Țara europeană care suferă cel mai mult de pe urma fundamentalismului și terorismului islamist, Franța trece printr-o uriașă transformare care îi afectează însăși fi ința națională. Macron încearcă să își extindă rețeta letală la nivelul întregii UE.
În ceea ce privește Franța anului 2019, nu mai poate fi negat că o transformare radicală și periculoasă, o „Mare Schimbare” este pe cale să se producă”, observa recent Michel Gurfinkiel, fondatorul și președintele institutului Jean Jacques Rousseau. Acesta deplângea „dispariția Franței ca țară distinctă sau cel puțin ca națiunea occidentală, iudeocreștină ce a fost până acum”.
În februarie 2019, săptămânalul Le Point numea același fenomen de transformare a Franței „Marea Bulversare”.
De la această constatare șocantă pleacă o analiză realizată de Gatestone Institute, intitulată „Sinuciderea Franței”. Președintele Emmanuel Macron este unul dintre corifeii politicii de deschidere a granițelor Europei în fața fluxului de imigranți, alături de Angela Merkel și de birocrații de la Bruxelles. De aceea, modificările structurale uriașe care au loc în prezent în Franța ar trebui să îi intereseze în cel mai înalt grad pe români, laolaltă cu toți ceilalți locuitori ai UE. Iar concluziile analizei Gatestone sunt sumbre.
„Transformare sau bulversare, zilele Franței așa cum o cunoșteam sunt numărate”, arată aceasta. „Societatea (franceză) și-a pierdut centrul cultural de gravitate: vechiul stil de viață moare.”
Încă de acum doi ani, New York Times publica un articol cu titlul: „Pe măsură ce orașele Franței decad, apare temerea față de un declin al Francității”.
Francitatea dispare și este înlocuită cu balcanizarea unor enclave care nu comunică una cu alta. „Pentru țara cea mai afectată de fundamentalismul și de terorismul islamic, aceasta nu este o soluție fericită”, scrie Gatestone.
Elitele ascunse în citadele, ca în Evul Mediu
Transformarea Franței este vizibilă și la nivel geografic. Ea pare divizată între „ghetourile pentru bogați” și „ghetourile pentru săraci”, potrivit unei analize a hărții electorale a țării publicată de Le Monde pe 3 iunie. „În zona cea mai săracă, șase din zece gospodării nou înființate au o persoană născută în străinătate”, arăta ziarul.
O prăpastie desparte Franța de la periferii – orășele, suburbii și zone rurale – de metropolele globalizate ale „burgheziei boeme” (așa numita „bobo”). Cu cât elitele franceze, cu veniturile de care dispun și cu preocupările lor culturale, se zăvorăsc în enclavele lor, cu atât este mai puțin probabil să înțeleagă impactul cotidian al imigrației în masă eșuate și al multiculturalismului, notează Gatestone.
Recentele alegeri europene reflectă aceste „două Franțe care nu se intersectează și nu își vorbesc”, observă Sylvain Crepon de la Universitatea din Tours, analizând succesul lui Marine Le Pen.
Le Pen și Macron, cei doi învingători ai alegerilor, se adresează unor grupuri sociologice total diferite. În periferiile Parisului – invadate de imigranți – Adunarea Națională a triumfat. În orașe, Le Pen a rămas mult în urmă: locul 5 la Paris, locul 3 la Lille, locul 4 la Lyon. „Aceste orașe sunt protejate de votul Adunării Naționale prin structurarea lor sociologică. Ceea ce confirmă afirmația populiștilor despre o elită ruptă de popor”, spune Crepon
De o parte a rupturii sunt localități precum Dreux, pe care publicația Valeurs Actuelles o numește „orașul care prefigurează Franța de mâine”: „Întro parte, un oraș regal cu vestigiile unei istorii mai mult decât milenare; în cealaltă, periferii gangrenate de traficul de droguri și de islam. Burghezii din centrul orașului au votat pentru Macron, „albii mici” pentru Le Pen.”
