Limba română cucerește Transcarpatia

0 75

Dacă în urmă cu mai bine de două luni scriam că Biserica Albă, localitate românească din regiunea ucraineană Transcarpatia, a recunoscut limba română drept limbă regională, recent, consiliile locale din Slatina și Apșa de Jos au decis, la rândul lor, să recunoască statutul regional al limbii române. Într-un articol intitulat “Bună ziua, Parlament”, făcând aluzie la faptul că românii se vor putea adresa Parlamentului și în limba română, portalul de știri UZHGOROD menționează că pe data de 18 octombrie, cei 26 de deputați din Consiliul local Apșa de Jos, în frunte cu primarul Alexandru Borca, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să acorde limbii române statut de limbă regională. “Acesta este un lucru firesc, deoarece aproape 100% din populație sunt români. Cu toate acestea, încă nu știm cum anume vom pune în aplicare această hotărâre, fiindcă, deocamdată, nu există resurse financiare pentru editarea documentelor Primăriei în două limbi – română și ucraineană” – a declarat Alexandru Borca.

Președintele Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia “Dacia”, Ion Botoş, speră că acum tinerii cu studii din Apșa de Jos care nu au un loc de muncă în localitatea de baștină vor fi în măsură să devină traducători. Ion Botoș menționează două evenimente istorice din viața satului: revenirea la numele istoric Apșa de Jos (anterior era Dibrova), iar, mai nou, recunoașterea statutului regional al limbii materne a apșenilor – româna. “Nimeni nu mai poate readuce acele vremuri când noi, românii, aveam școli cu predare în limba moldovenească și alfabet chirilic” – este convins Ion Botoș, unul dintre liderii românilor din Maramureșul de peste Tisa.

 

Cât despre Slatina, un orășel unic în Ucraina, unde românii, ucrainenii, ungurii și rușii trăiesc în înțelegere de câteva secole, aici Consiliul local a acordat statut regional atât limbii române, cât și limbii maghiare și ruse. “Așa este firesc să se întâmple. Nu putem acorda statut privilegiat doar uneia dintre limbile vorbite de locuitorii Slatinei. Deși românii reprezintă 50% din populația localității, aceștia nu se vor supăra dacă și ceilalți locuitori vor obține dreptul de a-și folosi limba maternă. Iar noi, românii, am fost și vom fi mereu acasă pe acest teritoriu. Ne păstrăm limba. Acest lucru nu se negociază” – a declarat Gheorghe Uhali, primarul din Slatina.

 

Legea cu privire la principiile politicii lingvistice a Ucrainei, adoptată de Rada Supremă de la Kiev pe data de 3 iulie, permite utilizarea oficială a limbilor regionale/minoritare în activitatea administraţiei publice locale, în cazul în care 10% din populaţia unui teritoriu este vorbitoare a unei limbi minoritare. Noua lege prevede măsuri pentru utilizarea oficială în cazul a 18 limbi: rusa, belarusa, bulgara, armeana, găgăuza, idiş, tătaro-crimeeana, moldoveneasca, germana, greaca modernă, poloneza, rroma (ţigăneasca), româna, slovaca, maghiara, ruteana şi dialectele karaim şi crâmceac. Prima localitate din Ucraina în care a fost acordat limbii române statutul de limbă regională a fost Tărăsăuţi, din raionul Noua Suliţă, regiunea Cernăuţi.

 

Horia Ivanciuc, pentru InfoPrut

 

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php