Doha. România a fost, din păcate, doar o victimă colaterală în acţiunea talibanilor de a impune pacea dictată de ei. Realizaţi că după plecarea trupelor americane, guvernul de la Kabul va fi o pradă uşoară în mâinile talibanilor. Atentatul asupra ambasadei României de la Kabul a scos în evidenţă faptul că SUA, Anglia, Franţa şi România nu mai controlează nici măcar zona de securitate verde. Oricum circa 80% din Afganistan nu a putut fi controlat vreodată de occidentali. S-a vândut opiniei publice propagandă şi ideologie, în realitate trupele occidentale au fost izolate în teren şi de către populaţia locală. În realitate, populaţia locală nu suportă militarii străini. De-a lungul anilor am vorbit cu numeroşi subofiţeri români aflaţi în misiuni grele din Afganistan, nu la petreceri cu americanii în zona verde, ci pe teren. Îmi spuneau că în avanposturile din teren au observat ostilitatea localnicilor musulmani faţă de orice străin. Militarii români mergeau în sate şi dacă nu erau aruncaţi în aer de mine plantate pe drum, după ce ofereau localnicilor apă, zahăr, orez, pâinie sau medicamente, la reîntoarcerea spre bază erau înconjuraţi de localnici şi se aruncau în ei cu pietre, fiind şi înjuraţi. E foarte greu să realizezi o colaborare cu o populaţie ostilă. Într-un reportaj TV, după atentatul la adresa ambasadei române am observat cum populaţia din cartierul verde cerea ca trupele străine să plece din perimetru pentru ca talibanii să nu mai pună bombe. Deci era o invitaţie clară ca americanii şi aliaţii să părăsească Kabului. Şi atunci unde să pună comandamentul american sediul, pentru ca populaţia să nu sufere în urma atentatelor? În deşert? Talibanii prin aceste atentate din zona verde obligă populaţia afgană să se revolte împotriva comandamentelor militare aliate, care prin simpla lor prezenţă le pun astfel viaţa în pericol. Afganistanul se dovedeşte o nucă tare pentru americani aşa cum a fost pentru englezi şi sovietici. Islamul e mai puternci ca şi Occidentul? Recent o ştire mondenă m-a surprins. Soţia unui miliardar german a divorţat pentru a se căsători cu un imigrant afgan? Întâmplarea spune multe…?
Trebuie sa acceptăm că democrația în România a devenit o noțiune relativă, în condițiile apariției, in ultimii ani, a unor legi care limitează grav atat dreptul la liberă exprimare, cât și drepturile de asociere și de participare la viața politică.
Dincolo de asta, democrația românească a ajuns sa coste tot mai mult, iar beneficiile pluripartidismului autohton sunt aproape nule. Sistemul, intemeiat pe grupuri de interese politico-economice având trăsături specifice crimei organizate, a confiscat practic viața politică prin câteva partide create sau acceptate de structurile sale, restricționand prin legislația abuzivă accesul celor neagreati de acestea în zona estabishmentului politic. Totodată, legislația prevede posibilitatea susținerii financiare a partidelor politice parlamentare din banii publici. Astfel, anual bugetul de stat este spoliat de sume exorbitante, proporționale cu ponderea ocupată de fiecare partid în Parlament. Conform legii, acești bani sunt destinați achitării chiriilor și utilităților sediilor, precum și salarizării personalului care asigură aparatul acestor partide.
Deja, de la începutul anului încoace, PSD, PNL, USR, ALDE și PMP au „înghițit” deja 33,35 de milioane de euro (157,6 milioane lei) din bani publici anul acesta, potrivit datelor Autorității electorale Permanente.
Pe primul loc, cu 19 milioane euro (89,6 milioane de lei), se află Partidul Social Democrat, în perioada ianuarie – august 2019.
Însă până la sfârșitul anului, PSD va primi 28,5 milioane de euro (134,4 milioane de lei). Pe locul doi, PNL a încasat deja 8,5 milioane de euro în primele 8 luni, revenindu-i pe întregul an 13 milioane de euro (61,2 milioane lei), față de 9,9 milioane de euro în anul 2018.
Al treilea la număr, USR primește lunar suma de 210.000 euro (1,5 milioane de lei), primind în perioada ianuarie – august 1,68 milioane euro (12 milioane de lei). Până la sfârșitul anului, USR va încasa din bani publici suma totală de 3,82 milioane de euro (18 milioane de lei), față de 2,9 milioane de euro.
