Ne-a părăsit un sfânt al închisorilor. GHEORGHE MÂNTULESCU – Prezent!

1 110

A N U N Ţ

 Cu adâncă durere anunţăm lumea românească că luni 9 septembrie 2013, ne-a părăsit la vârsta de 93 ani, blajinul nostru camarad GHEORGHE MÂNTULESCU, deţinut politic timp de 23 de ani fără întrerupere (1941-1964), unul din protagoniştii fenomenului îndeobşte cunoscut astăzi sub denumirea de „sfinţii închisorilor”.

 

 Gheorghe Mântulescu (stânga) alături de camaradul său băcăuan Petruţ Velescu. Râmnicul Sărat, septembrie 2013.

 Născut în 1920, a fost arestat în 1941 la Bacău, ca elev de liceu, sub acuzaţia de activitate în Frăţiile de Cruce (organizaţiile de elevi ale Mişcării Legionare), împreună cu un grup de colegi, va fi condamnat de tribunalul militar la o pedeapsă uriaşă, de 25 ani muncă silnică. A fost una din zecile de mii de victime inocente, copii arestaţi, torturaţi şi condamnaţi de demenţa tiraniei antonesciene, act prin care acel regim totalitar se face vinovat de crimă împotriva poporului român.

După 23 august 1944 nu beneficiază de amnistie asemenea altor deţinuţi politici (ţărănişti, liberali comunişti), ministrul de atunci al Justiţiei, comunistul Lucreţiu Pătrăşcanu punând în practică linia Kremlinului de a nu elibera şi pe legionari, aceştia fiind cionsideraţi duşmani ireductibili ai comunismului.

Mii de elevi ai rămas atunci în închisorile comuniste, continuând să-şi ispăşească nedreptele pedepse date de statul antonescian.

În toată perioada de detenţie Gheorghe Mântulescu – poreclit de camarazii săi „Puştiul”, se va situa pe poziţia de înaltă trăire ascetică trasată în spirit creştin de Traian Trifan, fostul prefect legionar al Braşovului şi artizanul acestei adevărate chei de boltă a rezistenţei spirituale în închisori (cum o numea Virgil Totoescu), care a asigurat supravieţuirea în mod miraculos în special a celor care au executat peste 2 decenii de temniţă grea.

A fost unul din apropiaţii lui Valeriu Gafencu, atât la colonia de muncă de la Galda (Petru C. Baciu îşi aminteşte un episod impresionant, acela al vizitei clandestine făcute lui Mîntulescu la Galda, în 1947), cât şi la Târgul Ocna.

După 1989 s-a implicat activ în reorganizarea Mişcării Legionare precum şi în reînfiinţarea formulei politice a bătrânilor legionari, Partidul „Totul pentru Ţară” („Pentru Patrie”), dar şi a Fundaţiei Buna Vestire şi Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din Bacău Nu vom putea uita niciodată sufletul blajin şi luminos al camaradului nostru, Bădia Gheorghe Mântulescu.

Rămâne în urmă exemplul de înaltă trăire creştină, de dragoste pentru aproapele şi dăruire pentru neam şi ţară pe care acest caracter ales ni-l lasă ca orientare în viaţa noastră.

„Ca o lacrimă de sânge a căzut o stea, / Drum de foc şi biruinţă pentru Garda ta!”

Dumnezeu să te odihnească în pace, bădie!

Florin Dobrescu

Preşedinte executiv al Partidului Totul pentru Ţară

1 Comment
  1. Sorin ANDREI says

    Dumnezeu sa-l ierte si pe noi sa ne miluiasca. Sa ne dea taria si inspiratia de a-i imita pe acesti oameni, prin tinerea, la un nivel cat mai inalt, a liniei national-crestine.

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php