Buciumul – Publicaţie de informaţie şi atitudine naţionalistă
Author Archive
Stories written by Adrian Petreanu

VIDEO. ACUM 4 ANI… O noapte fierbinte dintr-o vară la fel de fierbinte. Dezbaterea despre LEGEA ANTILEGIONARĂ a adunat milioane de telespectatori, Realitatea TV prelungind emisiunea cu câteva ore.

Exact acum 4 ani, în noaptea de 13 spre 14 august 2015. O noapte fierbinte din acea vară extrem de fierbinte, în care dezbaterile pe marginea Legii antilegionare (217/2015) și reacțiile societății civile și oamenilor de cultură față de caracterul ei neconstituțional au încins la maximum starea de spirit a societății românești. Una dintre cele mai încinse emisiuni televizate pe această temă a fost cea de la Realitatea TV, din seara de 13 iulie 2015, care datorită ratingului înregistrat a fost prelungită cu câteva ore, modificând grila de program a postului de televiziune. Printre altele, emisiunea a înregistrat o premieră în istoria televiziunii, cel puțin în România: la presiunile directorului Institutului Elie Wiesel, reprezentantul Fundației Ogoranu fiind discriminat și izolat de la masa rotundă într-o încăpere separată, de unde i s-a dat doar legătura de trei ori. Totuși, acesta a reușit să expună punctul de vedere al organizației urmașilor luptătorilor în Rezistența anticomunistă cu privire la Legea 217/2015 și la afirmațiile celor din platou referitoare la Mișcarea Legionară.

VIDEO. Intervențiile reprezentantului Fundației Ogoranu la Realitatea TV

De atunci au trecut 4 ani, iar prezența mea a rămas interzisă pe toate posturile de televiziune. Chiar realizatorul emisiunii „Jocuri de putere”, Rareș Bogdan, la propunerile unor jurnaliști apropiați de a mă invita din nou în emisiunile sale, a manifestat un refuz categoric.

Se pare că adevărul istoric exprimat de mine atunci fără ocolișuri,  a deranjat prea multe cercuri de putere și interese din sistem și din afara țării. Dar puteam oare proceda altfel? Adevărul, inclusiv adevărul istoric, este cel mai important, pentru că doar Adevărul ne poate face liberi (Ioan 8 : 32). Iar libertatea ne este astăzi mai amenințată ca oricând în ultimii 30 de ani. De acum patru ani și până azi, am continuat să pierdem multe din libertățile și drepturile noastre, ca urmare a legilor abuzive și procedeelor nedemocratice apărute între timp. În acea vară de foc a fost făcut doar primul pas unei dictaturi care se instaurează încet, învălunindu-ne perfid la adăpostul somnolenței în care plăcerile iluzorii ne-au cufundat.

Reluăm cele 3 intervenții pe care le-am avut în emisiunea de la Realitatea TV, pentru a reaminti tuturor adevăruri istorice care astăzi se doresc îngropate. Memoria Rezistenței anticomuniste din România trebuie să fie păstrată vie.

Florin Dobrescu

 

 

A mai plecat un luptător! MIRCEA SEVACIUC a trecut la Domnul.

Din Brașov primim trista veste a plecării dintre noi, după o suferință îndurată cu demnitate, a luptătorului anticomunist MIRCEA SEVACIUC, fost deținut politic, participant activ la mișcarea muncitorească anticomunistă din noiembrie 1987, torturat și persecutat de autoritățile represive ale regimului comunist condus de Nicolae Ceaușescu.

Mircea Sevaciuc a fost unul dintre cei 61 de novembrişti judecaţi şi condamnaţi pentru că au avut curajul să strige în stradă, în plin regim totalitar, „Jos Ceauşescu!” și „Jos Comunismul!”. Inițiator în 1990 al Proclamației de la Brașov și militant civic împotriva structurilor comuniste și ale Securității perpetuate după 1990 la toate nivelurile statului român, Mircea Sevaciuc a reprezentat în acești 30 de ani de după Revoluție un reper de intransigență și luptă fără compromis cu răul bolșevic, fiind un apropiat al veteranilor Rezistenței anticomuniste grupați în Fundația Ion Gavrilă Ogoranu, de la ale cărei manifestări era nelipsit.