Cealaltă parte a prăpastiei este Parisul. „Aici curge bogăția și se face legătura dintre ‘învingătorii globalizării’ și ‘servitorii’ lor, imigranți care au venit să-i slujească pe noii stăpâni ai lumii, să aibă grijă de copiii lor, să le aducă pizza sau să lucreze în restaurante”, scria Eric Zemmour în martie în Le Figaro. Astăzi, adaugă el, „Parisul este un oraș global, nu mai este un oraș francez”.
„Bo-bos” din clasele superioare se ascund în „noile citadele” – ca în Franța medievală – și votează în masă pentru Macron, afirmă unul dintre cei mai respectați scriitori francezi, Christophe Guilluy. „Bo-bos”, observă el, și-au creat „un mod unic de a vorbi și gândi (…) care permite claselor dominante să se substituie realității unei națiuni supuse unui stres extrem.”
Progresiștii boieriți
Recenta mișcare a Vestelor Galbene – ale căror proteste împotriva reformelor lui Macron durează de luni de zile – este un simbol al rupturii dintre clasa muncitoare și progresiștii boieriți, observă Guilluy, care vede în aceasta „un șoc social și cultural”. La rândul său, filosoful Alain Finkielkraut afirmă că șocul constă în „urâțenia Franței periferice și efectele ei asupra vieții concrete, în tristețea acestor clase muncitoare care și-au pierdut nu doar un standard de viață dar și o referință culturală”. Marine Le Pen a câștigat de peste două ori mai multe departamente electorale decât Emmanuel Macron. Ea a triumfat în zonele deprimate și dezindustrializate din nordul, central-sudul și estul Franței, unde s-a născut mișcarea Vestelor Galbene.
„Oamenii nu doresc să mai trăiască împreună”
Ruptura din societatea franceză vine pe fondul unei agonii a catolicismului: doar 6% dintre francezi mai merg azi la biserică. Sociologul Jerôme Fourquet, în cartea sa, „Arhipelagul francez”, merge până acolo încât vorbește despre o „eră post-creștină” în Franța. Iar pentru Creștinism, există acum un singul înlocuitor: Islamul. În segmentul de populație 18-29 de ani, numărul musulmanilor este egal cu cel al catolicilor. În marile orașe, populația musulmană atinge 13%, adică dublul mediei naționale.
Marea problemă cu musulmanii este că nu se integrează în societarea franceză. Dimpotrivă, ei tind să-și creeze propriile „ghetouri ale Sharia”, cum scrie Valeurs Actuelles. Enclavele de imigranți de la marginile orașelor catalizează „o ruptură de valorile societății franceze și o dorință de a le răsturna”, scrie Gilles Keppel în cartea sa „La Fracture”. „Oamenii nu doresc să mai trăiască împreună”, recunoștea însuși ministrul de Interne al lui Macron, Gérard Collomb.
Publicația Valeurs Actuelles vorbește și ea despre „fractură”: „Patru din zece băieți din Seine-Saint-Denis (periferie a Parisului) au nume arabe-musulmane”. Iar sociologul Jerôme Fourquet afirmă că „18% din nou-născuții din Franța au nume musulmane”.
„Marea Schimbare” a Franței este în curs. Așa cum scria recent filosoful Alain Finkielkraut: „Incendiul de la Notre-Dame nu este nici un atentat, nici un accident, ci o tentativă de sinucidere”…
Președintele american Donald Trump a confirmat vineri că a retras ordinul de lovitură militară asupra Iranului după ce a aflat numărul de victime posibile, relatează Breitbart News
„Eram pregătiți pentru a replica noaptea trecută in trei locații diferite ,” a dezvăluit Trump pe Twitter. Atacul a fost planificat ca represalii pentru că Iranul doborase joi, în apele internaționale, o dronă americană de supraveghere.
Trump a afirmat că înaintea loviturii un general i-a spus că victimele ar putea fi de până la 150 de persoane.” Cu zece minute înainte de lovitură am oprit-o, nu era proporțională cu împușcarea unei drone fără pilot”, a scris el.Trump a adăugat că nu se grăbea pentru alte conflicte militare cu Iranul, dar l-a avertizat sa nu încerce obținerea unei arme nucleare. Președintele a reamintit istoria recentă a relației Statelor Unite cu Iranul, menționând că fostul președinte Barack Obama „a făcut o afacere disperată și teribilă” care a inclus peste un miliard de dolari.
