Buciumul – Publicaţie de informaţie şi atitudine naţionalistă
Arhivă pentru categoria: Politică

Marius Oprea: în spatele înființării partidului lui Cioloș se află un securist

Istoricul Marius Oprea spune că „eminenţa cenuşie” din spatele PLUS, unul din fondatorii partidului, este fiul unui anchetator al Securităţii.

Imagine similară

Istoricul Marius Oprea, cunoscut ca „vânătorul de securiști”, a publicat vineri un articol în care susține că în spatele înregistrării la tribunal al Partidului Libertății, Unității și Solidarității (PLUS), condus de Dacian Cioloș, se află Alexandru Iordache, fondatorul firmei de avocatură „Iordache & Partners”, fost maior de Securitate înainte de 1989 și chiar anchetatorul care s-a ocupat de ancheta care l-a vizat pe el în 1988.

„<<Eminența cenușie>> din spatele partidului condus de Dacian Cioloș este de fapt o mai veche cunoștință: anchetatorul meu de la Securitate, fostul maior de la Direcția de cercetări penale, Alexandru Iordache”, scrie Oprea în materialul său.

„Toți fondatorii, aşa cum apar pe site-ul Tribunalului Bucureşti sunt de la Casa de avocatură „Iordache & Partners”, fondată în 1992 de Alexandru Iordache, personaj care mi-e mai cunoscut mie, lui Caius Dobrescu și Sorin Matei drept ”maiorul Alexandru” de la Securitate, coordonatorul anchetei penale la care am fost supuși în vara anului 1988. Secretarul general al partidului condus de Dacian Cioloș este Iordache Adrian Alexandru (”managing partner” la „Iordache Partners”) și fiul fostului nostru anchetator, ”maiorul Alexandru”, de la Serviciul de anchete penale al Securității Municipiului București. Preşedintele partidului este o anume Daneş Raluca Florina (senior associate la firmă) și vicepreşedinte este Iordache Iulia (soţia secretarului general și nora lui Alexandru Iordache). Partidul Libertății, Unității și Solidarității condus de Dacian Cioloș a fost înființat, așadar, ca partid de familie al fostului meu anchetator de la Securitate”, continuă el.

Amintim că, potrivit datelor de la Registrul Partidelor Politice, Partidul Libertate, Unitate şi Solidaritate, denumirea prescurtată: PLUS, a fost înregistrat în urma deciziei pronunțate de Tribunalul Bucureşti în data de 26 octombrie 2018, decizie rămasă definitivă prin neapelare.

În decizia Tribunalului București sunt menționați membrii fondatori ai partidului, denumirea și logo-ul acestuia, precum și sediul formațiunii:

„Art. 1 – Membrii fondatori:
1. Daneş Raluca Florina, cu domiciliul […] – preşedinte
2. Iordache Iulia, cu domiciliul […] – vicepreşedinte
3. Iordache Adrian Alexandru, cu domiciliul […] – secretar general

Potrivit site-ului casei de avocatură, Adrian Iordache este managing partner, iar Raluca Daneș, senior associate.

„La ancheta din 1988, prietenii mei, Caius Dobrescu şi Sorin Matei, au fost bătuţi serios de anchetatori, conduşi de Alexandru Iordache, care se recomanda „maiorul Alexandru”, venit pentru această anchetă de la Bucureşti, şi de căpitanul Gheorghe Moldoveanu din Serviciul de Anchete Penale al Inspectoratului de Securitate Braşov (acesta se prezenta tăios „Moldovan”, copiindu‑l cumva comic pe comisarul din filmele lui Sergiu Nicolaescu). Eu am avut mai mult noroc. Securitatea m-a găsit la Sarmisegetuza, de unde am fost fost ”săltat” chiar de pe șantierul arheologic. În mașina care m-a dus la sediul Miliției din comună, maiorul Iordache ședea în față, lîngă șeful de post, plutonierul Rusu. Eu eram încadrat de doi securiști, un anchetator de la Brașov și șeful biroului Securității din Hațeg, căpitanul Jurconi. Cei trei conversau între ei, făcînd pronosticuri asupra viitorului meu. Toate sumbre. Atît am mai apucat să le spun, ”dacă mă bateți, îi spun englezului și află BBC-ul” (lucram pe șantier cu un arheolog britanic, Mike Dawson), la care maiorul Iordache s-a întors către mine, cumva neliniștit, spunîndu-mi ”băiete, noi nu procedăm așa”. E drept, în vreme ce și-a petrecut amiaza jucînd table cu directorul muzeului pe treptele Miliției din Sarmisegetuza, maiorul Iordache mai lua o pauză și venea la anchetă, spre a domoli zelul căpitanului Moldoveanu” povestește Oprea în materialul publica pe Podul.ro.

Acesta mai susține că „<<maiorul Alexandru>>, după ce coordonase <<cercetarea arestaților>> duși la Jilava în noaptea de 21 decembrie 1989 a intrat, pentru scurtă vreme, în Serviciul Român de Informații. De unde a plecat, pentru a se lansa în afaceri, alături de fiul său mai mare, notarul Mircea Constantin”.

 

Răspuns bizar al lui Dacian Cioloș

Cioloș a reacționat la articolul lui Oprea, spunând că „asocierea numelui meu cu oameni pe care nu îi cunosc, un lucru mizerabil. Având în vedere cât de mulți români au colaborat sau au lucrat cu Securitatea, sigur se poate <<demonstra>> că există cel puțin o legătură între oricare dintre noi și Securitate”.

via România Liberă

Corectitudine politică sau gafă? La Ceremonia de preluare a Președinției UE de la Ateneu Corul Madrigal NU a cântat ultima parte a imnului național, strofa despre „preoții cu crucea-n frunte”, deși era obligat de lege

Ceremonia de preluare a Președinției Consiliului UE de la Ateneul Român a fost umbrită de un fapt fără precedent. Cel mai puternic simbol românesc, imnul României, a fost intonat ciuntit de către Corul Madrigal. Astfel, conform Legii nr.75 din 16 iulie 1994, intonarea în variantă scurtă a imnului național prevede intonarea strofelor 1, 2,4 și 11.

Strofa a 11-a are următoarele versuri:

„Preoți, cu crucea-n frunte! căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’pământ!”.
Așa cum s-a observat în direct Corul „Madrigal” intonează doar strofele 1,2 și 4 din imnul de stat. În acest moment, nu este clar dacă a fost o gafă sau un act deliberat din partea organizatorilor. Având în vedere politica secularistă promovată de Consiliul European, jurnalistul Ștefan Paraschiv susține că motivul ciuntirii imnul este „pentru a nu supăra distinsele oficialități ale Uniunii (a cărei ideologie este vestită și a mai aparținut unor alte uniuni, în trecutul nu prea îndepărtat)”.
Momentul imnului poate fi urmărit în videoul de mai jos. Nu este prima oară când se trunchiază imnul de stat din motive politice.  În 2011, Federația Română de Fotbal și cântărețul Marcel Pavel au fost amendați pentru că la meciul România – Franța de la București, s-a eliminat versul referitor la „numele de Traian” din strofa a doua.

sursa: ActiveNews

Lucian Boia, propagandist „național-comunist“ în Occidentul anilor ’80

Imagini pentru boia =liiceanu

În 1997, istoricul Lucian Boia publica la Editura Humanitas, într-o serie coordonată de Sorin Antohi (profesor la Universitatea Central Europeană, centrul de colonizare culturală realizat de Soros la Budapesta. 

