Noi suntem Arthur

2 1.062

Uciderea lui Arthur, cel mai mare urs carpatin românesc, are o semnificație mult mai mare decât pare. Pe lângă faptul că este o crimă împotriva naturii, această barbarie este o parabolă perfectă pentru felul în care s-au petrecut lucrurile în țara noastră, în ultimii 30 de ani.

Ursul Arthur sunt toate industriile, băncile și mințile românești furate de străini. Ca și Arthur, unele erau unice în Europa, erau grase și frumoase. Dar le stăteau lor în cale.

Ca și în cazul lui Arthur, în cele mai multe cazuri, străinii s-au folosit de un șiretlic: sub pretextul rezolvării unor probleme – doar și prințul a venit să scape țăranii de ursoaica violentă, nu? – au venit și-au ucis tot ce era mai bun și mai ales, era concurență pentru produsele lor.

Ca și acum, și-atunci, statul și noi – să recunoaștem – ne-am dat acordul pentru a fi „salvați”, deși parcă în sinea noastră simțeam că nu miroase a bine. Dar am trecut pentru instinct pentru că nu-i așa, nu voiam să se zică despre noi că suntem „nostalgici ceaușiști”, dar mai ales din cauza gigantului nostru complex de inferioritate pe care-l avem față de străini.

În 30 de ani, acest complex de inferioritate a fost hrănit cu generozitate de o mass-medie criminală, fără scrupule, iresponsabilă. Capii media, în frunte cu Adrian Sârbu, au scos în față numai urâtori de neam, numai frustrați, premiind cele mai creative idei de a denigra tot ce este românesc. Asta este mass-media care a inventat sărbători nesărbătorite de nimeni, care a făcut eroi din infractori și care a redus la tăcere vocile care avertizau asupra demolării structurii de rezistență a economiei și a statului român.

Cine e prințul austriac? Prințul este simbolul „investitorilor” care promiteau să rezolve problemele economice ale țării, sunt inspectorii de la FMI care ne spuneau că singura soluție pentru companiile de stat este „privatizarea”. Am scris între ghilimele pentru în realitate privatizarea a însemnat trecerea unui activ din mâinile unei companii a statului român, în mâinile unei companii ale altor state.

Omorârea lui Arthur este semnificativă și din alt punct de vedere: lipsa de reacție a celebrelor ONG-uri ale „societății civile”. Pentru că făptașul este străin, o reacție ar fi/este interpretată ca fiind naționalistă, patriotică și așa ceva nu se poate. Ia să-l fi omorât pe Moș Martin vreun românaș…să vedeți ce iureș era. Ce reacții, ce durere, ce jale, ce acuzații de corupție. Ce lecții ne țineau despre străinii civilizatori care „n-ar fi făcut niciodată așa ceva”. Da, la ei. Dar prin tăcerea noastră s-au asigurat că o pot face aici și în alte părți.

Dar diferența dintre noi și un urs este că noi avem darul Învierii. Și după ce am văzut și ascultat în ultimii ani, culminând cu cântecul celor de la La Familia, am nădejde că poporul românesc se trezește din somnul cel de moarte.

de Mihai Somanescu R3Media

2 Comments
  1. Marian says

    Mi-amintesc ca , imediat dupa nefericita intamplare de la Charlie Hebdo devenise la moda ca TOTI sa afiseze : JE SUIS CHARLIE . Acum mai nou , apare chestia asta cu …” noi suntem Arthur ” . Intrebare domnule Somanescu : daca in locul acelui print austriac , s-ar fi aflat un roman neaos , un roman verde cum ar fi bunaoara Victoras Micula , ar mai fi existat acest protest sub forma ” noi suntem Arthur ” ? Sigur ca da , daca in locul astora ar fi fost vreun romanas amarat care , din dorinta NECESITATEA de-asi proteja familia , gospodaria si acareturile de atacurile ursului ai tragea aluia un glont in cap…atunci sa vezi scandal si sa te tii cata lume mergea direct la … cremenal . Iti urez sa traiesti in continuare cu nadejdea ca ” poporul romanesc se trezeste din somnul cel d e moarte ” nu de alta dar , SIGUR vei traii inca 1000 de ani !

  2. INJECTIA FINALA says

    ARTHUR, REGELE ROMANIEI
    Fratele nostru Arthur s’a mutat
    In regatul ursilor, binecuvantat

    Fie’i odihna usoara
    In tara’i solara
    Sa’i multumim ca unui sfant
    Ca a trait pe acest pamant
    C’a suportat bune si rele
    Fugea de rai si de lichele

    Putea sa scape, dar n’a vrut
    S’a lasat cernut si abatut

    Sa’nteleaga tot Românul
    Ca’l asteapta pumnalul si pumnul
    INJECTIA, fara’ncetare
    Pana la moarte si ascultare
    De nu s’o razvrati, va plati
    Cu sclavi si moarte, noapte si zi

    Plecat in divinul azur
    Stiu ca te tangui, Arthur
    Lasat’ai pe fratii tai ursi
    Dar si Românii striviti si mulsi
    Pe care’i iubeai, fara margini
    Ca erau asa buni si darnici

    De asta, s’a lasat rapus
    S’ajunga repede Sus
    Sa ceara Iertare, indurare
    Pentru cei pe care’i iubea
    Cu’nfocare

    Pe chipu’i nobil, un belciug de sange
    Arthur ne previne, ne plange
    M’au ucis, lasii si mincinosii
    Mai cumpliti ca bolsevicii rosii

    Sculati, frati bipezi, fugiti in paduri
    Pregatiti apararea, fiti duri
    Si’n intelepti, ca bunii strabuni
    Ce’au salvat România, de draci si de huni !

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php