Vasile Bănescu, despre Strategia de educație parentală: „Când vorbim de familie naturală în termeni negativi, ceva nu e în ordine”
Intervenția domnului Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, la emisiunea „Acasă la Oamenii Realității” moderată de Alexandra Păcuraru și George Grigoriu și difuzată la Realitatea TV în data de 24 iunie 2018, la ora 18:30
Vasile Bănescu: Ați rostit cuvântul uitare. Se încercă astăzi împingerea, bascularea în uitare a unor lucruri care au ținut vertical un sistem de educație întemeiat de Spiru Haret, unul dintre cei mai mari români pe care i-a avut această țară. Și datorăm învățământul acestei personalități, Spiru Haret, care nu era obtuz, nu era analfabet, care vorbea corect românește și care a înțeles că un învățământ, dacă e autentic, e fondat pe niște valori inclusiv valabile în spiritualitatea poporului pentru care acest învățământ este conceput.
Uitare, în limba greacă are legătură cu adevărul. Cuvântul pentru adevăr în limba greacă, Aletheia, înseamnă neuitare. Deci lucrurile cu adevărat importante, adevărul însuși nu poate fi uitat.
Nu putem uita de unde venim, ce istorie avem, ce valori ne-au vertebrat pe noi ca popor. Mai ales în anul acesta nu am avea voie să uităm, în anul Centenar, deși văd că amnezia lovește crunt în jurul nostru.
Nu putem uita nici încotro vrem să mergem. dar ideologii de serviciu, ideologii care se ascund în spatele acestei strategii de reeducare a părinților – când am auzit sau am citit – cam aceeași reacție am avut pe scaunul meu de la birou când am citit cuvântul reeducare. În mod reflex, fiecare om care a citit Fenomenul Pitești de Virgil Ierunca, se gândește la infernul prin care au trecut străbunicii și bunicii noștri la Pitești, unde comuniștii încercau s schimbe natural umană. în primul rând să șteargă de pe creier tot ce a fost memorie culturală și religioasă și să-l reeduce pe omul respectiv prin bătaie atroce, prin smulgerea dinților, prin smulgerea unghiilor, prin bătaie cu drugul de fier, prin punerea în situația cumplită de a oficia liturghii negre și de a se împărtăși cu fecale – pot să spun lucrul acesta, pentru că asta s-a întâmplat la Pitești pe vremea comuniștilor.
Acum asistăm din nou la readucerea în scenă a unui termen care ne dă fiori. Ce înseamnă reeducarea părinților? Înseamnă în primul rând, cum spunea și doamna avocat ceva mai devreme, prezumția de lipsă de discernământ a unei populații întregi. Cu alte cuvinte, părinții noștri, ai acestor copii, peste două milioane cinci sute de părinți, sunt susceptibili de reeducare, pentru că, în ochii acestor ideologi nu știu cum ajunși în Ministerul Educației Naționale, care riscă să se transforme în Ministerul Reeducării Naționale dacă persistă într-o asemenea aberație, sunt oameni care ignoră structura realității românești și ne propun o strategie menită să arunce în aer ideea de familie, să o transforme într-un fel de praf stelar, că e o „constelație de idei”, propunând ideea că familia naturală este un construct care poate fi deconstruit și reconstruit după mofturile ideologice ale zilei…
Moderatorul George Grigoriu: …De vreme ce este vorba de o nouă cultură familială și respectul pentru diversitate…
Vasile Bănescu: „Respectul pentru diversitate”… În mod normal, respectul este o valoare morală. când spunem respect, ne atrage atenția ceva valoros în sine. Nu pot să am respect pentru ceva ce tolerez: diversitatea, care există, și nu o contestă nimeni,este o opțiune a unor oameni pe care nimeni nu-i dorește în alt parte decât în societate – și nu în afara ei sau la periferia ei, cum se lamentează mulți dintre ei – sunt oameni care au drepturi (inclusiv să se căsătorească, pentru că, dacă un homosexual vrea să intre în onorabila și onoranta instituție a căsătoriei, o poate face, dar nu pe fereastra din spate, ci pe ușa din față; oricine se poate căsători dacă își dorește, dar nu schimbând instituția aceasta onorabilă și validată de o istorie milenară în întreaga umanitate).
Nimeni nu este lezat în drepturile lui prin prezența noțiunii de familie naturală.Părinții din România nu au nevoie de reeducare și de spălare pe creier din punct de vedere ideologic și urgența maximă a acestui minister este resuscitarea Educației cu majusculă.
