Seară a memoriei anticomuniste. La București, va fi evocat jurnalistul MIHAI CREANGĂ

1 1.101

Joi 9 mai 2024, ora 17, la Academia Civică – București, Strada Jean Louis Calderon 66

Știai că în 1988, în România lui Ceaușescu, cinci oameni au tipărit un ziar clandestin anticomunist într-un tiraj uriaș? Vrei să știi cine au fost și ce au pățit aceștia? Cunoști povestea ziarului România Liberă, care începând din 1990 a fost vectorul media al mișcării anticomuniste din România?

Vino la o seară dedicată jurnalistului și luptătorului anticomunist MIHAI CREANGĂ!

Un simbol al demnității și dârzeniei în fața regimului comunist, deținut politic, unul din jurnaliștii care, după Decembrie 1989, au continuat lupta împotriva restaurării comunismului, pentru o Românie liberă, puternică și iubitoare de Dumnezeu.

Invitat special: RADU CREANGĂ, fiul jurnalistului MIHAI CREANGĂ

Invitati: Tudor Artenie (jurnalist și scriitor), Ana Blandiana, Petre-Mihai Băcanu, Manuela Cernat (critic de film), Andrei Dimitriu (fost director al Filarmonicii „George Enescu”), Lucia Hossu (autoarea „Memorialului durerii”), Roxana Iordache (jurnalistă), dr. Martin S. Martin (SUA), Nicolae Mărgineanu (regizor), Mihai Ogrinji (redactor-șef la „România Pitorarească”), Maria Ploae, Mariana Sipoș (scriitoare), Tia Șerbănescu (jurnalistă), dr. Dan Tudorache 

Istoric: În 1988, un grup de patru ziarişti și un tipograf din România sfidau cel mai drastic regim dictatorial din întreaga Europă de Est a acelui moment. Ei au inițiat o organizaţie cu ramificaţii în mai multe oraşe şi judeţe, încercând ceea ce părea absolut imposibil în condiţiile controlului omniprezent al Securităţii: tipărirea unui ziar ilegal. Date fiind condiţiile drastice în care erau nevoiţi să acţioneze, ei aveau să recurgă la metoda culegerii manuale, cu litere de plumb sustrase din combinatul Casa Scânteii. Unul dintre ei era Mihai Creangă. Denunţaţi, ei aveau să fie arestaţi la 25 ianuarie 1989. Avea să urmeze un calvar, atât pentru ei, care vor trece prin anchetele dure ale Securităţii, cât şi pentru familiile lor, izolate social, păzite 24 de ore din 24 de Securitate, cu mijloacele de comunicaţie tăiate. Securitatea a încercat să acrediteze ideea că iniţiativa ar fi fost rodul agenturilor de spionaj străine, o parte dintre inculpaţi fiind trimişi cu domiciliu forţat în diverse oraşe, iar lui Petre Mihai Băcanu intentându-i-se un proces pentru infracţiuni de drept comun (metodă des utilizată de regim pentur a camufla procesele politice). Jurnaliștii au fost puși în libertate în ziua de 22 decembrie 1989, după fuga lui Ceaușescu din sediul CC al PCR. Ei au preluat mai vechiul ziar România liberă, pe care l-au transformat într-un vîrf de lance al mișcării anticomuniste care a încercat continuarea Revoluției confiscate de reprezentanții regimului comunist și împiedicarea restaurației vechilor structuri în România. De aceea, redacția ziarului România liberă a fost în 1990 ținta atacurilor minerilor și muncitorilor bucureșteni instigați de guvernarea neocomunistă, iar jurnaliștii au fost persecutați și obstrucționați. Din paginile acelui ziar, românii au putut afla, în acei ani tulburi, primele mărturii ale foștilor deținuți politici și primele informații despre lupta de rezistență anticomunistă.

1 Comment
  1. ioan says

    Teologul Radu Creanga. Nu stiu daca a finalizat facultatea la Sibiu, dupa asezarea sub obroc a dosarului sau, in perioada in care Mihai Creanga – Dumnezeu sa il odihneasca! – era arestat cu Anton Uncu si ceilalti, in 1989 si a fost „descoperit” student abia in armata, la TR.
    Mai mult nu se poate, fara incuviintarea dumnealui…

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php