FORTUL 13 JILAVA. A 17-a ediție a pelerinajului memorial dedicat deținuților politici exterminați în subteranele cumplitei închisori

Sâmbătă 31 octombrie 2026 a avut loc cea de-a 17-a ediție a pelerinajului organizat de Fundația Ion Gavrilă Ogoranu la Fortul 13 Jilava, loc de suferință și jertfă pentru zeci de mii de deținuți politici ai regimului comunist.

Printre numeroșii participanți la pelerinaj, mulți dintre ei urmași ai celor care au suferit sau chiar au murit în pe zidurile înfricoșătoarei închisori , o mare parte au fost tineri.

Ca de obicei, pelerinajul a constat într-o vizită a Fortului 13 Jilava, cu un ghidaj profesionist, care s-a oprit asupra fiecărui obiectiv, arătând istoricul închisorii, condițiile dure de detenție și regimul exterminator aplicat opozanților regimului comunist.

În final, un sobor de preoți delegat de Arhiepiscopia Bucureștilor, a oficiat o slujbă religioasă pentru pomenirea sufletelor celor executați ori exterminați lent în subteranele Jilavei. Au fost arborate drapelul Regatului României dinainte de 1948 și drapelul Statelor Unite ale Americii.

Doi copii, elevi din București, veniți împreună cu părinții lor, au adus o rază de lumină și speranță în întunericul hrubelor impregnate de suferință, interpretând melodii pe versurile unor poeți ai închisorilor comuniste.

Prezentăm o serie de fotografii de la eveniment. Pe această cale dorim să mulțumim Consiliului Județean Ilfov, precum și conducerii Penitenciarului Jilava, pentru solicitudinea deosebită cu care au răspuns, făcând posibil acest pelerinaj care a devenit unul tradițional.

Repere istorice

Începând cu 1951, aviaţia militară SUA a început paraşutarea pe teritoriul României ocupate de URSS a unor tineri emigranţi români, instruiţi pentru acţiuni de spionaj şi gherilă în baze militare americane de pe teritoriul francez, în cadrul celui mai important proiect de acest gen desfăşurat în această parte a Europei în timpul Războiului Rece.

La recomandarea preşedintelui Comitetului Naţional Român din exil, generalul Rădescu, și cu avizul Regelui Mihai, recrutarea voluntarilor români s-a făcut în colaborare cu conducerea legionarilor refugiaţi, în cadrul unui proiect subordonat direct preşedintelui american Truman şi celui francez Auriol, în scopul descurajării intenţiilor sovietice de ocupare a vestului continentului european și în perspectiva unui posibil conflict militar între blocul occidental și Uniunea Sovietică. Fostul şef al staţiei CIA la Bucureşti între 1949-1951, Gordon Mason confirmă că “agenţii ce urmau să fie paraşutaţi aveau misiunea să contacteze grupurile de rezistenţă din munţi, să le dezvăluie interesul Occidentului pentru activităţile lor şi să aprovizioneze rezistenţa cu arme, muniţie, medicamente, fonduri. Staţiile radio urmau să fie înmânate rezistenţilor pentru a le asigura contactul cu occidentul”. De asemenea, şeful operaţiunilor acoperite ale CIA în Balcani, Gratien Yatsevich, susţine că operaţiunile desfăşurate în România s-au aflat pe locul doi, după Albania, urmate de Ucraina, ca număr de agenţi şi resurse alocate, fiind vorba atât de agenţii paraşutaţi.

Îmbarcaţi pe teritoriul Greciei în avioane care zburau deasupra Mării Negre şi pătrundeau aproape de sol pe deasupra Dobrogei, luptătorii români erau paraşutaţi în zona Carpaţilor. Prinşi de Securitate şi condamnaţi la moarte în cadrul unui proces de răsunet atât în presa comunistă, cât şi în cea occidentală, ei au fost execuaţi la 31 octombrie 1953 la închisoarea Jilava, împreună cu o parte din sprijiitorii lor locali. Peste trei sute persoane au fost condamnate în acest caz, pentru sprijinul acordat acestor eroi.

Florin Dobrescu – Secretar al Fundației Ion Gavrilă Ogoranu