Avem nevoie de mai multe ore de istorie, de limbă română, de limbă latină și greacă, care au fost scoase din România, avem nevoie de o educație menită să formeze un caracter și o personalitate morală, pentru că doar personalitățile morale creează istorie.
Vasile Bănescu: Este firesc ca toți creștinii din România să conștientizeze, dacă au ochi de văzut și urechi de auzit, cum spune Mântuitorul, că ne aflăm în fața unui adversar comun. acest adversar comun nici măcar nu este foarte bătrân. Se numește neomarxism, este o ideologie pur culturală transferată din redutele prăbușite ale comunismului economic pe catedrele universitare din America. celebra Școala de la Frankfurt, corifeii săi, Antonio Gramsci, Georg Lukacs, Teodor Adorno, Herbert Marcuse, care au înțeles un lucru: dacă comunismul economic a eșuat, cum era și firesc, trebuie să persiste o formă de comunism cultural, numită „neocomunism”, numită „neomarxism”. Ideile centrale ale acestui curent, care – din păcate – a destrămat suflete, a destrămat societăți (a dezintegrat moral societatea americană, de exemplu), sunt câteva. Nu au idei multe, dar fixe acești ideologi: în primul rând, detestă noțiunea de familie. Marx spunea undeva că, dacă vrei să ștergi Sfânta Treime din mintea oamenilor, deci pe Dumnezeul creștin, trebuie să ștergi de pe Pământ familia naturală. Pentru că există o legătură, și din perspectivă teologică creștină: familia în care ne naștem noi toți este o micro-treime: avem mamă, tată, copil. Marx a intuit lucrul acesta. Următoarea idee, care a fost aplicată de Georg Lukacs, care a fost ministrul culturii în Ungaria în 1918 (n. ed. – de fapt, începând de la 21 martie 1919), în Ungaria bolșevică, a fost sexualizarea copiilor – introducerea educației sexuale intensive în școlile din Ungaria, familiarizarea copiilor cu promiscuitatea, cu scene de o obscenitatea care nu poate fi reprodusă într-o emisiune de televiziune și așa mai departe.
Când a scris Eros și civilizație, Marcuse a avut în minte exact lucrul acesta: erotizând gândirea maselor, „freudizându-le”, le poți manipula foarte ușor. Când vorbim de familie naturală în termeni negativi, ceva nu e în ordine, pentru că această instituție e validată ab initio, de când Dumnezeu a creat pe oameni. Cine nu crede în Dumnezeu, crede măcar în biologie și aici avem argumente destule. Nu te poți atinge de familia naturală. Pe cine deranjează viziunea conservatoarea asupra lumii? E cea mai înaltă viziune pe care o poate avea un om asupra lumii. Această viziune înalt conservatoare (este) sprijinită pe niște stâlpi pe care, dacă încerci să-i demolezi, surpi societatea în care trăiești. E vorba de o ordine morală naturală care e perfect complementară cu natura omenească creată de Dumnezeu și care nu poate fi schimbată, în ciuda a ceea ce-și doresc acești ideologi.
Nu putem ordinea naturală. Și, o ultimă întrebare retorică a acestor ideologi care și-au permis să scrie un document atât de nociv ca cel de spre care vorbim este: Ce au creat progresismul și neomarxismul concret bun undeva, în această lume? Ce a creat? Eu pot să spun ce a creat conservatorismul creștin și gândire conservatoare bun, concret, în această lume: a edificat continente din punct de vedere spiritual, moral, asta a făcut conservatorismul creștin.
Progresismul acesta ideologic este pur și simplu un nimic absolut îmbrăcat cu o poleială care îi poate induce în eroare pe mulți. Dar despre asta evident că poate vorbi și colegul meu, distinsul domn Achihai.
