Cum au ”cucerit” partidele anti-sistem Parlamentul spaniol

0 69

Pol Morillas, cercetător la think-tank-ul spaniol CIDOB, explică într-un interviu acordat Epoch Times cum au ajuns Podemos şi Ciudadanos să întrerupă dominaţia partidelor mari în Spania şi de ce este greu să se formeze o coaliţie de guvernare.

După ce ani de-a rândul Partidul Socialist şi cel Popular au alternat la putere, la ultimele alegeri partidul lui Mariano Rajoy a pierdut majoritatea. ”Fie vom avea un guvern minoritar al Partidului Popular, cu abţinerea PSOE la formarea sa, sau se va ajunge din nou la alegeri”, prognozează expertul spaniol. El a arătat cum Ciudadanos s-a născut ca replică la Podemos pe partea dreaptă şi ce promisiuni au făcut liberalii pentru a atrage electorat şi de la stânga şi de la dreapta.

Epoch Times: Cum a ajuns Podemos a treia forţă politică în Spania?

Doi factori au dus la ascensiunea Podemos. Mai întâi, consecinţele crizei economice izbucnite în 2008, care a lovit Spania foarte puternic. În ciuda faptului că cifrele macroeconomice s-au îmbunătăţit în prezent, această îmbunătăţire nu este simţită de populaţie. Şomajul rămâne mare: 21% la nivel naţional şi 50% în rândul tinerilor. Prin urmare, percepţia este că recuperarea economică nu s-a tradus în bunăstare pentru populaţie. Tinerii au fost forţa care a dat partidului Podemos un rezultat bun şi i-a asigurat o mobilizare puternică la vot.

Partidul s-a născut din protestele Mişcării Indignados desfăşurate în pieţele oraşelor spaniole mari. A fost o mişcare de protest anti-establishment, împotriva actualelor elite politice şi economice. Pe parcurs pe lângă tineri, Podemos a reuşit să atragă şi foşti sindicalişti, dar şi oameni mai în vârstă afectaţi de problema creditelor ipotecare.

În al doilea rând, o întreagă serie de scandaluri de corupţie care au afectat mai ales partidul aflat la guvernare, Partidul Popular, dar şi principalul partid de opoziţie, Partidul Socialist (PSOE), a dus la percepţia aceasta de ruptură totală între elitele corupte ale Sistemului şi populaţia care suferă de pe urma austerităţii. Podemos a reuşit să-i atragă pe cei care se abţineau până acum de la vot, cât şi votanţi dezamăgiţi de stânga.

Date fiind rezultatele acestor alegeri, ce scenarii vedeţi pentru formarea unui guvern nou? Ce coaliţii ar fi posibile în opinia Dvs?

Este greu de spus în acest moment deoarece sunt multe evoluţii şi discuţii în prezent. Rezultatul obţinut la alegerile parlamentare (28,72% – 123 de locuri), dă Partidului Popular o marjă de manevră foarte limitată pentru a forma un guvern. Împreună cu partidul Ciudadanos (Cetăţenii) (13,93% – 40 de locuri), PP nu are suficiente mandate parlamentare pentru a forma un guvern.

Singura posibilitate este ca Partidul Socialist să acţioneze ca un kingmaker (partid balama). Problema este că PSOE a declarat că nu va participa la un guvern de coaliţie condus de Partidul Popular. Cel mai probabil socialiştii se vor abţine la votarea guvernului, iar un executiv minoritar PP va fi învestit. În acest scenariu se anunţă un guvern foarte instabil, care ar putea fi înlăturat de o moţiune de cenzură într-un an şi jumătate. Dacă şi PSOE şi Ciudadanos se abţin la învestirea guvernului, acesta va avea mai multe voturi pentru decât împotriva. Este un scenariu plauzibil, chiar dacă socialiştii ar putea încerca să formeze ei un guvern.

La sfârşitul negocierilor fie vom avea un guvern minoritar al Partidului Popular, cu abţinerea PSOE la formarea sa, sau se va ajunge din nou la alegeri.

Nu vedeţi posibile şi alte formule precum o coaliţie a stângii între socialişti şi Podemos?

Podemos şi Socialiştii nu au împreună suficiente locuri pentru a forma o majoritate. Ei ar avea nevoie de sprijinul unor partide regionale catalane de stânga pro-independenţă, dar acest fapt face coaliţia foarte improbabilă. Aceste formaţiuni cer ruperea Cataloniei de Spania, iar PSOE se opune.

Dar o coaliţie între PP-PSOE şi Ciudadanos?

Este puţin probabilă o asemenea formulă. Liderul Ciudadanos, Albert Rivera, a declarat că partidul nu va participa la formarea niciunui guvern condus de populari şi de socialişti. Desigur că această Mare Coaliţie este o posibilitate în sensul că ar întruni majoritatea, dar la cum merg negocierile cred că este improbabilă.

Cum se explică succesul Ciudadanos, o formaţiune politică pro-business, care la un an de la formare a reuşit să intre în Parlament?