Tot acest lux electoral exorbitant se petrece în țara cea mai lipsită de autostrăzi, cu cele mai precare dotări spitalicești, cu școli care încă au toaleta în curte, cu peste 4 milioane de oameni plecati peste hotare, cu instituții ineficiente… Și tot dezmățul pluripartidismului autohton, din banii publici, din taxele și impozitele noastre, ale tuturor. Partidele politice au devenit oficine de manipulare frauduloasă a emoțiilor și voturilor electoratului.
Grupuri de interese financiare, la baza ierarhiei cărora stau nepotismul, mita, relațiile și interesele cele mai abjecte.
Nu am auzit însă, în toți acești ani, pe nici un activist civic sa strige ca „vrem spitale ori autostrăzi, nu partide”. In schimb, energiile negative continuă sa fie risipite asupra eternului „dușman al poporului”: catedralele, bisericile, in fine, Dumnezeu în persoană…
Cifrele corespunzătoare stipendiilor primite de la bugetul de stat de partidele politice reprezintă însă doar partea văzută, oficială, a banilor publici spoliați de pletora de trântori nefolositori cocoțați în birourile și sălile luxoase din Dealul Parlamentului. La ele se adaugă exorbitantele deconturi ale chiriilor fiecărui parlamentar pe la hoteluri de lux, ale deplasarilor în țară și în afara ei, ale salarizării prea multilor consilieri si secretari ai „aleșilor ” poporului. Si, partea cu totul nevăzută, cea a banilor furați pur simplu la toate nivelurile de rețeaua de manageri, directori, primari, consilieri si alte functii publice, din care procente însemnate merg, pe căi tenebroase, spre aceleași grupuri de interese – partidele politice.
Hotărât lucru, democrația românească nu numai că e o minciună. Dar mai costă și foarte, foarte mult…
„Pe 29 ianuarie 2018, Viorica Dăncilă a renunțat la serviciile SPP, anunțînd acest lucru fără să comenteze” – notează istoricul Marius Oprea pe contul său Facebook. „A comentat în schimb Codrin Ștefănescu, care a spus că demnitarii sînt monitorizați și se strînge o bază de date cu ei, de către generalul Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază. Se pare că Dragnea aflase că acesta, pe care îl calificase public drept ”un personaj veninos”, i-a transmis vicepremierului Paul Stănescu, printr-un intermediar, că el, șeful partidului, va fi „executat, undeva prin martie”, iar Stănescu va fi „protejat” şi va ajunge în locul lui Dragnea preşedinte al PSD. Ei bine, n-a fost martie, a fost mai, dar lucurile așa au stat. (mai mult…)
UPDATE 1.07.2019. De cateva minute contul Facebook Florin Dobrescu a fost deblocat, probabil in urma cererii de revizuire a sanctiunii, trimisa de mine alaltaieri. Multumesc acelor functionari care s-au aplecat asupra conținutului postarii incriminate, constatând ca era o postare strict istorică, biografica, fara nici un fel de accente propagandistice sau care sa conțină mesaje de ură.
de Florin DOBRESCU
Îmi amintesc de un banc care spunea așa: „Ce înseamnă USA?” „Uniunea Sovietică Ailaltă.”
Din SUA, în anul 2019, compania Facebook sancționează utilizatorul Florin Dobrescu pentru postarea pe pagina Fundației Ion Gavrilă Ogoranu a unei postări cu biografia lui Gogu Puiu. Atât. Un articol cu caracter eminamente istoric. Sancțiunea: blocarea contului pt 30 zile.
Paradoxul face ca Gogu Puiu să fi fost trimis, în 1947, chiar de serviciile secrete americane, într-o misiune în România comunistă, pentru a organiza Rezistența anticomunistă. (mai mult…)
Cerul te cheamă! Strigă morții din morminte. Ridică-te tinere, e rândul tău, ai curaj! Refuză cu demnitate tragicul și ridicolul politicienilor și conducătorilor de azi.
Reînvie în memoria ta credința strămoșilor tăi. Reînvie demnitatea omului de altădată, dăruirea și curajul celor ce au luptat în munți; refuzând umilința, îngenuncherea, trădarea și pagânizarea ta.
Se zvârcolesc și nu au odihnă cei căzuți în adâncurile minelor de plumb, în adânc de haznale, cei sfârtecați în anchete de zbirii securiști, cei uciși de demonii cruzimii din temnițe, cei arși de vii, cei înmormântați de vii, cei fără cruci și fără mormânt. Ei au murit aici pe pământ biruind moartea cu moartea lor. Au murit că să rămână veșnici în cer.