S. Antohi s-a dovedit după mai mulți ani drept un asiduu colaborator al Securității și un impostor – fals doctor în istorie) o lucrare editată cu sprijinul… Fundației Soros pentru o Societate Deschisă, după cum stă scris pe contracopertă. „Istorie și mit în conștiința românească“ era prima ieșire consistentă a universitarului împotriva „miturilor“ istoriei românești, cum ar fi, între altele, conform autorului, continuitatea poporului român în spațiul carpato-dunăreano-pontic, rolul de prim unificator al lui Mihai Viteazul sau chiar și Marea Unire de la 1918.

Reputatul istoric Ioan Scurtu consideră însă că volumul în cauză este „o carte de duzină, care nu se bazează pe niciun fel de documente“, și care „a fost tradusă în diverse limbi străine, lăudată, circulată şi scoasă în nu ştiu câte ediţii, în timp ce replica pe care academicianul Ion Aurel Pop – «Istoria, adevărurile şi miturile» – care este o replică substanţială, mai masivă, din punct de vedere al numărului de pagini, chiar decât cartea lui Boia – nu s-a bucurat de aceeaşi popularizare, deşi Ion Aurel Pop analizează, pagină cu pagină, aberaţiile promovate de Boia în cartea lui“.

La fel de interesant este și faptul, aproape deloc cunoscut sau comentat, că timp de peste 30 de ani istoricul Lucian Boia a fost un vector înfocat al ceea ce prietenul său de azi, Vladimir Tismăneanu, ar numi „naționalism-comunism deșănțat“. Și nu oriunde, ci la Paris, Londra sau New York. De fapt, „național-comunismul“ său a fost remarcat încă de acum fix 50 de ani, când Facultatea de Istorie a aniversat, între 15 și 17 noiembrie 1968, 50 de ani de la Marea Unire. La doar 24 de ani, împins de la spate de Zoe Petre și agreat de editorul revistei „Studii“ a Academiei RSR Eugen Fischel Stănescu, Lucian Boia, deja asistent universitar, publică despre „mărețul eveniment al unirii Transilvaniei cu România“ și „unitatea geto-dacă“ într-o relatare asupra manifestării, notând că autorii, între care se număra și el, „au subliniat caracterul unitar al istoriei noastre, din cele mai vechi timpuri, desăvârșirea unității politice apare astfel nu un fenomen izolat, ci o încununare a unui proces multimilenar“ („Studii“, Tom 22, 2, 1969).

Peste alți 10 ani, în preambulul unui mare eveniment organizat de Republica Socialistă România, pentru care Partidul și Securitatea au conlucrat excepțional, Lucian Boia, la numai 35 de ani, înființa la Paris, în 1979, o „Comisie de istoriografie“ pentru a o lansa oficial la București în cadrul celui de-al XV-lea Congres Internațional de Științe Istorice, care a beneficiat de participarea a 2715 invitați din 67 de țări ale lumii. Congresul istoricilor din 1980 a fost considerat un succes epocal atât pentru lumea științifică românească dar și, în egală măsură, pentru regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu, care a și deschis de altfel lucrările prin cuvântul său adresat participanților.

În pregătirea Congresului pe plan mondial, Lucian Boia pare să fi fost însărcinat să popularizeze realizările „frontului istoric“ din România socialistă. Și nu oriunde, ci chiar în Statele Unite ale Americii. În „International Handbook of Historical Studies. Contemporary Research and Theory“, editori Georg G. Iggers și Harold T. Parker, publicată în SUA, în 1979 (Greenwood Press, Inc, Connecticut), și în Marea Britanie în 1980 (Methuen & Co Ltd, London), Lucian Boia aduce o binemeritată odă românilor, României și istoriografiei românești, fără a omite și notele propagandistice marxiste.

Lucian Boia, în SUA: „Marxismul a îmbogățit istoriografia românească fără să dilueze accentul său național și patriotic“

„Situați în cea mai tumultoasă zonă a Europei, românii au fost obligați să se lupte secole de-a rândul pentru a-și prezerva identitatea națională, unitatea și independența“, scrie Lucian Boia în primele rânduri. „Interesul lor în Istorie, care subliniază originea lor latină (i.e. un specific al spiritului național), continuitatea lor neîntreruptă pe aceleași meleaguri, și unitatea esențială a întregii civilizații românești (în ciuda dividerii sale îndelungate în trei state separate Valahia, Moldova și Transilvania) reprezintă o trăsătură fundamentală a culturii românești, a ideologiei și vieții politice. Prin Istorie, conștiința națională proprie a fost consolidată și unitatea spirituală a românilor a fost împlinită chiar înainte ca statul național unitar să se creeze“.

Apoi, pe teren american, Lucian Boia se lansează într-o muncă de lămurire a istoricului capitalist cu privire la marile realizări ale „socialismului științific“: „Desigur, cercetarea actuală se desfășoară în noul climat politic, social și cultural instaurat după 23 august 1944, care a marcat începutul evoluției României socialiste. Astfel, concepția marxistă a istoriei, care deja produsese rezultate interesante chiar și înainte de 1944 (prin lucrările lui Dobrogeanu-Gherea, Lucrețiu Pătrășcanu ș.a.) s-a generalizat în istoriografia românească. Concepția materialist-dialectică nu numai că a stabilit un nou sistem de interpretare, dar, totodată, a lărgit aria de investigare prin aplecarea asupra unor subiecte mai puțin studiate în trecut“, mai scrie Boia arătând și că „s-au dezvoltat studiile privind clasa muncitoare și mișcările socialiste și comuniste“. „În același timp – ca o caracteristică a acestor ani – istoricii români subliniază caracterul specific, național, al trecutului românesc, care pornește de la ideea că fiecare națiune se dezvoltă conform propriilor condiții. Marxismul a îmbogățit istoriografia românească fără să dilueze accentul său național și patriotic.“, încerca Boia să convingă specialistul occidental, cu o notă răzbită de propagandă.

Boia, susținând continuitatea de necontestat a poporului român: „Națiunile reprezintă centrul gravitațional al Istoriei“

Însă poate cel mai interesant pasaj din materialul în limba engleză al profesorului de istorie este cel legat de ceea ce Boia cel de astăzi contestă cu aceeași convingere cu care Boia cel de ieri explica pentru publicul străin cu privire la originea și continuitatea poporului român. Iată pasajul:

„Mia de ani care a urmat retragerii administrației romane din Dacia (din secolul al treilea până în al treisprezecelea) a fost considerată mult timp o perioadă total obscură din istoria României, în principal din cauza lipsei de documente. Din motive politice, unii istorici străini (nu prea mulți și nici dintre cei mai competenți) au încercat să nege continuitatea românească, continuitatea vieții și culturii poporului român pe teritoriul actual. Asemenea teorii au fost întotdeauna contestate de specialiștii români (susținuți de asemenea și de mulți istorici străini). (…) Dovezile materiale demonstrează deplina continuitate a populației daco-române (care apoi a devenit poporul român) după retragerea romană din AD 271.“, scrie cu hotărâre Lucian Boia, cel din 1979. Una dintre concluziile cu privire la direcțiile „noii Românii socialiste“ este că istoricii români „au aplicat doctrina marxistă fără dogmatism și fără să minimalizeze importanța factorilor specifici naționali în dezvoltarea Istoriei României“. Iar o altă concluzie a profesorului Boia cel din anii ‘80 ar putea părea de-a dreptul curat naționalistă: „Asemenea lucrării istoricilor precedenți, școala românească de azi consideră că națiunile, cu evoluția, idealurile și caracteristicile lor specifice proprii, reprezintă centrul gravitațional al Istoriei“.