„Iranul avea probleme mari și el i-a salvat”, a spus Trump. „Le-a dat cale liberă spre armele nucleare și repede. „Președintele S.U.A. a adăugat că Iranul a continuat să strige „Moarte Americii”, în ciuda acordului, pe care l-a anulat, în calitate de președinte.”Sunt astăzi o națiune mult mai slăbită decât la începutul președinției mele, când au provocat probleme majore în tot Orientul Mijlociu”, a spus Trump. „Acum ei sunt un eșec!” El a discutat, de asemenea, decizia sa vineri după-amiază, într-un interviu acordat în cadrul emisiunii canalului NBC „Meet the Press”.
„Un partid care susține avortul în detrimentul vieții, imigranții ilegali în dauna propriilor cetățeni și refugiații în locul veteranilor nu cred că poate să ne dea lecții despre morală”, aceasta este reacția actorului american Kevin Sorbo la dezbaterea din spațiul public din SUA în care politicieni ai Partidului Democrat și-au proclamat superioritatea morală față de republicani, postată pe Twitter weekendul trecut.
Kevin Sorbo, cunoscut pentru interpretarea personajului principal din serialul „Hercule” sau a căpitanului Dylan Hunt din serialul „Andromeda”, este unul din puținii actori pro-viață de la Hollywood. Sorbo și-a exprimat în repetate rânduri poziția contra avortului.
Anul trecut Sorbo a scris un articol în care spunea: „Umaniștii laici au făcut cuvântul avort să sune ca un drept al femeii, sinonim cu asistența medicală, emanciparea femeii sau lupta pentru drepturile femeii, o alegere, o soluție, orice numai ceea ce este în realitate. Adevărul este că avortul este o terminare a vieții, un eufemism pentru crimă, deoarece singurul motiv pentru avort este acela de a împiedica o naștere, nașterea unui om. Îl îmbrăcăm cu sintagma „corpul meu, alegerea mea”, însă există o viață în pântec, iar acea viață este eliminată prin procedura brutală a avortului.”
Sorbo a vorbit și despre situația contradictorie unde există legi care protejează ouăle animalelor în pericol de dispariție, însă nu există legi pentru apărarea copiilor din pântec: „În anumite cazuri deranjarea unui cuib sau furtul unui ou de broască țestoasă de mare sunt considerate infracțiuni și se pedepsesc cu ani de închisoare și amenzi uriașe, însă a avem o întreagă industrie în această țară dedicată uciderii ființelor umane nenăscute. Am dat prin lege dreptul cetățenilor de a-și ucide descendenții, numai în baza mărimii sau locației, privându-i de dragostea adevărată și durabilă. Aceasta este în esență definiția răului. Ne rugăm ca miile de copii uciși să nu fie uitați niciodată!”
Parlamentarii din statul Alabama, SUA, au aprobat legea propusă de republicanul Steve Hurst. Potrivit actului normativ, pedofilii vor fi castrați chimic, înainte să fie eliberați din închisoare.
Pentru ca legea să intre în vigoare, ea trebuie să fie promulgată de guvernatorul Kay Ivey. Steve Hurst a declarat că această măsură este potrivită pentru cei care au abuzat copii. „Agresorii marchează pe viață acești copii, iar pedeapsa trebuie să fie pe măsura infracțiunii”, a transmis republicanul
Măsura ar urma să fie contestată de activiștii pentru drepturile omului, care ar putea invoca Amendamentul Opt din Constituție, ce interzice guvernului să impună „pedepse aspre și neobișnuite” cetățenilor americani.
De la jumătatea anilor 90, opt state au introdus castrarea chimică sau chirurgicală a agresorilor sexuali.
Secretarul de stat american Mike Pompeo a cerut, luni, Beijingului să marcheze cea de-a 30-a aniversare a masacrului din Piaţa Tiananmen din 4 iunie 1989 prin eliberarea tuturor persoanelor închise pentru lupta împotriva drepturilor omului în China, potrivit Reuters.
Într-o declaraţie, Pompeo a cerut din nou Chinei să publice numărul total al persoanelor ucise sau date dispărute în timpul protestelor pro-democraţie conduse de studenţi în 1989 în Piaţa Tiananmen din Beijing şi în jurul acesteia.