Tu tinere, ești moștenitorul și continuatorul unei istorii fără pereche, fiul unui neam mereu în furtună cu vitregiile vremii, un neam de viteji, de mucenici și de martiri, vegheat de cneji și sfinți voievozi. În tine ard speranțele omului de mâine, în ține sălășluiește scânteia divină, în tine arde sublimul faptelor de mâine. În tine, sub loviturile dezmățului și mișeliilor de azi, suspină troite la răscruci de drum cu icoana lui Iisus plecată, altare doborâte, în tine suspină durerea străbunilor.
În tine sună prelung dangătul de clopot care cheamă la rugă și luptă, ca altădată pe părinții tăi în primejdii și bejenii. Tu, tinere, ești fiu și urmaș al celor ce au luptat și au murit pentru că tu să fii liber, să ai sub tine un loc de veci, să fii tu însuți demn și fruntea să nu-ți pleci, să fii stăpân în casa ta.
Tu, tinere, ești o putere, o flacără, ești ziua de mâine și porți pe umerii tăi o răspundere. Răspunde! Faptele mari se scriu cu clocotul tinereții, cu dăruire, cu răzvrătire împotriva răului.
Tu ești „înaltul” spre care trebuie să mărșăluiești și care duce la Dumnezeu. Dumnezeu te așteaptă! Tu ești conștiința nepervertita cu dimineți din ceruri, cu albe primăveri. Întoarce-te cu fața la trecut și fii vrednic de tot ce ți-au lăsat străbunii; nu risipi, nu da înapoi în fața primejdiei, nu părăsi lupta. Sunt ceasuri ale istoriei care te îndeamnă și cer: acum! Nu niciodată!
De când te-ai născut, ai crucea ta, tinere, și porți cămașa morții. Fii creștin și român! Moartea eroică, moartea creștină e un privilegiu, e un dar. Primește-o! Fii hotărât și calcă cu pas de foc spre acel tărâm dorit, cu soare și liniști fără sfârșit.
Nu părăsi pământul țării tale, căci lași loc dușmanului tău care te vrea învins sau alungat, dușmanul părinților tăi.
Înfruntă cu bărbăție toate adversitățile și toate vicleniile!
Rămâi înfipt în pământul țării tale și al istoriei!
Aici ești tu stăpân, la altul vei fi rob. Pune mâna și sparge cu lovituri de trăsnet lespedea grea pe care cei fără Dumnezeu și Țară au așezat-o peste sufletul nostru, peste mormintele marilor străbuni, peste istoria noastră, peste Biserica ta.
Tu, tinere, ești chemat la fapte mari. Tu ești făuritorul unei noi ere de refacere economică a țării tale, de libertate, de prosperitate, de moralitate, de zidire a noi altare. Crede, roagă-te, muncește, luptă și vei birui. Adună-te și tu, tinere plecat pe meleaguri străine, la casă ta și fă din pământul Patriei tale o stea. Fără tine, fără brațul tău, tinere, fără creierul tău, viața celor rămași în țară – bătrânii și nevolnicii – va fi pustie, va fi neagră, va fi blestem căci ei te-au crescut și te-au ridicat în lume pentru ca tu, la rândul tău, să iei pe umerii tăi continuitatea.
Răspunde! Nu lăsa ca peste sufletul tău să se pogoare blestemul celor din morminte, celor de azi și celor ce vor veni după noi. Amin!
ACUM 29 DE ANI, pe strazile Bucurestiului se murea pentru Libertate… Continua Revolutia din Decembrie 89. Adevarata Revolutie, nu cea confiscata de comunistii camuflati sub sigla FSN. Romanii constienti continuau lupta. Si prin ei, lupta Neamul.
Era aceeasi lupta data in munti de partizanii anticomunisti, aceeasi lupta dusa in clandestinitate, apoi in lagare si inchisori, de batranii nostri. Era aceeasi lupta din Noiembrie 1987 si Decembrie 1989. Idealurile erau aceleasi, iar dusmanii, de asemenea, aceiasi.
Din pacate, comunistii, agentii KGB-ului grupati in jurul haitei criminale a lui Iliescu, Petre Roman, Saul Brucan, Sașa Barladeanu, Gelu Voican, Virgil Magureanu, au fost mai puternici. Securitatea, sub sigla SRI, si-a indeplinit menirea. Ministerul de Interne, aceasta cloaca toxica dintotdeauna, la fel. Ca si in Decembrie ’89, Armata – scoasa in strada cu munitie de razboi si tancuri – a tras in populatia civila, ucigand romani, la ordinul noului comandant suprem, Iliescu.
Oficial, au cazut sub gloante si bate mineresti 6 romani, alte zeci fiind raniti, iar 6 femei violate. Cercetarile recente dovedesc ca au fost peste 100 de morti, sute de raniti si zeci de violuri.
de Florin DOBRESCU
