Buciumul – Publicaţie de informaţie şi atitudine naţionalistă

Mai multă autocenzură, corectitudine politică și subiecte tabu

Există o tot mai mare diferență între ceea ce germanii spun în public și ceea ce discută în privat, iar 57% dintre germani spun că sunt tot mai deranjați pentru că li se spune tot mai mult ce anume să spună și cum anume să se comporte. Sunt informații furnizate de un sondaj pe tema autocenzurii realizat de Institut fur Demoskopie Allensbach și publicat la finalul lunii mai de Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Întrebați dacă ”este posibil ca cineva să se exprime liber în public”, doar 18% dintre cei chestionați au spus că da. În schimb, 59% dintre germanii chestionați au spus că se pot exprima liber fără griji doar în cercul cunoscuților și prietenilor.

Aproape două treimi dintre cetățeni sunt convinși că «astăzi oamenii trebuie să fie foarte atenți la subiectele despre care îți exprimi părerea», pentru că sunt foarte multe legi nescrise despre ce opinii sunt acceptabile și admisibile”, arată sondajul citat de FAZ.

”Subiectul refugiaților este unul dintre cele mai sensibile pentru vasta majoritate a respondenților, urmat de opiniile despre musulmani și islam”, arată studiul. 71% dintre germani arată că trebuie să te exprimi ”foarte prudent” pe această temă. ”Situația este diferită când vine vorba despre protecția mediului, egalitatea drepturilor, șomaj, modul în care îți crești copiii, subiecte despre care oamenii pot vorbi fără griji, potrivit majorității covârșitoare a respondenților”.

Foarte interesantă este evoluția așa-ziselor subiecte tabu începând din 1996 și până acum. În 1996, doar 16% dintre germani considerau că patriotismul este un subiect sensibil într-o discuție. Acum procentul a ajuns la 41%. ”Patriotismul, cosmopolitismul și sprijinul pentru Europa (adică susținerea aratata UE) nu erau subiecte sensibile. Însă astăzi populația nu mai este sigură că elitele, care arată o susținere puternică pentru integrarea europeană și economia globalizată, mai ține cont atât de mult de percepțiile cetățenilor. Cetățenii se tem tot mai mult să nu fie considerați de extremă dreapta atunci când spun că sunt patrioți. Pe de altă parte, o treime dintre respondenți consideră că politicienii ar trebui să fie atenți atunci când vorbesc despre mândria naționala, pentru că altfel ar urma să fie supuși unor atacuri dure”.

Există o mare diferență între subiectele pe care germanii le considera tabu în sfera publică și conversațiile cu prietenii. 62% dintre germani sunt convinși că un politician care declarat că islamul are o influență prea mare în Germania se va expune unor critici dure, însă doar 22% dintre respondenți arată că emiterea unei asemenea opinii într-o discuție privată va crea o dispută. La fel, ideea că ”pentru refugiații din Germania s-a făcut prea mult” este considerată periculoasă dacă este exprimată în public, însă doar 31% dintre germani o văd la fel de riscantă în cazul în care este făcută în privat. Cu alte cuvinte, se pare că se adâncește distanța dintre ceea ce germanii spun în public și ceea ce gândesc cu adevărat.

”Germanii au impresia că a fost întărit foarte mult controlul social atunci când vine vorba despre exprimarea opiniilor în public și că declarațiile indivizilor, ca și comportamentul lor, sunt urmărite și supravegheate”, arată studiul amintit. ”Unul din doi cetățeni este convins că astăzi se acorda mult mai multa atenție modului în care te comporți în public și lucrurilor pe care le spui. 41% dintre germani spun că corectitudinea politica este exagerată, iar 35% consideră că libertatea de opinie este posibilă doar în sfera privată”.

Un exemplu care arată unde a ajuns corectitudinea politică este cel legat de termenul folosit pentru a-i numi pe imigranți. Două treimi dintre respondenți arată că termenii politically correct pentru imigranți, de exemplu ”oameni cu background migrator” ar trebuie folosiți în locul celor de ”străin” sau ”alogen”.

57% dintre germani spun că devine din ce în ce mai supărător faptul ca ”li se spune tot mai mult ce să spună și cum să se comporte”. Germanii din fosta RDG sunt și mai deranjați de acest fapt, întrucât ”au o amintire istorică prospătă despre constrângeri”, arată studiul.

”Este o mare diferență între situația în care o societate acceptă la nivel general și se supune unor norme și situația în care cetățenii simt că sunt supravegheați și evaluați. Mulți cetățeni simt că nu sunt respectati când vine vorba despre luarea în serios a îngrijorărilor lor și despre discutarea pe față a evoluțiilor importante din societate”, încheie studiul.

de Călin Marchievici Cotidianul

URL Scurt: https://www.buciumul.ro/?p=41246

Postat de pe 5 iul. 2019. Catalogat ca Extern. Puteţi urmări răspunsurile la acest articol via RSS 2.0. Puteţi lăsa un răspuns sau un trackback la acest articol.

Lasă un răspuns

Legături utile

    Caută în arhivă

    Caută după dată
    Caută după categorie
    Caută cu Google

    Acţiuni

    | © Copyright 2012 Buciumul | css.php