Partidul, Ceaușescu și istoricii

„Noi repere privind rolul istoricului și a istoriei în societate au fost trasate cu ocazia organizării, la București, în 1980, a celui de-al XV-lea Congres Internațional de Științe Istorice“, scrie istoricul clujean Daniela Mârza cu privire la acest eveniment. În lucrarea acesteia, „Reviste româneşti de istorie publicate în limbi de circulație internațională“ (Editura Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, 2012), Daniela Mârza trece în revistă cadrul general în care a activat și Lucian Boia: „Pentru pregătirea acestuia, a avut loc o întâlnire a «tovarășului» Nicolae Ceaușescu cu «oamenii de știință din domeniul istoriei». În cadrul acesteia, așa cum se proceda de obicei la acest gen de manifestări, «vorbitorii au evidențiat rolul deosebit pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu l-a avut în mod constant în orientarea cercetărilor istorice, în dezvoltarea studiului istoriei în învățământul de toate gradele, în stabilirea liniilor directoare ale activității frontului istoric în ansamblul său» A fost subliniat, o dată în plus, rolul istoriei ca parte importantă a întregii activități politice și ideologice, în vederea «edificării noii orânduiri, a formării omului nou, cu o înaltă conștiință patriotică, revoluționară».“ Amintind că „în anii unui regim totalitar, toate deplasările peste hotare erau atent monitorizate“, autoarea ne mai informează că „tot în contextul pregătirilor pentru acest Congres, și în același spirit, au fost întreprinse demersuri pentru constituirea unei comisii internaționale de istoriografie, concepută ca o comisie internă a Comitetului internațional de Științe istorice. Inițiativa i-a aparținut lui Mihai Berza, alături de care a mai participat, la reuniunea preliminară desfășurată la Paris, și Lucian Boia“. Istoricul Mihai Berza moare, însă, înainte de Congres, așa că tânărul istoric Lucian Boia este ales în cadrul Congresului întâi secretar general, apoi vicepreședinte al Comisiei în cauză, până la finele lui 1989.

 

„Discuțiile începute la Paris s-au prelungit la Toulouse“

Într-o dare de seamă asupra manifestării de la Paris, Lucian Boia scrie despre el însuși la persoana a III-a, în Revista de Istorie a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice de sub îndrumarea Comitetului Central al Partidului Comunist Român (fosta „Studii“, Tom 33, Nr. 6, 1980):

„La 11 februarie 1980 s-a desfășurat la Paris o reuniune preliminară consacrată constituirii unei comisii internaționale de istoriografie (…) Lucrările reuniunii au fost conduse de prof. Michel François, secretar general al Comitetului internațional de științe istorice. Au participat istorici din mai multe țări, dovadă a interesului cu care este urmărit acest proiect. Din partea românească a fost prezent lector dr. Lucian Boia, titularul cursului de istoriografie la Facultatea de istorie-filozofie din București. La întrunirea de la Paris s-a subliniat rolul inițiator pe care l-a avut România în procesul constituirii noii comisii. (…) Întrunirea care a avut loc acum, la Paris, s-a soldat cu alegerea unui birou provizoriu și cu discutarea câtorva proiecte de activitate pentru viitor. În birou au fost aleși trei istorici: Lucian Boia (România), Charles-Olivier Carbonell (Franța) și Georg G. Iggers (S.U.A., – refugiat cu întreaga familie din Germania nazistă și unul dintre cei doi editori ai lucrării din 1979 în care a fost publicat și Boia – n.n. ). (…) Autorul prezentei note a discutat în detaliu problemele legate de înființarea comisiei, atît cu profesorul Michel François care, în calitatea oficială pe care o are, a oferit, în ultimii ani, un sprijin esențial eforturilor întreprinse, precum și cu prof. Charles-Olivier Carbonell. Cu ultimul, discuțiile începute la Paris, s-au prelungit în zilele următoare la Toulouse. Concluziile ce se pot desprinde deocamdată nu pot fi decît optimiste (…)”. (LUCIAN BOIA). Conform unei alte Note a lui Lucian Boia din aceeași revistă (Tom 34, Nr. 3, 1981), la sfârșitul Congresului de la București, Comisia avea 106 istorici din 26 de țări, Lucian Boia fiind confirmat în funcția de secretar general al ei.

 

Göttingen, Paris, Montpellier, Londra, Milano

1982 îl găsește pe Boia în „vizite de lucru“ în Republica Federală Germania, la Göttingen, și apoi, din nou, la Paris. „Biroul Comisiei internaționale de istorie a istoriografiei, ales la București, în august 1980, și-a desfășurat lucrările anul acesta la Göttingen, în zilele de 27-28 iulie 1982, cu participarea a cinci din cei șapte membri ai săi (Charles-Olivier Carbonell, Georg G. Iggers, Lucian Boia, Hans Schleier, Bianca Valota), continuîndu-se apoi discuțiile la Paris, în vederea pregătirii colocviului internațional de istoriografie care va avea loc la Montpellier în 1983“, scrie chiar Lucian Boia în Revista de Istorie, Tom 35, 12, 1982.

 

Într-un alt număr al publicației Academiei RSR, Lucian Boia povestește și cum a mers în vizită la casa lui Jules Verne de la Amiens „la începutul lunii august“ a aceluiași an (Tom 36, 2, 1983).

Între 25 și 28 iulie 1983 s-a desfășurat la Montpellier primul Congres al asociației, ocazie cu care Lucian Boia devine vicepreședinte. „Se poate considera că participarea românească a constituit un succes științific important, contribuind la o mai bună cunoaștere, în cercurile de specialitate, a valorilor istoriografiei românești“, scrie Boia introducând și o pată de culoare: „Excursia organizată în ultima zi a adus o notă în plus de frumusețe și optimism: s-au vizitat regiunea Camargue (Delta Rhônului), cu centrul acesteia Saintes-Maries de la Mer, moderna stațiune La Grande Motte, cetatea medievală Aigues-Mortes, orașul Nimes cu celebrele sale monumente romane“. Concluzia autorului despre Comisie: „organizația este extrem de dinamică, cu remarcabile perspective de viitor.“ (Revista de Istorie, Tom 36, 12, 1983).

În iulie 1984, Boia s-a aflat cu Comisia la Londra, pentru a pregăti congresul de la Stuttgart, apoi a mers din nou la Paris, cu treburi de serviciu, conform unui articol informativ apărut în ianuarie 1985 în aceeași publicație.

În iulie 1987, Boia se deplasează la Milano și Manarola, în apropierea graniței italo-elvețiene, pentru a aprofunda problematicile cu care s-a înhămat. Se propune ca următorul congres să aibă loc la Paris. „Prin Comisia de istoriografie, cît și prin contribuțiile individuale ale membrilor ei, știința istorică românească și istoria noastră în general devin astfel tot mai bine cunoscute în lume“, dă raportul, consecvent, Boia, în Tomul 40 al lunii decembrie 1987, apărut imediat după revolta muncitorilor de la Brașov, volum de specialitate care se deschide cu articolul „științific“ „Conferința Națională a Partidului Comunist Român, eveniment remarcabil în viața țării“.

