29 mai 1962. Este executat, la Jilava, Gheorghe Arsenescu

0 167

Absolvent al Şcolii superioare de infanterie de la Sibiu și al Şcolii de Război, combatant în al doilea război mondial în campania din Răsărit, a fost rănit în Crimeea în 1944, Gheorghe Arsenescu este avansat la gradul de maior. În 1947 e avansat locotenent-colonel şi trecut în rezervă.

Se retrage la Câmpulung, devine membru al Partidului Naţional Liberal. După izgonirea Regelui, a organizat, la Cetăţeni, un grup de rezistenţă cu de rezistență anticomunistă. Acţiunea lor a luat amploare în nordul judeţului Muscel. La finele lunii martie 1949, Gheorghe Arsenescu s-a întâlnit la Nucșoara cu grupul condus de Toma Arnăuţoiu şi apoi cu grupul avocatului Dumitru Apostol din Curtea de Argeş, pentru extinderea Rezistenței. În mai 1949 a părăsit Muscel. Scăpând din numeroase încercuiri, s-a refugiat în zona Dragoslavele şi Rucăr, continuând acţiunea cu alţi fugari. Sute de oameni au fost arestați de Securitate și condamnați. În noaptea de 14 septembrie 1951 a fost surprins într-o ambuscadă în care a fost împuşcat în abdomen şi în umărul stâng. Revenit în ascunzătoarea oferită la marginea oraşului de către bătrânul Apostol Poştoacă, şi-a aplicat singur tratamentul cu medicamentele aduse de bătrân de la socrul lui. Demoralizat şi bolnav, Gheorghe Arsenescu şi-a purtat suferinţa  în ascunzătoarea din care evada uneori pentru a păstra contactul cu alţi fugari de pe valea Dâmboviţei, pentru a face mişcare. Se împliniseră aproape 11 ani de singurătate, hăituit şi bolnav. Un vecin al bătrânului Poştoacă l-a zărit pe Gheorghe Arsenescu într-o noapte în grădină. Fiind arestat pentru sabotaj, individul Croitoru a deconspirat prezenţa lui Arsenescu în schimbul promisiunii că va fi achitat pentru infracţiunea lui. În noaptea de 1 februarie 1960 Gheorghe Arsenescu a fost capturat. Supus unei anchete îndelungate de 2 ani, cu cele mai sadice torturi, fiind internat şi la spitalul de psihiatrie de la Poiana Mare – Dolj, el a fost judecat şi condamnat la moarte prin sentinţa penală nr. 107 din 11 februarie 1962.

Izolat în vestita celulă zero din Jilava, cu pereţii verzi de igrasie, cu beton umed pe jos, cu tavanul din care picurau broboane de apă, fără pat, fără rogojină şi hrănit doar cu un sfert de pâine şi o cană cu apă caldă la două zile, Gheorghe Arsenescu îşi aştepta ziua execuţiei. În noaptea de 29 februarie, la ora 20.30 consemnează procesul verbal: ”Noi, lt. col. Csako Eduard, judecător la Tribunalul Militar al Procuraturii Militare şi maior Alexandrescu Gh., directorul penitenciarului Jilava pentru punerea în aplicare a sentinţei nr. 107 din 11 febr. 1962 prin care Arsenescu Gheorghe a fost condamnat la moarte. După identificarea lui, condamnatul la moarte a fost scos din celulă, legat la ochi şi executat prin împuşcare cu pistoletul de către o echipă formată din trei militari reangajaţi din personalul locului de deţinere. Medicul penitenciarului a constatat moartea condamnatului după care corpul celui executat a fost preluat de comandantul penitenciarului Jilava care a dispus înmormântarea la locul unde se înhumează ceilalţi deţinuţi decedaţi în penitenciar. ,,Şi până la urmă, am aflat. O adresă a Tribunalului Militar teritorial Bucureşti, purtând numărul 27 din 27 februarie 1991, m-a informat că la data de 29 mai 1962, orele 20:30, în curtea penitenciarului Jilava, eroul se prăbuşise sub gloanţele plutonului de execuţie. Peste o zi şi jumătate, ar fi trebuit să împlinească 55 de ani. Dar, în acea noapte din mai 1962, a încetat să bată – brutal şi nedrept – o inimă mare, dăruită altora. Atunci s-au stins luminile unui creier deosebit de înzestrat. Un om preţios şi devotat până la sacrificiu ţării şi neamului său” se destăinuia Maria Arsenescu-Buduluca.

Sursa: Lucia Baki, Fundația Ion Gavrilă Ogoranu, Făgăraș

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php