“Acest pas va începe să demonstreze disponibilitatea Partidului Comunist [Chinez] de a respecta drepturile omului şi libertăţile fundamentale”, a susţinut Pompeo.
“Cerem Chinei să îi elibereze pe toţi cei care doresc să-şi exercite aceste drepturi şi libertăţi, să pună capăt detenţiilor arbitrare şi să anuleze politicile dăunătoare care combină terorismul cu exprimarea religioasă şi politică”, a adăugat acesta.
În 4 iunie 1989, regimul comunist chinez a trimis tancuri pentru a suprima protestele şi nu a publicat niciodată numărul victimelor. Estimările grupurilor pentru drepturile omului şi ale martorilor variază de la câteva sute la câteva mii.
Masacrul din Tiananmen este un subiect interzis în China şi după aproape 30 de ani rămâne un punct controversat între statul comunist chinez şi ţările occidentale.
Săptămâna trecută, Morgan Ortagus, purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat american, a deranjat Partidul Comunist Chinez când a descris evenimentele din Tiananmen ca fiind un “masacru total al manifestanţilor paşnici”.
Pompeo a declarat că situaţia drepturilor omului în China nu s-a îmbunătăţit în pofida ascensiunii sale pe scena internaţională şi a condamnat tratamentul dur aplicat împotriva a aproximativ 1,5 milioane de uiguri şi alte grupuri musulmane în regiunea chineză Xinjiang.
Abuzurile comise de guvernul comunist nu se limitează la uiguri, ci vizează şi creştini, activişti pentru democraţie, preoţi creştini, călugări tibetani şi avocaţi care nu respectă linia Partidului Comunist Chinez şi, practicanţi Falun Gong care, începând cu 1999, sunt închişi cu milioanele în lagăre de reeducare şi închisori, torturaţi şi chiar ucişi pentru a li se recolta organele.
Scopul torturilor este forţarea victimelor să abandoneze credinţele şi valorile morale şi să accepte comunismul ca unică ideologie de viaţă. Cei care refuză să se lase reeducaţi sunt ţinuţi în închisoare perioade îndelungate, arbitrar, fiind pedepsiţi cu cruzime.
Hollywood-ul nu mai este de mult timp pe aceeași lungime de undă cu majoritatea americanilor, acesta fiind unul dintre motivele pentru care puțini aleg să mai urmărească concursul anual de auto-felicitare numit Premiile Oscar.
Dacă există o chestiune care desparte Hollywood-ul de restul țării, aceasta este avortul. Nu este greu să înțelegi de ce: cei care lucrează în industria de divertisment doresc sex fără consecințe, pentru că asta înseamnă ca nu vor mai apărea copii (și nici boli cu transmitere sexuală). De aceea sunt atât de pasionați de susținerea avortului. Astfel s-ar explica reacțiile și declarațiile Hollywood-ului în legătură cu legile recente care restricționează avortul, mai ales în privința statului american Georgia. În frunte cu CEO-ul companiei Disney, Bob Iger, „marii gânditori” ai Hollywoodului s-au aliniat, toți având același scop. Netflix, WarnerMedia, CBS, Showtime, NBCUniversal, AMC Networks, Sony Pictures, STX și Viacom au declarat că e posibil să-și facă bagajele și să părăseasă Georgia dacă proiectul de lege devine lege.
În prezent, aceștia beneficiază de stimulente fiscale generoase pentru a produce filme acolo.
Ceea ce face ca această problemă să fie plină de ironie este faptul că Hollywood-ul contribuie puternic la una dintre cauzele profunde ale avortului: promiscuitatea. În special, conținutul sexual al producțiilor Hollywoodiene – care au erotizat cultura timp de zeci de ani – contribuie la crearea unui mediu în care bărbații și femeile sunt mai predispuși la a nu mai fi cumpătați în comportamentul lor sexual. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla dacă Hollywood-ul ar încetat să mai producă atâtea filme cu tentă sexuală și ar decide să lanseze o campanie educațională anti-promiscuitate? Aceasta ar putea duce la schimbări de comportament, dintre care una ar fi o scădere a inconștienței sexuale, ceea ce ar putea diminua necesitatea opțiunii de a face avort.