 

Ioan Scurtu: „Noul Roller“ Lucian Boia a fost propagandist PCR și călătorea cu avizul Securității

„Noul Roller a apărut în persoana lui Lucian Boia, lector la Facultatea de Istorie a Universității din București“, scrie istoricul Ioan Scurtu în lucrarea sa „Istoria Românilor de la Carol I la Nicolae Ceaușescu“ (Editura Mica Valahie). „Încă din anii ’70, L. Boia călătorea an de an în străinătate, mai ales în Franța, evident cu avizul Securității. La vremea respectivă nu se putea face măcar o excursie până la Ruse (Bulgaria), fără aprobarea Securității. În același timp, el era unul dintre cei mai conștiincioși membri ai PCR, drept care a fost ales și reales în Biroul Organizației de Partid de la Facultatea de Istorie. Cu titlu de exemplu menționez că la Adunarea Generală P.C.R. din 26 septembrie 1989, L. Boia a fost reales în BOP, iar după prima ședință a acestuia a devenit Secretar cu Propaganda. Atunci, principalul obiectiv al muncii de propagandă, în realizarea căruia s-a angajat L. Boia, era realegerea lui Nicolae Ceaușescu în funcția de secretar general la Congresul al XIV-lea al P.C.R. în noiembrie 1989“, dezvăluie Scurtu. „Acesta era omul desemnat de «societatea civilă» să rescrie istoria României, așa cum bolșevicii îl desemnaseră pe Roller, un personaj obscur, să dea directive «frontului istoric»“, conchide istoricul.

 

Planurile Alfa și Atlas: „Nici pasărea nu ieșea din țară fără avizul Securității“

Într-o recenzie a volumului istoricului Stejărel Olaru „STASI și Securitatea“, istoricul George Damian arată că, potrivit unor planuri ale DSS denumite „Alfa“ și „Atlas“, după fuga generalului securist I.M. Pacepa, cetățenii români nu mai puteau ieși din țară, mai ales în interes profesional, fără să treacă înainte și după pe la ofițerii de Securitate specializați în spațiul extern și propaganda României socialiste. „Nici pasărea nu ieșea din țară fără avizul Securității“, se afirmă în recenzie. Stejărel Olaru completează documentele de arhivă privind cele două planuri secrete cu informații obținute de la foști ofițeri de Securitate de către istoricul Alex. Mihai Stoenescu.

Olaru arată în volumul său că în cele mai multe cazuri, pentru cei care întreprindeau vizite profesionale în străinătate, în special în Occident, „măsura luată de Securitate era extrem de perversă, forțându-i pe aceștia să devină în marea lor majoritate informatori sau agenți ai poliției politice din România“. În principiu, conform planului Atlas, Securitatea putea recruta ca informator pe orice cetățean român care urma să se deplaseze în străinatate în interes de serviciu sau la burse, care erau avizate tot de Securitate. Înainte de plecare, respectivul primea un nume conspirativ și o parolă, devenind colaborator oficial al Securității.

„Am descris acest mecanism perfid și corupt al Securității pentru a arăta că începând din anii ’80, aproape fără excepție, cetățenii români care lucrau în străinătate sau erau reprezentanți ai companiilor românești de stat în exterior, colaborau cu o ritmicitate clară cu Securitatea, cei mai mulți dintre ei fiind informatori, puțini fiind recompensați cu grade de Departamentul Securității Statului. În alte condiții, activitatea lor în străinătate nu ar fi fost posibilă pentru că pur și simplu nu era permisă de autorități“, mai afirmă Stejărel Olaru în lucrarea sa.

Planurile Alfa si Atlas au fost extinse în 1987 prin intermediul unor „Norme privind competențele, atribuțiile și sistemul de lucru referitoare la avizarea persoanelor care se deplasează în străinătate, în interes de serviciu sau personal“ – publicate integral de istoricul Marius Oprea în volumul său „Banalitatea răului – O istorie a Securității în documente 1949-1989“. „La baza elaborării acestor norme au stat orientările și indicațiile date de secretarul general al PCR, tovarășul Nicolae Ceaușescu“, se scrie în document. Practic, afirmă Oprea, Securitatea concentra în mâinile sale avizarea tuturor călătoriilor în străinătate în interes de serviciu. Nimeni nu scăpa, dar mulți dintre „navetiștii“ privilegiați își ofereau oricum serviciile benevol, din slugărnicie față de sistemul securist și comunist.

 

de Eugen Pătrașcu România Liberă

Corectitudinea politică a guvernului de stânga nu e niciodată amendată de opoziția care se pretinde de dreapta

„ „Europa valorilor comune – mă refer la stimularea coeziunii europene prin raportare permanentă la valorile comune pe care se bazează Uniunea. Doar în acest mod putem combate eficient POPULISMUL (…) și descuraja discursul bazat pe ură, pe care-l vedem din ce în ce mai frecvent in ultima perioadă. Doar în acest fel putem să contribuim la asigurarea egalității de tratament la care aspiră toate statele membre și toți cetățenii europeni. (…) Vom descuraja discursul bazat pe ură, pe care-l vedem din ce în ce mai des în ultima perioadă. Vom susține inițiativele legislative legate de participarea cetățenilor europeni la procesul legislativ. Vom acționa pentru combaterea rasismului, intoleranței și a discursului bazat pe ură. Toate aceste inițiative vor contribui la asigurarea unei coeziuni sporite.”

Nu, nu este dna Angela Merkel. Nu este nici dl Klaus Iohannis. Este dna Viorica Dăncilă, în Parlamentul României, azi.

Nu mă număr printre cei care vânează greșelile de gramatică ale politicienilor, și care filtrează țânțarul (un dezacord, o pronunție mai ciudată) și lasă să treacă elefantul (enormitățile la nivel de conținut – sau lipsa totală de conținut). Problema, însă, cu acest text este că nu are greșeli de gramatică (aș fi preferat poate să aibă) – este un text foarte corect. Un text foarte CORECT POLITIC. Pe cât de gol de conținut și exasperant, pe atât de corect și dogmatic.

Oare prin ce se diferențiază dna Dăncilă de dl Iohannis, și PSD de Opoziție? Că Pactul UE pentru Migrație (acela din care s-au retras SUA, Israel, Australia, Austria, etc, etc) l-au semnat fără dezbatere publică și fără să consulte măcar Parlamentul – nici măcar o tentativă de diferențiere, aici…

 

de Cătălin Sturza Facebook

PACTUL GLOBAL PENTRU MIGRAȚIE – UNIREA ÎNTRU DISTRUGEREA ROMÂNIEI, DE CENTENAR. Iohannis și guvernul Dăncilă susțin la unison participarea României la PACTUL GLOBALIST din care s-au retras SUA, Israel și mai multe state din EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST. “Este momentul in care “politicienii noștri” consimt la dispariția noastră ca neam”

Iohannis și guvernul Dăncilă susțin la unison participarea României la PACTUL GLOBALIST din care s-au retras SUA, Israel și mai multe state din EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST.

Președintele S.U.A. Donald Trump a declarat la ultima adunare generală a ONU următoarele: „Statele Unite nu vor participa la noul pact global pentru migrație. Migrația nu ar trebui controlată de un organism internațional care nu poate fi tras la răspundere de proprii noștri cetățeni. În cele din urmă singura soluție de rezolvare pe termen lung a crizei migrației este să îi ajutăm pe oameni să-și construiască un viitor mai bun în țările lor de origine.”

Dan V. Chitic:

Și iarăși o unanimitate antinațională!

După ce clasa noastră politică a reușit să se impaciuiască in ticăloșie și sa găsească un consens criminal atunci când au cedat resursele și bogățiile noastre, la doar câteva săptămâni distanță, suntem in pragul unei alte unanimități mârșave: Pactul pentru migrație!

E vorba de acel pact impus de forțele globaliste in urma căruia vom fi obligați sa primim hoarde de “refugiați” veniți de aiurea. Acel pact respins de SUA, Australia și multe alte țări europene.