Ciudadanos a promis o reformare a pieţei muncii, care lasă acum foarte mulţi şomeri,dar în acelaşi timp îi protejează foarte mult pe cei care au contracte permanente. Ei vor introducerea unor contracte unice care să nu diferenţieze între muncitorii permanenţi şi nepermanenţi.

Un celebru bancher din Spania a spus că odată cu ascensiunea Podemos este nevoie de o contrapondere pe partea dreaptă, şi din cauza scandalurilor de corupţie în care era implicat Partidul Popular şi a situaţiei dificile în care se afla dreapta tradiţională. Ideea a fost ca Podemos să nu obţină toate voturile de protest.

Ciudadanos a strâns multă susţinere din partea elitei de business, dar a fost văzut şi ca un factor de reînnoire a sistemului, ca şi Podemos. Votanţii săi au fost mai ales oameni cu profesii liberale, antreprenori cu afaceri mici şi mijlocii. Partidul a beneficiat de scandalurile de corupţie şi decredibilizarea partidelor mainstream.

Formaţiunea este una pro-business, anticorupţie şi liberală. Nu este obişnuit să ai un partid liberal în Spania. Ei încearcă să fie primul partid format pe principiile liberalismului clasic. Sunt liberali în sens economic, dar nu sunt atât de liberali din punct de vedere social şi cultural. De exemplu, în ceea ce priveşte căsătoriile gay, sunt mai conservatori. Ciudadanos n-a reuşit însă să mobilizeze un segment al electoratului Partidului Popular care este şi el conservator, dar care a preferat să voteze originalul, nu copia. Fiind foarte liberali, n-au reuşit să atragă nici mulţi votanţi socialişti, care sunt de stânga şi nu percep Ciudadanos ca pe un partid de stânga. Partidul îşi stabilise ca obiectiv să obţină 100 de parlamentari, dar a câştigat doar 40 de locuri. Este totuşi un succes.

Ce a promis Ciudadanos în plan economic?

Au promis reforme fiscale şi o reformare a pieţei muncii, care lasă acum foarte mulţi şomeri, dar în acelaşi timp îi protejează foarte mult pe cei care au contracte permanente. Ei vor să introducă unele contracte unice care să nu diferenţieze muncitorii permanenţi şi nepermanenţi. În prezent, există un întreg sistem de compensare pentru concedierea angajaţilor. Ciudadanos doreşte ca acesta să nu împiedice angajarea de oameni noi şi să nu-i mai protejeze exagerat de mult pe cei deja angajaţi. Pe scurt, vor să flexibilizeze piaţa muncii.

De asemenea, partidul promite înnoirea instituţiilor, prin măsuri precum renunţarea la unele nivele de administrare subregională, deputăţiile care se ocupă de guvernarea provinciilor, dar şi reformarea Justiţiei şi a Senatului. Acesta din urmă urmează să devină un reprezentant real al unităţilor administrativ-teritoriale din Spania, o Cameră teritorială, cu competenţe clare, care să aibă o putere legislativă. În prezent Congresul Deputaţilor poate întoarce o decizie a Senatului, dacă are majoritate. În plus, 208 din cei 266 de membri ai Senatului sunt aleşi prin vot popular şi doar 58 reprezintă legislaturile autonome.

Cum vedeţi legăturile lui Pablo Iglesias, liderul Podemos, cu Rusia? El a luat adesea poziţie împotriva sancţiunilor impuse de Occident Moscovei, folosind argumentele Kremlinului…

Podemos este considerat ca o forţă de reînnoire a stângii în Europa, ca şi Syriza. Şi Coaliţia extremei stângi din Grecia s-a îndreptat către Rusia atunci când negocierile cu Bruxelles-ul nu mergeau bine pentru a găsi o alternativă. Totuşi nu s-a materializat nimic, ci a fost doar o ameninţare soft, nu o realitate.

Nu este întâmplător că şi Podemos încearcă să se erijeze în lider al noii stângi în Europa. Pablo Iglesias spune că împreună cu Syriza, Die Linke în Germania, coaliţia din Portugalia formată din socialişti şi foşti comunişti, partidul său poate schimba Europa. Rusia este secundară, dar este folosită în acest demers al noii stângi.

Ce consecinţe va avea abolirea bipartidismului în Spania?

Cele două partide mari au rezistat şi se află încă pe primele două locuri, nu au decedat, dar ascensiunea Podemos şi Ciudadanos a adus un sistem multipartit în care coaliţiile de guvernare vor fi foarte greu de format. Partidele mari nu vor mai putea guverna ca până acum cu majorităţi absolute.

Nu cred că Spania a virat către stânga aşa cum spune liderul socialiştilor Pedro Sanchez. Totuşi Partidul Popular a ieşit primul în alegeri, iar recuperarea economică a început. Partidului lui Mariano Rajoy i se va da ceva credit pentru asta. Avem în prezent un bloc de stânga PSOE-Podemos (159 de locuri) şi unul de dreapta PP-Ciudadanos (163 de locuri), cam la fel de puternice în Parlament. Există un echilibru, dar şi un blocaj. Numărul necesar de locuri pentru o majoritate absolută este de 176 din 350. Niciunul dintre cele două blocuri nu întruneşte acest număr şi colaborarea este dificilă.

sursa: Epoch Times

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php