Bob Iger, și colegii săi de la Hollywood, știu ce se întâmplă, dar nu doresc să facă nimic în legătură cu acest lucru. În schimb, se mulțumesc să declare război împotriva Georgiei.
Jean-Claude Juncker s-a plâns că nu are o casă impresionantă sau un avion disponibil pentru el ca președinte al Comisiei Europene, potrivit Breitbart News
Juncker, care câștigă de două ori salariul primului ministru britanic, a vorbit într-un interviu amănunțit cu tabloidul german Bild, în care și-a exprimat frustrarea că nu are aceleași privilegii ca șefii de stat, cum ar fi președintele S.U.A.
Eurocratul s-a plâns că „Președintele Comisiei nu are reședință. Locuiesc într-un apartament de hotel de 50 de metri pătrați, pentru 3.250 de euro [/ £ 2.880 / 3.660 dolari pe lună].”
Președintele Consiliului European, Donald Tusk nu are, de asemenea, nici o reședință.”
Juncker a adăugat că, în schimb, secretarul general al NATO a locuiește într-o „casă impunătoare” și că „toți ambasadorii au și reședințe – îi cunosc pe mulți”. Președintele Comisiei Europene, care își încheie mandatul de cinci ani în noiembrie, s-a plâns că „cea mai mare problemă a fost că nu am putut invita pe cineva acasă. Nu pot să vorbesc cu vizitatorii oficiali care stând pe patul meu!”
„Pe de altă parte, când am zburat să-i vizitez cu avionul comercial, am fost întotdeauna invitat la reședințele lor private”.
În ceea ce privește faptul că nu are propriul său avion privat, eurocratul și-a reamintit: „Când vorbeam cu Donald Trump, mă uitam constant la ceas, ca să nu ratez zborul spre casă. Trump spunea în continuu: „Avionul tău poate să aștepte!” El nu și-a dat seama că nu aveam propriul avion „.Nu este prima dată când Juncker s-a plâns că nu are propriul avion privat. În 2014, în timpul campaniei sale de a deveni președinte al Comisiei, el a spus: „Americanii au Air Force One. Eu nu. Dar tot fac campanie în întreaga Europă! ”
Juncker a folosit avioane private pentru aproape jumătate din vizitele oficiale de anul trecut, potrivit NY Times, cu călătorii de până la 32.000 de lire sterline fiecare. Comentariile sale vin în ciuda faptului că UE însăși interzice așa-numitele „taxiuri aeriene”, cu excepția cazului în care nu există alte opțiuni de călătorie disponibile.În 2009, cancelarul german Angela Merkel a blocat numirea lui Juncker în funcția de președinte al Consiliului European pe baza faptului că a solicitat o reședință somptuoasă și un avion personal.
Departamentul de Justiție al Statelor Unite pregătește o investigație împotriva Google, pentru a stabili dacă gigantul din sectorul tehnologiei a încălcat legislația în domeniul concurenței în afacerile sale online, au declarat două surse apropiate situației, transmite Reuters.
Oficiali ai diviziei antitrust a Departamentului de Justiție și ai Comisiei Federale pentru Comerț s-au întâlnit în ultimele săptămâni pentru a discuta cazul Google, au spus sursele.
Posibila investigație reprezintă cel mai nou atac al administrației președintelui Donald Tump împotriva unei companii de tehnologie, care a acuzat companiile de media socială și Google de reducerea la tăcere a conservatorilor, pe platformele online.
O sursă a spus că posibila investigație, despre care a scris prima oară publicația Wall Street Journal, se concentrează pe acuzațiile că Google a favorizat propriile sale afaceri în rezultatele căutărilor.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Justiție a spus că nu poate confirma sau nega că este luată în considerare o investigație. Reprezentanții Google au refuzat să comenteze.
În 2013, în urma unei investigații a Comisiei Federale pentru Comerț, Google a acceptat să pună capăt practicii de a elimina recenziile și alte date referitoare la propriile sale produse de pe site-urile companiilor concurente, și să permită advertiserilor să exporte date pentru evaluarea independentă a campaniilor.
