Reprezentantul Fundaţiei Ogoranu discriminat la Realitatea TV. Florin Dobrescu, izolat ca „duşmanii poporului” din anii 1950! „Legionarii au reprezentat 75% din rezistenţa anticomunistă”.

Invitat la dezbaterea pe marginea „legii antilegionare” din cadrul emisiunii „Jocuri de putere”, din data de 13.08.2015, reprezentantul Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, dl Florin Dobrescu, a fost pus într-o situaţie absolut inedită în mass-media ultimilor 25 de ani. El a fost obligat să părăsească studioul cu masa rotundă la care fusese instalat, ca urmare a atitudinii directorului Institutului Elie Wiesel, dl Alexandru Florian, care a susţinut că nu poate sta la aceeaşi masă cu un „fascist”.

Florin Dobrescu a fost mutat într-un studio mai mic, unde a stat singur pe tot parcursul dezbaterii ce a durat 4 ore şi de unde i s-a dat legătura, în direct, de trei ori.

El a deplâns în direct această situaţie, considerând-o definitorie pentru statutul pe care foştii deţinuţi politici şi urmaşii lor îl au în societatea românească de azi, marginalizaţi de exponenţii fostului regim comunist şi continuatorii lor.

Florin Dobrescu a ţinut să amendeze afirmaţiile dlor Alexandru Florian, Loviu Rotman şi Sorin Ioniţă, care afirmaseră  că Mişcarea Legionară ar fi fost o organizaţie fascistă şi antidemocratică. Secretarul Fundaţiei Ogoranu a afirmat că a existat o evoluţie a doctrinei legionare faţă de anii 1930 şi că, după 1945, legionarii au devenit adepţii fervenţi ai sistemului politic al democraţiilor de tip occidental, exemplificând cu o serie de cărţi şi documente din arhivele CIA, aduse în redacţie, între care un exemplar din „Destinee du nationalisme”, ediţia publicată de Horia Sima în 1951 la Paris, într-o perioadă în care liderul legionar era protejat de serviciile secrete occidentale, iar legionarii refugiaţi în Occident erau antrenaţi în baze militare americane şi paraşutaţi de aviaţia militară a SUA în România ocupată de sovietici, pentru acţiuni anticomuniste şi de spionaj în favoarea vestului. Florin Dobrescu a afirmat că legionarii au confirmat ataşamentul lor pentru valorile libertăţii, fiind executaţi de comunişti, după capturarea lor de Securitate.

Florin Dobrescu a arătat că legionarii care au luptat în rezistenţa anticomunistă nu au luptat pentru instaurarea unei dictaturi legionare, ci pentru revenirea României la valorile democraţiei şi statului de drept, suprimate după 1945 de ocupaţia comunistă.

El s-a mai referit şi la faptul că nu este normal ca legionarii, care au fost într-o măsură mult mai mare victime decât agresori, să fie condamnaţi, în mod pauşal, de o lege care încalcă în mod flagrant libertatea de exprimare, de asociere şi alte drepturi sacre garantate de Constituţie, exemplificând cu modificarea Art. 5 din vechea OUG31/2002, care în noua lege nu mai incriminează propaganda, ci – în mod evaziv – simpla răspândire în spaţiul public a unor idei de tip fascist şi legionar, dând posibilitatea unor largi interpretări şi abuzuri din partea procurorilor.

Florin Dobrescu a încheiat, citând dintr-unul din ultimele discursuri ale lui Ogoranu şi arătând că Rezistenţa anticomunistă nu poate fi despărţită într-una a legionarilor şi alta a celorlalţi, legionarii reprezentând 75% din ponderea rezistenţei, conform preşedintelui INST, Radu Ciuceanu. El a spus că Fundaţia pe care o reprezintă va continua să prezinte adevărul, încă prea puţin cunoscut, despre istoria recentă şi despre Rezistenţa anticomunistă din România, fenomen naţional unic ca amploare şi durată în toate ţările Europei de Est. El şi-a exprimat speranţa că societatea românească va evita experienţa violentă şi tragică a veacului trecut, cultivând valorile libertăţii, toleranţei şi respectului reciproc.

Întrebat de reporterul Buciumul.ro în legătură cu gestul de a fi scos din platou şi obligat să participe la dezbatere dintr-o încăpere alăturată, dl Florin Dobrescu ne-a declarat în exclusivitate:

„Sigur că m-am simţit discriminat, umilit, şi nu atât eu, ci memoria celor pe care această Fundaţie îi reprezintă. Nu vreau să fac nici un reproş realizatorului emisiunii, care şi el a fost pus într-o situaţie delicată, fiind nevoit să găsească o soluţie pentru detensionarea situaţiei. Dar trebuie să fac remarca tristă că dl Alexandru Florian, cel care a creat situaţia, refuzând să intre la masa rotundă câtă vreme eram şi eu acolo, nu a fost capabil, după 25 de ani, să deprindă spiritul democraţiei şi dialogului. Apucăturile d-lui ţin de o epocă de tristă amintire, în ciuda faptului că invocă frecvent democraţia.

Dar am acceptat umilitoarea situaţie, deşi m-am simţit ca la izolator, pentru că ea este relevantă pentru statutul pe care luptătorii anticomunişti şi urmaşii lor îl au, la 25 de ani de la Revoluţie: la marginea societăţii. Excluşi. De cine? Chiar de fiii celor care au adus comunismul în România, aşa cum este şi dl Florian…

Mă bucur totuşi că am avut posibilitatea să vorbesc la Realitatea TV despre Ion Gavrilă Ogoranu şi camarazii săi ce s-au sacrificat în rezistenţa anticomunistă. Aş fi îndurat orice umilinţă pentru a putea să vorbesc românilor despre aceşti oameni minunaţi…„