Mănăstirea Putna la 550 de ani

0 125

Duminică, 1 septembrie, s-au sărbătorit 550 de ani de la sfințirea Mănăstirii Putna.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Pimen, duminică, 1 septembrie, la Mănăstirea Putna a fost sărbătorită împlinirea celor 550 de ani de la sfințirea mănăstirii.

Putna, primul sfânt locaș ctitorit de Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, a fost sfințită duminică, 3 septembrie 1469. Încă de la zidire, mănăstirea a fost menită să fie necropolă pentru voievod și familia sa.

Sărbătoarea a început sâmbătă, 31 august, la ora 9.00 dimineața, când, din Muzeul mănăstirii, au fost aduse și depuse pe mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare: fragmentul păstrat până azi din paltinul aflat pe locul unde s-a construit altarul mănăstirii, candela de ceramică ce s-a aflat la temelia mănăstirii și Coroana reconstituită a Voievodului.

Sâmbătă seara, la ora 19.00, a avut loc Slujba Privegherii, la care a slujit Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, împreună cu părinții clerici ai mănăstirii.

Duminică, 1 septembrie, începând cu ora 9.00, la altarul de vară din incinta mănăstirii a fost slujită Sfânta Liturghie arhierească. Alături de Înaltpreasfințitul Părinte Serafim au fost 43 de preoți și diaconi, dintre care 36 de clerici cu metania din Putna, mulți dintre aceștia venind din mănăstirile sau centrele eparhiale unde au fost trimiși cu ascultare în ultimele decenii. Doi dintre părinții mănăstirii au fost hirotoniți întru diacon, respectiv întru preot.

Răspunsurile au fost date de Grupul psaltic „Eustatie Protopsaltul” al mănăstirii și de Corul bisericii „Sfântul Ilie” din Târgul Neamț, preot paroh Vasile Ionesi, dirijat de Mariana Cojocaru, aflat în pelerinaj la mănăstire. La Chinonic, aceștia au cântat câteva pricesne.

Un moment cu totul special l-a constituit mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, intitulat „Mănăstirea Putna – 550 de ani înălțați la cer și dăruiți Preasfintei Treimi”. Mesajul a fost citit de către Înaltpreasfințitul Părinte Serafim.

Prezentând pe scurt istoria cu împliniri și dificultăți a celor cinci secole și jumătate, în cuvinte adânci Părintele Patriarh a înfățișat chipul duhovnicesc al mănăstirii, locul și rostul ei în neamul românesc, încheind mesajul cu binecuvântarea celor din trecut și a celor de azi:

„În anul acesta (2019) se împlinesc 550 de ani de existenţă a acestui măreţ așezământ de cult şi de cultură românească. 550 de ani de rugăciune şi de veghe, de osteneală şi de sfinţire a vieţii monahilor şi a credincioşilor pelerini, de luminare a celor vii şi de pomenire a celor adormiţi în Domnul! (…)

Bogatele activităţi liturgice, culturale şi patriotice, organizate sistematic în ultimul timp de această sfântă mănăstire, ne arată că Mănăstirea Putna, ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, domnitorul Moldovei, a fost, atât în vremuri bune, cât şi în vremuri grele, o candelă vie a unităţii de credinţă şi neam a poporului român.

Binecuvintează, Doamne, sufletele ctitorilor, binefăcătorilor, slujitorilor şi închinătorilor acestei mănăstiri, care s-au rugat aici de-a lungul veacurilor!

Binecuvintează, Doamne, cu pace şi bucurie, pe toţi cei prezenţi în aceste zile la Mănăstirea Putna, spre a prăznui împlinirea a 550 de ani de la sfinţirea acesteia; 550 de ani înălţaţi la cer şi dăruiţi Preasfintei Treimi ca ofrandă a credinţei şi iubirii poporului român purtător de Cruce şi de Înviere de-a lungul veacurilor!”.

În cuvânt său, Înaltpreasfințitul Părinte Serafim a vorbit despre bucuria de a sluji la Putna, despre noblețea ortodocșilor și a dat glas și aici, la mormântul celui mai mare român, îndemnului pe care îl adresează românilor din diaspora, de a se întoarce în țară:

„Mă bucur foarte mult că Înaltpreasfințitul Părinte Pimen m-a chemat să slujesc la împlinirea a 550 de ani de la sfințirea Mănăstirii Putna. Vă mărturisesc că nu am mai slujit de mult o asemenea liturghie atât de liniștită și frumoasă.

Cineva spunea frumos că ortodoxia noastră este pentru aristocrați. A fi ortodox înseamnă a fi un aristocrat, un nobil. Și mai ales Sfânta liturghie te înnobilează. Dacă am fi atenți la liturghie și ne-am da seama ce înseamnă ea, viața noastră s-ar schimba mult.

Rugăciunea, liturghia, postul, credința, împărtășirea cu Sfintele Taine ne sfințesc viața și ne lărgesc inima încât să cuprindă în ea întreaga lume. (…)

Aș putea spune că aici, la Putna, Sfântul Ștefan se întoarce în mormânt și ar vrea să revină pe pământ și cred că prima lege pe care ar da-o ar fi să nu mai plece românii din țară. Iar a doua: să oprească înstrăinarea bogățiilor țării. Biserica are datoria în primul rând să se roage pentru toți românii, mai ales pentru cei plecați, aproape 7 milioane de români, ca să se întoarcă în țară”.

După Sfânta Liturghie, a urmat un recital de muzică și poezie „La 550 de ani de la sfințirea Maicii îndurătoare – Putna”, susținut de Grupul vocal tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor”, Vicovu de Sus.