Motorul de căutare, YouTube, evaluările, hărțile și alte afaceri, servicii oferite gratuit utilizatorilor dar finanțate prin publicitate, au transformat compania într-una dintre cele mai bogate din lume în numai două decenii.
În acest timp, Google și-a făcut inamici atât în sectorul tehnologiei, din cauza poziției dominante pe piață, precum și la Washington, unde parlamentarii reclamă de la politicile părtinitoare la planurile în China.
Nu mai au bani de salarii şi investiţii ucrainenii? Anatoli Matios, procurorul militar şef al Ucrainei, a dat asigurări, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că va solicita o reuniune de urgenţă la cel mai înalt nivel, declarându-se îngrijorat de conţinutul unui video propagandistic, difuzat pe YouTube zilele trecute, în care România ar anexa partea ucraineană a Bucovinei, imediat după ce Rusia ar ataca Ucraina, informează Agerpres.
Clipul propagandistic „dezvăluie”, pe fondul melodic apocaliptic al fragmentului „Oh Fortuna” din opera „Carmina Burana”, un „plan diabolic” ce pare a fi ticluit în secret de către duşmani ai Ucrainei.
„Războiul româno-ucrainean din 2022”, înregistrarea de sapte minute a fost postată pe YouTube pe data de 26 mai, devenind virală după ce mai multe publicaţii ucrainene au preluat declaraţiile lui Anatoli Matios. Mesajul provocator al clipului speculează în jurul unei situaţii ipotetice în care Rusia ar declanşa un război de anvergură în estul şi sudul Ucrainei, ceea ce ar oferi autorităţilor române o „nesperată oportunitate” de a-şi „recupera teritoriile istorice din Bucovina”.
Înregistrarea mai prezintă o „cronologie” a acţiunilor militare întreprinse de Moscova, precum şi poziţionările strategice ale unităţilor armatei române, iar autorul video-ului încheie cu imaginea steagului românesc, fluturând triumfător, de data aceasta pe un fond melodic al unui cântect folcloric de dor pentru „Cernăuţiul meu drag”.
Ucraina recurge la diversiuni pentru a acoperii falimentul conducerii?Presa din Ucraina menţionează că acest video a fost creat special pentru a tensiona relaţiile bilaterale, unii experţi declarând că astfel de provocări informaţionale sunt în stilul Moscovei, notează Bucpress.
Ediția din 2019 a întâlnirii exclusive Bilderberg va avea loc joi până duminică la Palatul Hotel Montreux din orașul elvețian Montreux, scrie site-ul TheLocal.ch
Aceasta va include pe ministrul elvețian de finanțe, Ueli Maurer, ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire, șeful creștin-democraților din Germania, Annegret Kramp-Karrenbauer și directorul executiv al Crédit-Suisse Tidjane Thiam, printre alții. Potrivit cotidianului elvețian Tages Anzeiger, secretarul de stat american Mike Pompeo va fi, de asemenea, printre participanți, deși nu se află pe lista oficială de invitați de pe site-ul Bilderberg. Ziarul elvețian afirmă că Pompeo urmează să aibă o convorbire cu Ueli Maurer. Cei doi ar urma să discute despre situația din Iran unde Elveția reprezintă interesele SUA.Cu toate acestea, Ministerul de Finanțe al Elveției a declarat marți că nu ar fi fost programată nicio întâlnire între Pompeo și Maurer.
Bilderberg, care datează din 1954, cuprinde o listă de invitați de aproximativ 130 de persoane din Europa și America de Nord, incluzând membri ai familiilor regale, magnați din lumea afacerilor și renumite cadre universitare.
Organizatorii susțin că natura privată a evenimentului oferă participanților șansa de a organiza discuții informale despre probleme majore. Subiecte susținute pentru discuții în acest an includ schimbările climatice și durabilitatea, Brexit, China, Rusia, viitorul capitalismului și social media. Potrivit site-ului oficial Bilderberg, discuțiile se desfășoară în cadrul Regulamentului Chatham House, ceea ce înseamnă că participanții pot folosi orice informație primită în timpul întâlnirii, dar nu-i pot dezvălui sursa.Anul acesta va fi a doua oară când reuniunea Bilderberg a avut loc în Elveția. În 2011, a avut loc la St Moritz, în sud-estul țării.