Este momentul in care “politicienii noștri” consimt la dispariția noastră ca neam, la topirea noastră in masa amorfă a globalismului și globalizării culturale.

Pericolul este iminent! Motiv pentru care, imediat după celebrarea “centenarului”, va trebui sa facem tot ce ne stă in putință să împiedicam această veritabilă sinucidere națională, culturală și identitară.

Dacă fără resurse încă am mai fi putut subzista in istorie, chiar și săraci intr-o țară bogată, după semnarea acestui “Pact” vom fi puși in situația de a renunța de bună voie la a fi ceea ce ne-am încăpățânat mii de ani sa fim: români.

#UnițiPentruRomânia!
#AcumOriNiciodată!

via Cuvântul Ortodox

Comunicatul lui Dan Boghiu, ultim supraviețuitor al Consiliului Politic al Mișcării Legionare din exil

Am primit la redacție  comunicatul Comandantului Legionar Dan Boghiu, ultim supraviețuitor al Consiliului Politic al Mișcării Legionare din exil, emis la împlinirea a 80 de ani de la cumplita crimă de la Tâncăbești. Comunicatul a fost citit și de la Tâncăbești, în timpul ceremoniei religioase de pomenire a lui Corneliu Codreanu, în ziua de 24 noiembrie a.c.. Îl redăm integral:

80 de ani de la asasinarea Căpitanului Corneliu Zelea Codreanu

Camarazi,

30 noiembrie 1938: zi de Doliu Național.

Să ne rugăm lui Dumnezeu!
Să ne gândim la Căpitanul nostru! Să ne ridicăm cu gândul la sufletele martirilor asasinați în Pădurea Tâncăbești în această noapte!
Toți martirii, Prezent !
Corneliu Zelea Codreanu, Căpitanul
Nicolae Constantinescu
Doru Belimace
Ion Caranica
Ion Caratănase
Iosif Bozântan
Ștefan Curcă
Ion Pele
Grigore Ion State
Ion Atanasiu
Gavrilă Bogdan
Radu Vlad
Ștefan Georgescu
Ion Trandafir toți legionarii executați în această noapte.

Au trecut 80 de ani de la această neuitată, nefastă amintire rămasă în istorie, unul dintre cele mai fioroase asasinate politice care au avut loc în secolul trecut în țara noastră, ordonat fiind de un rege dement care dorea sfârșitul unui mit: Mișcarea Legionară.

Regele și camarila lui văzând rezultatul ultimelor alegeri cu rapida ascensiune a Mișcării Legionare au decis eliminarea ei apelând la cea mai josnică metodă: crima.

O țară întreagă a fost șocată de știrea perfidei execuții.
Ani de-a rândul a fost descrisă în amănunte această execuție: sufocare prin ștreang și apoi în neînsuflețitele trupuri tras un glonte în ceafă spre a simula o „fugă de sub escortă”… conform comunicatului oficial.

În 1939 s-a încercat încă o decapitare a Mișcării elitelor în 22 septembrie. Istoria nu uită și în 1940, Mișcarea Legionară a reușit, cu Horia Sima, alungarea de la putere a clicii asasinului rege și a anturajului lui, deshumarea osemintelor eroilor noștri, când lespedea de beton a fost ridicată și a avut loc o renaștere națională.

Astăzi se împlinesc 80 de ani. Nu am uitat și nu vom uita niciodată! Credința fără limite va persevera în generațiile care vor veni, la fel și doctrina legionară a lui Corneliu Zelea Codreanu, pe care ne-a lăsat-o ca sfântă moștenire!

Trăiască Legiunea și Căpitanul !

Dan Boghiu

Comandant Legionar

Membru în Consiliul Politic al Mișcării Legionare

Membru în comitetul de construcție al Monumentului Moța Marin

Daniel Gheorghe, discurs în Parlament împotriva semnării de către România a Pactului ONU privind migrația: Nu trebuie să semnăm acest act care încalcă suveranitatea națională și transformă migrația într-o valoare plasată deasupra legii

Deși este de o importanță covârșitoare pentru statele lumii, în România nu se vorbește despre Pactul ONU privind migrația, document pe care Țara noastră se pregătește să-l semneze pe 10-11 decembrie.

Acum cinci zile, mai multe organizații non-guvernamentale au protestat în fața sediului MAE împotriva adoptării de către România a acestui pact. SUA, Polonia, Israel și alte state s-au retras deja din acest Pact.

În Parlament, până acum numai deputatul … Daniel Gheorghe s-a manifestat explicit împotriva intrării noastre în acest Pact.
În declarația sa politică din 14 noiembrie, deputatul a spus că prin acest pact, România își deleagă suveranitatea unei organizații supranaționale, încălcând două articole din propria Constituție.
„Migrația va fi definită drept fundamental al omului. Prin semnarea acestui tratat, vom ajunge la o situație în care, statele naționale vor delega la un nivel supranațional administrarea fluxurilor migratorii și a crizelor generate de afluxul de migranți cât și de migrația ilegală.
Acest fapt contravine principiului suveranității, înscris în Constituția României și contravine și unui alt articol din Constituție, cel cu privire la strămutarea de populații străine pe teritoriul României.
Odată cu acest pact, pe care ONU îl dorește spre a implementa o serie de măsuri și o serie de norme internaționale care pun așa-zisul drept la migrație mai presus de suveranitatea națională și de dreptul statului de a-și gestiona propriile frontiere, vom ajunge la un concert dintr-acesta internaționalist, un concert care a existat la un moment dat într-o anumită zonă ideologică, fără frontiere, fără state, fără autorități, fără armate, fără legi. Putem ajunge la o anarhie națională dacă noi dăm curs semnării acestui tratat. Nu întâmplător, Statele Unite și încă șase membre UE, au refuzat să mai facă parte din acest pachet de negociere al ONU privind migrația și s-au retras pe considerentul că acesta contravine dreptului fundamental ca orice națiune să-și gestioneze propriile interese.
Cred că România nu trebuie să semneze acest pact privind migrația, care încalcă suveranitatea națională și transformă migrația într-o valoare pe deasupra legii, urmând să aducă consecințe negative asupra Țării. Dar nu mă mir, PSD-ul a demonstrat în ultima vreme că este mai puțin interesat de readucerea de români plecați din țara lor, ci să atragă imigranți din întreaga lume. Mă tem că acest Guvern iresponsabil va semna acest tratat, așa cum a făcut-o și cu altele despre care am aflat mai târziu. Așadar, cer public Guvernului României să se retragă din pactul ONU privind migrația”, a spus el în Parlament.
sursa: ActiveNews

Platformei ÎMPREUNĂ i s-a refuzat accesul la o dezbatere despre politici educaționale

Mihai Gheorghiu, președintele Platformei civice de drepturi și libertăți ÎMPREUNĂ, a postat pe Facebook un anunț în care spunea că Platformei ÎMPREUNĂ i s-a refuzat accesul la o dezbatere despre politici educaționale.

Este vorba despre dezbaterea organizată azi de Comisia de Învățământ a Camerei Deputaților, comisie condusă de Camelia Gavrilă (foto sus), fost Inspector Școlar Județean la Iași și actual deputat PSD.

Un angajat de la Camera Deputaților l-a anunțat pe Mihai Gheorghiu că evenimentul este destinat exclusiv autorităților publice, cu toate că unul dintre organizatori este un ONG ieșean.

Platforma ÎMPREUNĂ deține informații că ar fi fost totuși invitați și actori din zona ONG, respectiv o federație a organizațiilor de părinți. În acest caz, prezența Platformei ÎMPREUNĂ ar fi fost pe deplin îndreptățită, din moment ce deține acordul scris de la mii de părinți să îi reprezinte în relația cu autoritățile.

