Petre Ţuţea dă onoare Timişoarei cu numele său pentru o stradă, în ciuda protestelor aberante ale neocomisarilor antiromâni şi anticreştini. Deci, se poate! Felicitări!

0 81

Petre-Tutea-si-R.-Parvu-de-Emanuel-Parvu

Foto: Emanuel Pârvu

Consilierii locali au votat în plenul de marţi pentru atribuirea numelui lui Petre Ţuţea unei străzi din Timişoara, în ciuda unor proteste din partea mediului academic stângist şi a Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR).

La începutul anului, după ce viceprimarul Timişoarei, liberalul Dan Diaconu, a anunţat că doreşte să numească o stradă după Petre Ţuţea, la fel cum au făcut şi alte localităţi din România, a fost redactată o scrisoare de protest semnată de un grup de profesori de la Universitatea de Vest,coordonaţi de Robert D. Reisz. Principalul argument al acestora împotriva iniţiativei autorităţilor locale este faptul că Petre Ţuţea a făcut parte din “nomenclatura legionară”. Corului de protestatari i s-a alăturat şi Institutului „Elie Wiesel” care a făcut presiuni asupra Consiliului Local.

Pe de altă parte, majoritatea timişorenilor, prin reacţiile la articolele de presă pe această temă, au susţinut denumirea străzii situate între str.Eugeniu de Savoya şi str. Proclamaţia de la Timişoara, perpendiculară pe acestea, după Petre Ţuţea. Au reacţionat favorabil jurnalişti precum Victor Roncea, Răzvan Zamfir sau Ino Ardelean. Acestora li s-a adăugat şi consilierul local Flavius BonceaDeasemenea şi naţionaliştii de la Noua Dreaptă au organizat o acţiune simbolică pentru denumirea “străzii fără nume” după marele gânditor român.

O dovadă a asumării de către timişoreni a denumirii, chiar cu luni înainte de votul din Consiliul Local de săptămâna aceasta, este şi scrierea cu vopsea neagră la intrarea pe stradă a numelui Petre Ţuţea (foto jos).

str petre tutea

Marele gânditor creştin, economist şi om politic Petre Ţuţea s-a născut în data de 6 octombrie 1902, în Boteni, judeţul Argeş. În calitatea sa de membru activ al Mişcării Legionare, după ce în prealabil a fost un om de stânga, a fost un prieten apropiat al altor mari personalităţi care au marcat naţionalismul interbelic românesc, precum Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica sau Petre Pandrea.

În cadrul Guvernului Național-Legionar instaurat în septembrie 1940, Petre Țuțea a îndeplinit funcția de Șef de Serviciu și apoi cea de Director în Ministerul Economiei Naționale. După lovitura de stat antonesciană a fost Șef de secție în Ministerul Războiului iar între anii 1944-1948 a fost Director de studii în Ministerul Economiei Naționale.

După venirea comuniştilor la putere, Petre Ţuţea este arestat şi condamnat mai întâi la 5 ani închisoare (1948-1953), apoi la 18 ani de munca silnică din care a executat 8 ani în această fază (1956-1964) în diverse penitenciare (Bucureşti, Jilava, Ocnele Mari), dar mai ales la Aiud unde era concentrat grosul vârfurilor legionare, fiind eliberat în anul 1964 cu sănătatea zdruncinată în urma torturilor îndurate.

A continuat să fie urmărit de Securitate şi i-au fost confiscate mai multe manuscrise în urma numeroaselor descinderi domiciliare.

Petre Ţuţea a murit în ziua de 3 decembrie 1991, apucând să traiască prăbuşirea regimului totalitar comunist în 1989. Cu toate acestea a fost şi un critic al direcţiei pe care s-a înscris România postdecembristă, diametral opusă gândirii sale axate pe Naţiune şi Divinitate.

Sursa: FrontPress.ro

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php