OCTAVIAN TOMUȚA, PREZENT! 25 DE ANI DE LA PLECAREA LA CERURI

0 643

Sâmbătă 17.02.2024, ora 8,45, va avea loc, la biserica Ceauș Radu din București, pomenirea, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la plecarea la ceruri, a luptătorului anticomunist Octavian Tomuta, fost deținut politic, una din victimele teribilei reeducării prin tortură de la Pitești, caracter de o integritate morală aparte, element de referință al Generației de la 1948. După slujba de pomenire, se va merge la mormântul său de la Cimitirul Bellu, unde va avea loc un moment de reculegere.Anunțul a fost făcut de fiul său, Adrian Tomuța.Cu ocazia împliniri a 25 de ani de la trecerea în Veșnicie, Fundația Ion Gavrilă Ogoranu aduce un pios omagiu celui care a fost și rămâne luptătorul anticomunist OctavianTomuța, exponent de marcă al Generației de la 1948, acei fii ai neamului care și-au sacrificat totul pentru libertatea și demnitatea țării lor, astăzi pe nedrept izgoniți în uitare de terorismul intelectual al corectitudinii politice.

Despre Octavian Tomuța ar fi enorm de mult de scris. Despre omul, despre genialul inginer acumulatorist, despre familistul de excepție, despre promotorul dreptei național-creștine de după 1990.Ne vom mărgini însă la a aminti că s-a născut la 8 mai 1924, într-un sat risipit pe văile Târnavelor. Primele 5 clase liceale avea să le urmeze la Sighișoara, până când, refugiul în urma nedreptului Dictat de la Viena avea să îl poarte la Liceul Radu Negru din Făgăraș, prestigios colegiu unde avea să-i cunoască pe Ion Gavrilă Ogoranu, dar și pe ceilalți membri ai Frățiilor de Cruce care după 1948 vor constitui una dintre cele mai aprige forme de rezistență armată, pe crestele Munților Făgărașului. Posedând o capacitate intelectuală aparte, va termina liceul ca șef de promoție și va fi admis la Politehnica refugiată de la Cernăuțiul furat de sovietici, la Turnul Severin. Însă la insitențele familiei va fi da examen de admitere și la Politehnica din București, fiind admis cu bursă și loc în căminul studențesc. Mai mult, va fi ales șef al anului și președinte al Căminului Politehnicii, grație excepționalelor sale calități intelectuale și morale. Activ în cadrul organizației clandestine a studenților anticomuniști de la Politehnică, va fi implicat în organizarea marii manifestații a tineretului anticomunist din Piața Palatului Rergal, de la 8 noiembrie 1945. La 24 mai 1948, va fi arestat de Siguranța acaparată de NKVD, prin intermediul comuniștilor autohtoni, fiind anchetat cu duritate și condamnat la pedeapsa cu închisoarea, unde va petrece 14 ani. A fost una dintre victimele cele mai chinuite în cadrul experimentului de la Pitești, unic în istorie din punct de vedere al torturilor psihice și fizice, precum și rezultatelor de spălare a creierului victimelor, coordonat de liderii de naționalitate evreiască ai Securității înființate de NKVD ca o copie fidelă a acestuia pe teritoriul României ocupate. După sistarea macabrului experiment, își revine integral din punct de vedere spiritual și va cunoaște închisorile Aiud, Gherla și lagărul de muncă de la Periprava, de unde este și eliberat în 1962.Deși eliberat, ca urmare a refuzului său de a colabora cu organele represive ale regimului, nu i se va mai permite să termine Politehnica, deși la arestare se afla la finalul anului al 4-lea. Va fi nevoit să muncească necalificat, iar în 1965 se va prezenta din nou la examenul de admitere la Politehnică, pentru unul din cele 15 locuri la cursurile serale. Reușește pe primul loc și, practic, va urma a doua oară cursurile Politehnicii, terminând, după 6 ani, în 1971, ca șef de promoție, Facultatea de Electrotehnică.Se va angaja la întreprinderea Acumulatorul din București în 1965 și va pune în funcțiune tehnologia Varta, iar ulterior tehnologia Singer. În 1975 se va transfera la Institutul de Cercetări pentru Electrotehnică, unde va obține nu mai puțin de 6 brevete de invenție!Trăiește bucuria efemeră a Revoluției, amestecată cu amărăciunea restaurării structurilor comunisto-securiste, în Decembrie 1989 și 1990. În 1999 se va pensiona, dar va desfășura o intensă activitate ca membru al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR), implicându-se în special în cauzele legate de susținerea camarazilor loviți de suferințe și boli. A rămas consecvent credinței sale din tinerețe, făcând parte de la reînființare, din 1993, din Partidul Totul pentru Țară, care mult timp nu a primit de a autoritățile neocomuniste dreptul folosirii titulaturii sale istorice, ci doar titulatura de Partidul Pentru Patrie. Spre sfârșitul anilor 1990, conducea benevol redacția unei reviste de înaltă ținută intelectuală, numită Vremea Dreptei. În lumea noastră, inginerul Tomuța era privit cu admirația cuvenită unui erou și unui caracter de stâncă, în al cărui suflet se împletiseră atât de frumos omenia românească, trăirea unui creștinism autentic și ascetic și mai ales empatia nesfârșită față de cei aflați în suferință.Octavian Tomuța constituie unul dintre acele repere istorice ale Rezisteței care vor trebui perpetuate, tocmai pentru că el poate constitui unul din modelele de care tânăra generație are nevoie pentru a își însuși virtuți precum consecvența, dârzenia, credința și dragostea pentru orice om.

Dumnezeu să îl odihnească în pace.

Florin Dobrescu Secretarul Fundației Ion Gavrilă Ogoranu

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php