În plus, draftul de agendă al întâlnirii specifica și includerea în dezbatere a unor reprezentanți ai părinților.

Dar probabil că Platforma ÎMPREUNĂ nu are profilul ideologic potrivit pentru această dezbatere, din moment ce se știe prea bine că și-a ales misiunea de a stăvili introducerea educației gender și pro-homosexualitate în școlile românești

Dezbaterea a fost organizată de Comisia de Învățământ împreună cu UNICEF și Asociația HoltIS, ultimele două fiind principalii autori ai unei Strategii Naționale de Educație Parentală, propunere introdusă fraudulos pe site-ul Ministerului Educației Naționale în vara anului 2018. Propunerea a scandalizat România, deoarece considera că părinții români sunt prea conservatori pentru a-și putea crește copiii în noua lumină a progresului social (reprezentat de familiile LGBT și fluiditatea de gen).

Citește mai jos și alte articole despre Strategia de Educație Parentală creată și promovată de UNICEF și HoltIS.

Textul strategiei propus astă vară îl găsești aici.

 

Strategia de re-educare a părinților cu vederi conservatoare, promovată azi la Palatul Parlamentului

Astăzi, între orele 12.00 și 15.35, la Comisia de Învățământ a Camerei Deputaților are loc o întâlnire de promovare a educației parentale. Gazda va fi prof. dr. Camelia Gavrilă, deputat PSD și președinte al Comisiei de Învățământ a Camerei Deputaților

Pare ceva inofensiv, dar ridică un mare semn de întrebare faptul că participă Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF România și Ștefan Cojocaru, președintele Asociației HoltIS Iași, principalii autori și promotori ai infamei Strategii Naționale de Educație Parentală ideologizată.

Strategia a fost strecurată în vara anului 2018 pe site-ul Ministerului Educației Naționale și apoi retrasă curând, după ce a revoltat opinia publică, deoarece în introducere scria că este nevoie de (re)educarea părinților cu vederi de viață conservatoare.

În draftul de agendă al evenimentului de azi este anunțată și participarea unui secretar de stat din Ministerul Educației. Oare se încearcă folosirea altor pârghii ale statului pentru a împinge o politică publică respinsă de întreaga societate românească?

Citește mai jos și alte articole despre Strategia de Educație Parentală creată și promovată de UNICEF și HoltIS și retrasă de pe site-ul Ministerului Educației Naționale după ce părinții și organizațiile din țară s-au revoltat. Proiectul inițial prevedea un buget de 70 de milioane de euro pentru acest proiect.

Ministerul NU își asumă strategia de educație parentală. A fost creată de UNICEF și trei organizații românești

Academia Română despre Strategia de educație parentală: În anul Centenar, renunțarea la tradiții ar însemna un act de trădare națională

Acad. Ioan-Aurel Pop: „A contrapune alte tipuri de familii familiei tradiționale este o eroare fatală”

Fost expert UNICEF: Se mai lucra în taină la o strategie națională, cea privind „egalitatea de gen”

Strategia națională de educație parentală propunea crearea unui Barnevernet local

sursa: Știri pentru viață

Scrie-le parlamentarilor! Nouă inițiativă de legalizare a parteneriatului civil depusă la Camera Deputaților.

Deputatul PSD Florin Manole, vechi prieten al mișcării LGBT și membru al CNCD, a depus miercuri, 21 octombrie 2018, la Camera Deputaților, un nou proiect de legalizare a parteneriatului civil. Proiectul legislativ este susținut de alți 42 de parlamentari de la PNL, UDMR și USR.

Imagini pentru florin manole prietenul lgbt

Trimite ACUM o scrisoare către parlamentari:

Subsemnatul/-a, _____ ,

NU sunt de acord cu legiferarea parteneriatului civil pentru cuplurile de sex opus, pentru că dublează instituția căsătoriei.

NU sunt de acord cu legiferarea parteneriatului civil pentru persoane de același sex în forma care copiază căsătoria sub alt nume.

NU sunt de acord cu inițierea acestui proiect de lege fără consultarea prealabilă a cultelor și societății civile pro-familie.

Parteneriatul civil este o instituție care o dublează inutil pe cea a căsătoriei doar pentru a le permite homosexualilor să încheie uniuni similare acesteia.

Prin votul DA exprimat de 92% din participanții la recentul referendum pentru căsătorie, românii și-au exprimat opoziția față de o eventuală legiferare a „căsătoriei” între persoane de același sex.

Prin urmare, cel mai echitabil ar fi ca și legea parteneriatului civil să fie supusă unui referendum.

Ceva mai jos găsiți adresele de email (oferite pentru contact pe paginile oficiale ale instituțiilor) ale celor care este firesc să Vă asculte măcar acum vocea.

Adrese pentru scrisori în format fizic

Dacă puteți, trimiteți protestul și în format fizic, pe fax sau la adresele poștale ale Camerei Deputaților, Senatului și Ministerului Afacerilor Europene. Iată-le:

Camera Deputaților
Palatul Parlamentului, Strada Izvor, nr. 2-4, sector 5, Bucuresti

Senat
Birou Relații Publice
Calea 13 Septembrie nr. 1-3, sector 5, Bucuresti
Fax: 021 315 89 42;

Ministerul Afacerilor Europene
Cabinet – Ministrul delegat pentru Afaceri Europene
Aleea Alexandru nr. 31, Sector 1, Bucureşti, cod 01182
Fax: +40.21.319.2177

Adrese pentru scrisori în format electronic

În continuare, adresele de email la care puteți scrie mesaje electronice:

Guvern, Consiliul Legislativ, Consiliul Social și Economic,
Președinții Senatului și Camerei Deputaților
și președinții Comisiilor de resort din Senat și Camera Deputaților

pm@gov.ro; ministru@mae.ro; cabinet.ae@mae.ro; cabinet.ministru@mmuncii.gov.ro; cabinet.ministru@just.ro; cabinet.ministru@cultura.ro; relatii.publice@clr.ro; eugenia.stefanescu@ces.ro; cabinet.presedinte@senat.ro; dragnea.liviu@gmail.com; ibram.iusein@cdep.ro; florin_buicu@yahoo.com; nicu_halici@yahoo.com; rozalia.biro@cdep.ro; cristina.iurisniti@cdep.ro; angel.tilvar@cdep.ro; adrian.solomon@cdep.ro; robert.cazanciuc@senat.ro; dorinbadulescu@yahoo.com; laszlo.attila@rmdsz.ro; ion.rotaru@senat.ro

Deputați și senatori

Alba

dbreaz@uab.ro; al.peres@senat.ro; sorin.bumb@cdep.ro; ioan.dirzu@cdep.ro; corneliu.olar@cdep.ro; florin.roman@cdep.ro; racuciclaudiu@yahoo.com

Arad

ioan.cristina@senat.ro; mihai.fifor@senat.ro; adrian.wiener@senat.ro; dorel.caprar@cdep.ro; eusebiu.pistru@cdep.ro; adrian.todor@cdep.ro; florin.tripa@cdep.ro; glad.varga@cdep.ro; sergiu.vlad@cdep.ro

Argeș

gheorghe.marin@senat.ro; ion.popa@senat.ro; cristina.stocheci@senat.ro; serban.valeca@senat.ro; simona.bucuraoprescu@cdep.ro; mircea.draghici@cdep.ro; nicolae.georgescu@cdep.ro; andrei.gerea@cdep.ro; ionut.mosteanu@cdep.ro; radu.vasilica@cdep.ro; cabinetparlamentarcmr@yahoo.com