Cei care doresc să îi fie alături pe ultimul drum, o pot face marți 13 august, ora 16.30, la priveghiul de la Biserica din Triaj, sau miercuri 14 august, ora 13.30, la cimitirul aceleiași biserici.

Dumnezeu să odihnească în pace sufletul său neînfricat. În veci pomenirea lui! 

Mircea Sevaciuc! Prezent!

Fundația Ion Gavrilă Ogoranu

3 august 2010. Se stinge doctorul Teofil Mija.

În ziua de 3 august 2010, se stingea, la Braşov, după o grea suferinţă, dr. Teofil Mija, luptător în rezistenţa armată anticomunistă, deţinut politic, fondator în 1993 (alături de alţi supravieţuitori ai persecuţiilor comuniste) al Partidului „Totul pentru Ţară” (numit multă vreme din motive restrictiv-politice „Pentru Patrie”, întemeietor al aşezământului socio-medical Christiana din Braşov, cetăţean de onoare al Braşovului). (mai mult…)

2 august 1957. Sunt condamnaţi la moarte luptătorii din grupul de rezistenţă armată Ogoranu.

La 2 august 1957 sunt condamnaţi la moarte, la Sibiu, de Tribunalul militar, partizanii Gheorghe Haşu, Ioan Chiujdea, Laurean Haşu Ion Novac, Victor Metea şi Jean Pop, din cadrul grupării de rezistenţă condusă de Ion Gavrilă Ogoranu. Ei fuseseră arestaţi în 1955, în cadrul unei ample operaţiuni de diversiune coordonată de Securitate prin colonelul Gheorghe Crăciun şi cu ajutorul esenţial dat de unul din membrii reţelelor de sprijin ale grupării, profesorul Ioan Grovu, care a trădat, devenind agentul Securităţii.

Tot în cadrul acestei sentinţe sunt condamnaţi la moarte Olimpiu Borzea şi Nicolae Burlacu, cărora însă li s-a comutat pedeapsa ulterior în muncă silnică pe viaţă. De asemenea, o serie de membri ai reţelei de sprijin Viştea au primit condamnări de muncăp silnică pe viaţă sau 25 de ani de detenţie. (mai mult…)

Luptătorii anticomuniști din Munții Făgăraș, comemorați la Sâmbăta de Sus. Cum au decurs Zilele Rezistenței la ediția a 10-a.

Cea de-a 10-a ediție a Zilelor Rezistenței s-a desfășurat în perioada 19-21 iulie 2019, în ambianța paradisiacă a Mănăstirii Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus. Organizate de un deceniu încoace de Fundația Ion Gavrilă Ogoranu, seria de manifestări dedicate Rezistenței anticomuniste s-a bucurat și în acest an de prezența unor personalități de prestigiu ale lumii științifice și universitare, precum și de prezența unor foști deținuți politici – din ce în ce mai puțini și mai împovărați de ani – și urmași ai acestora. Tineri din toate colțurile țării s-au adunat sub streașina Munților Făgărașului, în jurul memoriei celor care, la cumpăna veacului trecut, au îndrăznit să se opună comunismului ateu și antiromânesc. (mai mult…)

18/19 iulie 1959. Sunt executaţi, la Jilava, partizanii din grupul Arnăuţoiu.

Prin sentinţele date de Tribunalul Militar Bucureşti, Regiunea a II-a, au fost condamnate la diferite perioade de detenţie peste 100 de persoane.

Dintre acestea, 16 au fost condamnate la moarte prin Sentinţele nr. 107, 108 din 19 mai 1059 şi Sentinţa nr. 119 din 14 iunie 1959:

 TOMA ARNĂUŢOIU (ofiţer)                                          PETRE ARNĂUŢOIU (ţăran)

 TITU JUBLEANU (ţăran)                                               CONSTANTIN POPESCU (ţăran)
 ION SĂNDOIU (ţăran)                                                     NICOLAE ANDREESCU (preot)

 ION CONSTANTINESCU (preot)                                     NICOLAE SORESCU (cioban)

 NICOLAE BĂŞOIU (ţăran)                                             GHEORGHE TOMECI (proprietar)

 ALEXANDRU MOLDOVEANU (învăţător)                      ION MICA (învățător)                           GHEORGHE POPESCU (învăţător)                                   ION DRĂGOI (preot)

 BENONE MILEA (ţăran)                                                NIŢU NICOLAE (proprietar)

Toţi au fost executaţi la închisoarea Jilava, în noaptea de 18/19 iulie 1959, începând cu orele 21, la intervale de 15 minute, primul executat fiind Toma Arnăuţoiu.