La sfârșit, Părintele Stareț al mănăstirii, arhimandritul Melchisedec Velnic, a mulțumit Părintelui Patriarh pentru cuvântul de mângâiere, Înaltpreasfințitului Părinte Serafim pentru slujire și Înaltpreasfințitului Părinte Pimen pentru binecuvântarea sărbătoririi. A lansat DVD-ul cu filmul documentar „Mănăstirea Putna. Epoca ștefaniană”, prima parte din cele două filme pe care, cu binecuvântarea Părintelui Patriarh, Trinitas TV le realizează în acest an despre Mănăstirea Putna, și volumul „De veghe în casa Măriei Sale. File de Pateric de la Mănăstirea Putna”, ediția a doua, care înmănunchează portretele viețuitorilor aleși ai mănăstirii de peste veacuri, tipărit cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte.

Apoi Părintele Stareț a vorbit despre momentul sfințirii din 1469 și despre Mitropolitul Teoctist, cel care săvârșit slujba de sfințire și cel care i-a fost sfetnic de nădejde Sfântului Ștefan:

„Pentru data sfințirii, Sfântul Ștefan a ales o zi care arăta respectul și prețuirea sa pentru Mitropolitul țării: în 3 septembrie este cinstit Sfântul Teoctist al Palestinei, al cărui nume îl purta Mitropolitul Teoctist.

Mitropolitul Teoctist este cel ales de Dumnezeu să pună pe capul Sfântului Ștefan coroana și să ungă creștetul lui cu Sfântul și Marele Mir, prin care a primit de la Dumnezeu slujirea de domn al Moldovei. El a încredințat poporul că Ștefan este domnul ales de Dumnezeu pentru țară, în vremuri tulburi, după 25 de ani de război civil.

Mitropolitul Teoctist este cel care s-a pus chezaș pentru a mijloci pacea în Moldova măcinată de războiul civil în care a fost ucis tatăl Sfântului Ștefan. El este singurul ierarh român care a fost membru permanent în Sfatul Domnesc, părinte cinstit de întreaga țară și ascultat de cei care o conduceau. Când Sfântul Ștefan s-a întors biruitor, el a fost cel care a l-a primit ca un purtător de biruință, arătând că prin voievod se săvârșea voia lui Dumnezeu. Când Ștefan s-a întors rănit și învins după lupta de la Cetatea Chilia, el îl va fi întărit să rabde crucea unei răni care nu se va închide până la sfârșitul vieții și să nu deznădăjduiască, pentru că așa îi încearcă Dumnezeu pe slujitorii Săi. Și, mai ales, el a fost stâlpul care în vâltoarea confesională de atunci a arătat conducătorilor și poporului corabia lui Hristos, Ortodoxia.

Pe el, când și-a dat sufletul cel plin de bunătăți în mâna lui Dumnezeu, Sfântul Ștefan l-a adus ca pe un părinte al său și l-a înmormântat în casa pe care o pregătise pentru a adăposti mormintele familiei sale, Putna. Și mormântul Mitropolitul Teoctist este în pridvorul mănăstirii.

Și așa cum Sfântul Ștefan i-a sărutat mâna și i-a cerut binecuvântare atunci când a pus piatra de temelie și atunci când a sfințit mănăstirea, și noi îi cerem binecuvântare azi pentru a primi putere să continue ruga de cinci veacuri și jumătate. Și am îndrăznit, din dragoste, să îi așezăm chipul într-o icoană, așezată deasupra mormântului său, și nădăjduim că în viitor, când Părintele Ceresc va rândui, numele lui va fi înscris de către Sfântul Sinod în rândul sfinților care s-au proslăvit în Biserica Ortodoxă Română”.

Referindu-se la istoria mănăstirii, Părintele Stareț a spus că „Putna a avut Golgota și învierea ei de nenumărate ori. (…) Dar liturghia mulțumirii și a recunoștinței nu a încetat niciodată la Putna, care a devenit o mamă duhovnicească a țării, «inima și conștiința României Mari», cum a numit-o un pelerin. Durerea neamului și bucuria neamului s-au întâlnit mereu la jertfelnicul acestui altar”.

Putna înseamnă și monahii care au fost trimiși cu ascultarea în alte locuri. Putna înseamnă și schiturile ei, dintre care unele sunt azi mănăstiri independente, cum este Sihăstria Putnei, iar despre altele nu se știe încă locul exact unde au fost, cum este Sihăstria Ursoaia.

Alături de Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, șapte viețuitori ai mănăstirii au fost canonizați: Sfântul Daniil Sihastru, Sfântul Ilie Iorest, Mitropolitul Transilvaniei, Sfântul Ierarh Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei, și ucenicii săi, cuvioșii Sila, Paisie și Natan, și Sfântul Teodosie de la Schitul Mare – Maniava.

În încheiere, Părintele Stareț a prezentat semnificația sărbătoririi: „Astăzi am săvârșit Liturghia mulțumirii față de Dumnezeu și de Maica Domnului, ocrotitoarea mănăstirii, și a recunoștinței față de generațiile de viețuitori, dimpreună cu ctitorii și ajutătorii de peste veacuri.

Închinare tuturor strămoșilor noștri cuminți, cinstitori de Dumnezeu și iubitori de neam, de la care și prin care am primit odorul sfânt și Maica noastră duhovnicească, Putna, din inimile tuturor!

Cu smerenie ne rugăm Preasfintei Treimi, Dumnezeul nostru, Maicii Domnului, Sfântului Ștefan și celorlalți sfinți putneni, cunoscuți și necunoscuți, să ne păzească în continuare în slujirea lui Dumnezeu și a semenilor, să păzească în continuare Putna ca un chivot al sfințeniei și al iubirii de neam și de Hristos”.

 

sursa: Ziarul de Iași

 

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php