Bacău

adrian.benea@senat.ro; daniel.fenechiu@senat.ro; daniel.fenechiu@senat.ro; miron.smarandache@senat.ro; adrian.benea@senat.ro; daniel.fenechiu@senat.ro; miron.smarandache@senat.ro; dunava77@yahoo.com; Ionel.floroiu@csjbacau.ro; claudiu.ilisanu@yahoo.com; lucianstanciuviziteu@cdep.ro; theodora.sotcan@cdep.ro; lucian.sova@cdep.ro; gabriel.vlase@cdep.ro

Bihor

florian.bodog@senat.ro; cseke.attila@senat.ro; akos.derzsi@senat.ro; cornel.popa@senat.ro; rozalia.biro@cdep.ro; florica.chereches@cdep.ro; ioan.cupsa@cdep.ro; silviu.dehelean@cdep.ro; sorin.roman@cdep.ro; dumitrugherman25@yahoo.com

Bistrița Năsăud

cristina.iurisniti@cdep.ro; robertsighiartau@gmail.com; ionut.simionca@cdep.ro; daniel.suciu@cdep.ro; ioan.denes@senat.ro; ioan.simionca@senat.ro

Botoșani

doina.federovici@senat.ro; costel.soptica@senat.ro; lucian.trufin@senat.ro; marius.budai@cdep.ro; ciofutamara@yahoo.com; mihaela.hunca@cdep.ro; costel.lupascu@cdep.ro; cristianachitei@gmail.com

Brașov

gabriel.andronache@cdep.ro; tudor.benga@cdep.ro; remus.borza@cdep.ro; mara.mares@cdep.ro; roxana.minzatu@cdep.ro; mihai.mohaci@cdep.ro; viorel.chiriac62@gmail.com; allen.coliban@senat.ro; marius.dunca@senat.ro; ovidiu.ortan@senat.ro; daniel.zamfir@senat.ro

Brăila

ion.rotaru@senat.ro; mihai.ruse@senat.ro; antoneta.ionita@cdep.ro; emilia.meirosu@cdep.ro; mihai.tudose@cdep.ro; vasile.varga@cdep.ro; nitanicu51@yahoo.com

Buzău

ionela.dobrica@cdep.ro; sorin.lazar@cdep.ro; adrian.mocanu@cdep.ro; adrian.mocanu@cdep.ro; nicolaie.radu@cdep.ro; dorin.badulescu@senat.ro; lucian.romascanu@senat.ro; liliana.sbirnea@senat.ro

Caraș Severin

ioan.chisalita@senat.ro; marcel.vela@senat.ro; luminita.jivan@cdep.ro; ion.mocioalca@cdep.ro;

ionspanu11@yahoo.com; ion.tabugan@cdep.ro

Călărași

enicolicea@cdep.ro; catalin.predoiu@cdep.ro; cristian.sefer@cdep.ro; raducu.filipescu@senat.ro; roxana.paturca@senat.ro

Cluj

remus.gotiu@senat.ro; vasile.ilea@senat.ro; attila.laszlo@senat.ro; marius.nicoara@senat.ro; cristina.burciu@cdep.ro; steluta.cataniciu@cdep.ro; botond.csoma@cdep.ro; adrian.dohotaru@cdep.ro; cornel.itu@cdep.ro; contact@sorinmoldovan.ro; nasragabrielhoria@yahoo.com; adrian.oros@cdep.ro; emanuel.ungureanu@cdep.ro

Constanța

ai@cdep.ro;  radu.babus@cdep.ro; mirceabanias@cdep.ro; cristina.dumitrache@cdep.ro; iancu.iulian@cdep.ro; stelian.ion@cdep.ro; robert.turcescu@cdep.ro; robert.aurel@gepeto.ro; bogdan.hutuca@yahoo.com; george.vishan@gmail.com; tit-liviu.brailoiu@senat.ro; vergil.chitac@senat.ro; nicoleta.dinu@senat.ro; stefan.mihu@senat.ro; nicolae.moga@senat.ro

Covasna

gheorghe.baciu@senat.ro; laszlo.fejer@senat.ro; marton@cdep.ro

Dâmbovița:

rectorat@valahia.ro; carmenholban@yahoo.com; dumitru.lupescu@cdep.ro; rovana.plumb@cdep.ro; cezar.preda@cdep.ro; corneliu.stefan@cdep.ro; iancu.caracota@senat.ro; titus.corlatean@senat.ro; adrian.tutuianu@senat.ro

Dolj

elena.craioveanu@senat.ro; iulian.manda@senat.ro; mario.oprea@senat.ro; radu.preda@senat.ro; ion.calin@cdep.ro; ion.cupa@cdep.ro; giugeaa@yahoo.com; alexandra.presura@cdep.ro; adrian.prisnel@cdep.ro; florinel.stancu@cdep.ro; ionut.stroe@cdep.ro; eliza.peta@cdep.ro; alina.tanasescu@cdep.ro

Galați

victor.dobre@cdep.ro; florin.popa@cdep.ro; bogdan.rodeanu@cdep.ro; lucretia.rosca@cdep.ro; viorel.stefan@cdep.ro; marius11_nis@yahoo.com; ionel.butunoi@senat.ro; george.dirca@senat.ro; nicolaemarin@senat.ro; george.stanga@senat.ro

Giurgiu

niculae.badalau@senat.ro; ovidiu.marciu@senat.ro; elenacristinadinu@gmail.com

Gorj

v.ponta@cdep.ro; elvira.sarapatin@cdep.ro; vacaru.a@gmail.com; dan.vilceanu@cdep.ro; mihaiweber@gmail.com; florin.carciumaru@senat.ro; iriza.scarlat@senat.ro

Harghita

barna.tanczos@senat.ro; sbende69@gmail.com; benedekzaki@yahoo.com; kelemenhunor@cdep.ro; attila.korodi@cdep.ro; office.sebestyen@gmail.com

Hunedoara

eleonora.harau@senat.ro; cornel.resmerita@senat.ro; viorel.salan@senat.ro; lucian.heius@cdep.ro; laurentiu.nistor@cdep.ro; mariussurgent@cdep.ro; puiutoma_eco@yahoo.com

Ialomița

gabi.ionascu@senat.ro; marian.pavel@senat.ro; tinel.gheorghe@cdep.ro; stefan.musoiu@cdep.ro; contact@andrei-pop.eu; environ179@yahoo.com

Iași

costel.alexe@cdep.ro; vasile.axinte@cdep.ro; nbanicioiu@cdep.ro; marius.bodea@cdep.ro; cosette.chichirau@cdep.ro; vasile.citea@cdep.ro; camelia.gavrila@cdep.ro; silviu.macovei@cdep.ro; petru.movila@cdep.ro; dumitru.oprea@cdep.ro; varujan.vosganian@cdep.ro; dan.lungu@senat.ro; victorel.lupu@senat.ro; doru.panescu@senat.ro; laura.scantei@senat.ro; vasilica.toma@senat.ro

Ilfov

daniel.gheorghe@cdep.ro; cornel.zainea@cdep.ro; catalin.zamfira@cdep.ro; mihaiculeafa@yahoo.com; bogaciu.c@yahoo.com; emanuel.botnariu@senat.ro; nicoleta.pauliuc@senat.ro

Maramureș

norbert.apjok@cdep.ro; vlad.durus@cdep.ro; gheorghe.simon@cdep.ro; adrian.todoran@cdep.ro; msbota@yahoo.com; deputat.chereches@yahoo.com; calinmatei_bm@yahoo.com; severica.covaciu@senat.ro; ioan.talpos@senat.ro