Vasile Bănescu: Noi toți trebuie să luăm atitudine, pentru că spiritul civic trebuie să fie cât mai omogen la nivel de națiune. Ne lipsește cultura civică… Trebuie să reconstruim spiritul civic, trebuie să reconstruim educația națională în România.Avem enorm de reconstruit, pentru că, în ultimii 28 de ani, s-a reconstruit ori greșit, ori deloc, din păcate. Sigur că s-au întâmplat și multe lucruri bune, nu trebuie să cădem în pesimism, așa cum trebuie să fim obiectivi și onești și să spunem că subiectul despre care vorbim noi, această strategie de reeducare parentală, a fost situată pe site-ul Ministerului Educației Naționale și retrasă. În timpul în care noi vorbim, ea nu mai există pe site, dar pe toți ne-a alarmat până la amuțire faptul că a fost posibilă o asemenea intruziune ideologică în spațiul public. A apărut capul unui monstru prin această strategie. S-a retras capul acestui monstru. Sperăm să nu mai apară, inclusiv datorită unor emisiuni obiective, îngrijorate în mod firesc, precum cea pe care o faceți dumneavoastră.
Vasile Bănescu: Ar mai fi de adăugat ceva: că se dau exemple în această strategie țări care ar trebui să ne fie nouă model. E vorba de țări invariabil în care disoluția familiei a atins cote aproape maxime: Spania, Franța, Portugalia, Țările Nordice. Acestea sunt țările care ni se dau ca model, exemplu de țări în care a triumfat o asemenea strategie de familiarizare a tinerilor cu o „cultură a diversității” – îmi pare rău că folosesc „cultură” în acest context, firește că nu are nicio legătură cu „Cultură” cu majusculă, dar aceste țări sunt țările în care exact asta s-a întâmplat: a fost prăbușită familia, neomarxismul cultural face ravagii în instituții pe care le-a instrumentalizate pentru un anumit tip de minoritate, se întâmplă lucrurile acestea sub ochii noștri și mai ales sub tăcerea complice a presei din toate aceste țări.
Vasile Bănescu: Mie mi-a sărit în ochi, eu nefiind jurist, trei lucruri. În primul rând, se dă de pământ cu dreptul părintelui, stipulat în Constituție și în Codul Civil, de a avea întâietate asupra educației propriilor lui copii în funcție de valorile morale, religioase, spirituale și filosofice în care crede. Acesta este dat la o parte ca principiu. Apoi mi se pare că se încalcă neutralitatea statului față de exact aceste viziuni filosofice, religioase și morale. Statul trebuie să fie neutru…
…Vasile Bănescu: Și, un al treilea lucru care m-a frapat, a fost faptul că această strategie vine în coliziune chiar cu concepția juridică a statului despre familie, care este edificată conform Constituției (n. ed. – de fapt, conform noului Cod Civil, cu care referendumul pentru căsătorie cere armonizarea Constituției), pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie. Și care contează ca nucleu al viziunii noastre tradiționale, naturale, asupra familiei. Or, acum, se vine și ni se spune, prin această strategie, că aceste lucruri nu mai sunt valabile și că avem nevoie de o schimbare totală a viziunii doar pentru a da câștig de cauză unor oameni care fac parte din niște minorități – cu care nimeni nu are nimic, ca să fim bine înțeleși, pentru că Biserica nu luptă cu persoane, luptă cu atitudini, luptă cu idei, luptă cu principii malefice care pot să facă rău societății – niciodată cu o persoană, care poate fi îndreptată. Noi toți suntem susceptibili de vindecare morală.
Vasile Bănescu: Ce ne dorim? Ne dorim o Educație cu majusculă – am o obsesie cu asta, s-a văzut deja –, ne dorim o educație complementară cu spiritul și cu tradiția românească, care vine de la Spiru Haret, ne dorim o educație românească modernizată, într-adevăr, dar modernizată în spiritul unor valori care nu se învechesc, care nu sunt desuete și care sunt valorile culturii creștine europene.Vorbim de Uniunea Europeană în calitate de creștini, gândindu-ne la valorile creștine pe care s-a edificat această Uniune Europeană. Conservatorismul creștin, Evanghelia lui Hristos, a rodit cultură și civilizație pe care actualii reprezentanți, lideri ai Uniunii Europene, le ignoră totalmente. Pentru că, din păcate, vorbim de neomarxism, dar să nu uităm că, acum o lună de zile aproximativ, a fost comemorat la nivelul cel mai înalt al Uniunii Europene cine altul decât Karl Marx? Pe mine asta m-a îngrijorat foarte mult. Pentru că, dacă nu s-a înțeles nici în 2018 cine a fost Karl Marx, ce idei și ce manifest a aruncat el în lume, înseamnă că își ignoră istoria și se ignoră pe el însuși. Nu putem trăi în spirit marxist în 2018.
sursa: Știri pentru viață
