Nationalistii polonezi si unguri cer “autodeterminarea” minoritatilor proprii din Ucraina. Romanii au uitat de Bucovina de nord?

0 208

0Pe fondul violenţelor politice din Ucraina, partidele naţionaliste Jobbik din Ungaria şi  Mişcarea Naţională din Polonia au semnat o declaraţie comună prin care cer respectarea drepturilor minorităţilor maghiare şi poloneze şi “autodeterminarea politică” a acestora, cu atât mai mult cu cât Kievul administrează teritorii care au aparţinut în trecut celor două ţări. În tot acest timp naţionaliştii români nu au emis nici o poziţie oficială referitoare la situaţia minorităţii româneşti din Bucovina de nord, Ţinutul Herţa şi judeţele din sudul Basarabiei, mai ales că în contextul crizei politice din statul vecin au existat atitudini şovine din partea unor formaţiuni şi partide ucrainiene.Declaraţia polono-maghiară a fost redactată zilele trecute şi semnată de liderii departamentelor de relaţii externe ale Jobbik şi Mişcarea Naţională. Aceştia cer guvernelor din Budapesta şi Varşovia să conlucreze şi să se folosească de toate instrumentele pe care le au la îndemână pentru a apăra minorităţile maghiară şi poloneză din Ucraina.

Naţionaliştii invocă şi incapacitatea Uniunii Europene de a garanta securitatea minorităţilor din Ucraina, a căror interese au fost sacrificate “pe altarul eurofederalismului” din cauza faptului că Bruxellesul alimentează tensiunile din această ţară.

Deasemenea, “respingem actuala abordare minimalistă a guvernelor noastre deoarece criza politică din Ucraina va avea consecinţe grave pentru minorităţile maghiare şi poloneze”, se mai arată în declaraţia comună.

Naţionaliştii unguri şi polonezi mai constată că odată cu răspândirea “valului revoluţionar” din Ucraina, s-au accentuat şi atitudinile şovine faţă de minorităţile istorice.

Jobbik şi Mişcarea Naţională mai fac aluzie în încheiere şi la teritoriile din Ucraina care au aparţinut în trecut Poloniei şi Ungariei, cerând “autodeterminarea politică” a minorităţilor proprii din Transcarpatia şi vestul Ucrainei.

Tschernowitz_historical                                                        Teritoriile româneşti din Ucraina

În 1991, pe fondul dezintegrării Uniunii Sovietice, Ucraina îşi căuta drumul spre independenţă. Din cauza tensiunilor din imediata proximitate a României, Parlamentul de la Bucureşti din acea perioadă a emis o declaraţie oficială prin care cerea comunităţii internaţionale să nu recunoască graniţele Ucrainei, care cuprinde Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, precum şi judeţele din Sudul Basarabiei, considerate teritorii “anexate abuziv” de fosta URSS în detrimentul României Mari. Din păcate România lui Ion Iliescu nu a avut curajul de a depăşi faza declaraţiilor publice şi de a merge mai departe pe drumul reîntregirii nici măcar în privinţa Republicii Moldova. În ceea ce priveşte situaţia teritoriilor istorice româneşti din componenţa Ucrainei, soarta lor a fost pecetluită pentru viitorul mediu şi îndepărtat prin tratatul bilateral din 1997, semnat la presiunea NATO ca una din condiţiile aderării viitoare la alianţa militară a ţării noastre. Tratatul a fost semnat la vremea respectivă de fostul preşedinte Emil Constantinescu, document prin care se recunosc graniţele actuale ale vecinului de la nord şi răsărit. Sursa: FrontPress.ro

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php