Mehedinți

vlad.bontea@cdep.ro; virgil.popescu@cdep.ro; liviu.mazilu@senat.ro; ionut.sibinescu@senat.ro

Mureș

zsolt.biro@cdep.ro; lavinia.cosma@cdep.ro; eva.csep@cdep.ro; doru.opriscan@cdep.ro; marius.pascan@cdep.ro; dinu.socotar@cdep.ro; levente.vass@cdep.ro; ioan.chirtes@senat.ro; karoly.csaszar@senat.ro; csaba.novak@senat.ro; aurel.soporan@senat.ro

Neamț

emilia.arcan@senat.ro; dan.manoliu@senat.ro; eugen.nazaretapu@senat.ro; iulian.bulai@cdep.ro; corneliu.cozmanciuc@cdep.ro; neculai_iftimie@yahoo.com; laurentiu.leoreanu@cdep.ro; danandrusca1@gmail.com; laurentiu.leoreanu@cdep.ro; alexrotaru@ymail.com; viorel_stan2004@yahoo.com; ciprianserban99@gmail.com

Olt

renica.diaconescu@senat.ro; siminica.mirea@senat.ro; paul.stanescu@senat.ro; dan.ciocan@cdep.ro; marius.iancu@cdep.ro; nitamihai@cdep.ro; sstanescu2008@yahoo.com; gigel.stirbu@cdep.ro

Prahova

iulian.dumitrescu@senat.ro; george.marussi@senat.ro; teodor.melescanu@senat.ro; radu.oprea@senat.ro; emanoil.savin@senat.ro; andreea.cosma@cdep.ro; gratiela.gavrilescu@cdep.ro; george.ionescu@cdep.ro; laura.moagher@cdep.ro; andrei.nicolae@cdep.ro; rodica.paraschiv@cdep.ro; dan.radulescu@cdep.ro; rzvn_ursu@yahoo.com; Roberta.anastase.cdep@gmail.com; catalinabozianu@yahoo.com

Satu Mare

gabriel.les@senat.ro; lorand.turos@senat.ro; ioana.bran@cdep.ro; magyar_lorand@yahoo.com

Sălaj

vasile.lungu@senat.ro; gheorghe.pop@senat.ro; lucian.bode@cdep.ro; iuliu.nosa@cdep.ro; denes.seres@cdep.ro; SecretariatPMPSalaj@gmail.com

Sibiu

viorel.arcas@senat.ro; nicolae.avram@senat.ro; mircea.cazan@senat.ro; dan.barna@cdep.ro; nicolae.neagu@cdep.ro; ovidiu.sitterli@cdep.ro; constantin.sovaiala@cdep.ro; ioan.terea@cdep.ro; raluca.turcan@cdep.ro

Suceava

constantin.cadariu@senat.ro; virginel.iordache@senat.ro; ilie.nita@senat.ro; ioan.stan@senat.ro; ioan.balan@cdep.ro; stefan.baisanu@cdep.ro; eugen.bejinariu@cdep.ro; maricela.cobuz@cdep.ro; angelica.fadar@cdep.ro; bogdan.gheorghiu@cdep.ro; emanuel.havrici@cdep.ro; dumitru.mihalescul@cdep.ro; alexandru.radulescu@cdep.ro; neccatalin@gmail.com

Teleorman

carmen.dan@senat.ro; eugen.pirvulescu@senat.ro; boboc.valentin@cdep.ro; mara.calista@cdep.ro; florica.calota@cdep.ro; violeta_radut@yahoo.com

Timiș

adrian.diaconu@senat.ro; eugen.dogariu@senat.ro; nicu.falcoi@senat.ro; alina.gorghiu@senat.ro; cucsamarian@cdep.ro; catalin.drula@cdep.ro; marilen-gabriel.pirtea@cdep.ro; pavel.popescu@cdep.ro; benoniardelean@yahoo.com; bgavrilita@yahoo.com; adi_delpack@yahoo.com; freddysimonis2007@yahoo.com; mateysucyu@yahoo.com

Tulcea

ion.ganea@senat.ro; eugen.teodorovici@senat.ro; vasile.gudu@cdep.ro; anisoara.radu@cdep.ro; lucian.simion@cdep.ro; george.siscu@cdep.ro

Vaslui

gabriela.cretu@senat.ro; ion.hadarca@senat.ro; doina.silistru@senat.ro; deputatzorleni@gmail.com; mihai.botez@cdep.ro; daniel.olteanu@cdep.ro; adrian.solomon@cdep.ro; aurelcaciula@yahoo.com

Vâlcea

romulus.bulacu@senat.ro; bogdan.matei@senat.ro; cristian.buican@cdep.ro; vasile.cocos@cdep.ro; dumitru.lovin@cdep.ro; eugenneata@yahoo.com; stefan.popa@cdep.ro; danielaotesanu@yahoo.com

Vrancea

cristian.dumitrescu@senat.ro; catalin.toma@senat.ro; angel.tilvar@cdep.ro; dpbarladeanu@gmail.com; rodica_boboc@yahoo.com; nicu_halici@yahoo.com

București

anton.anton@cdep.ro; oana.bizgan@cdep.ro; aida.caruceru@cdep.ro; mscimpeanu@cdep.ro; daniel.constantin@cdep.ro; nicusor.dan@cdep.ro; matei.dobrovie@cdep.ro; damian.florea@cdep.ro;

oana.florea@cdep.ro; mirela.furtuna@cdep.ro; cristian.ghinea@cdep.ro; petre.manole@cdep.ro; carmen.moldovan@cdep.ro; claudiu.nasui@cdep.ro; liviu.plesoianu@cdep.ro; gpop@cdep.ro; podasca.gabriela@gmail.com; tudor.pop@cdep.ro; cristina.pruna@cdep.ro; raetchi@cdep.ro; adriana.saftoiu@cdep.ro; cristian.seidler@cdep.ro; valeriusteriu@cdep.ro; eugen.tomac@cdep.ro; cristina.traila@cdep.ro; beatrice.tudor@cdep.ro; diana.tusa@cdep.ro; mihai.virza@cdep.ro; vlad.alexandrescu@senat.ro; ecaterina.andronescu@upb.ro; traian.basescu@senat.ro; robert.cazanciuc@senat.ro; florin.citu@senat.ro; mihnea.costoiu@senat.ro; leon.danaila@senat.ro; silvia.dinica@senat.ro; cristian.ghica@senat.ro; serban.nicolae@senat.ro; calin.tariceanu@senat.ro; florina.presada@senat.ro; ioan.vulpescu@senat.ro

Diaspora

viorel.badea@senat.ro; radu.mihail@senat.ro; constantin.codreanu@cdep.ro; doru.coliu@cdep.ro; daniel.popescu@cdep.ro; mihai.voicu@cdep.ro; petronela.csokany@cdep.ro; iulius.firczak@cdep.ro; iarco.furic@cdep.ro; ovidiu.gant@cdep.ro; slobodan.ghera@cdep.ro; andi.grosaru@cdep.ro; ibram.iusein@cdep.ro; chestor.ig.mir@cdep.ro; victoria.longher@cdep.ro; varujan@cdep.ro; mariana.popescu@cdep.ro; bogdan.stoica@cdep.ro; daniel.vasile@cdep.ro; silviu.vexler@cdep.ro; gabriel.zisopol@cdep.ro

 

sursa: Știri pentru viață

Legături utile

    Caută în arhivă

    Caută după dată
    Caută după categorie
    Caută cu Google

    Acţiuni

    | © Copyright 2012 Buciumul | css.php