18 iulie 1949. Gogu Puiu intră în legendă. Misterele morţii liderului Haiducilor Dobrogei.

Aromânii i-au făcut o baladă liderului rezistenţei anticomuniste din Dobrogea, Gogu Puiu, cel care a luptat până la ultima suflare pentru alungarea comuniştilor din ţară. În acest an se împlinesc 99 de ani de la naşterea lui Gogu Puiu, dobrogeanul care s-a opus comunismului.

Atât viaţa cât şi moartea lui Gogu Puiu rămân un mister. Copilul preotului paroh din Mihail Kogălniceanu a aderat la Mişcarea Legionară în timp ce de afla la studii în străinătate. În 1942, aproape toţi membrii grupului din care făcea parte au fost arestaţi de Gestapo, însă el a reuşit să fugă la Roma, unde a colaborat cu serviciile de informaţii francez şi american. Se pare că din acest motiv dosarul lui nu este în întregime public, iar fiica sa, Zoe Rădulescu, a avut acces la doar câteva informaţii. (mai mult…)

16 iulie 1949. Sunt executați, la Timișoara, liderilor rezistenţei armate anticomuniste din Munţii Banatului.

16 iulie 1949, Timişoara. Cei cinci condamnaţi la moarte de către tribunal (Spiru Blănaru, Petre Domoşneanu, Ion Tănase, Petre Puşchiţă zis Mutaşcu şi Romulus Mariţescu) au fost ridicaţi din închisoarea de pe strada „Popa Şapcă” şi duşi în zona „Pădurea Verde” de la marginea Timişoarei, unde au fost împuşcaţi.
Ceilalţi şapte primiseră condamnări la închisoare sau la muncă silnică. Cu toate acestea, curând după primele execuţii, la 2 august 1949, au fost ridicaţi şi ei şi asasinaţi în zona orașului Lugoj.

În certificatele de deces, care le-au fost întocmite abia în 1957, aceştia au fost trecuţi ca fiind victime ale feluritor boli (afecţiuni cardiace, insuficienţe circulatorii sau TBC pulmonar), toţi în aceeaşi zi şi aproximativ la aceeaşi oră! Ceilalţi şapte partizani primiseră condamnări la închisoare sau la muncă silnică. Cu toate acestea, curând după primele execuţii, la 2 august 1949, au fost ridicaţi şi ei şi asasinaţi în zona orașului Lugoj. În certificatele de deces, care le-au fost întocmite abia în 1957, aceştia au fost trecuţi ca fiind victime ale feluritor boli (afecţiuni cardiace, insuficienţe În ziua de 16 iulie 1949, cei cinci condamnaţi la moarte de către tribunal (Spiru Blănaru, Petre Domoşneanu, Ion Tănase, Petre Puşchiţă zis Mutaşcu şi Romulus Mariţescu) au fost ridicaţi din închisoarea de pe strada „Popa Şapcă” şi duşi în zona „Pădurea Verde” de la marginea Timişoarei, unde au fost împuşcaţi. Ceilalţi şapte primiseră condamnări la

Aspect de la procesul luptătorilor anticomuniști din Munții Banatului.

închisoare sau la muncă silnică. Cu toate acestea, curând după primele execuţii, la 2 august 1949, au fost ridicaţi şi ei şi asasinaţi în zona orașului Lugoj. În certificatele de deces, care le-au fost întocmite abia în 1957, aceştia au fost trecuţi ca fiind victime ale feluritor boli (afecţiuni cardiace, insuficienţe circulatorii sau TBC pulmonar), toţi în aceeaşi zi şi aproximativ la aceeaşi oră!circulatorii sau TBC pulmonar), toţi în aceeaşi zi şi aproximativ la aceeaşi oră!

(mai mult…)

INVITAȚI DE SEAMĂ LA ZILELE REZISTENȚEI! FOTO INEDIT. Ion Gavrilă Ogoranu și Galina Răduleanu

Galina Răduleanu, alături de Ion Gavrilă Ogoranu, într-unul din puținele momente de bucurie și tihnă din viața foștilor deținuți politici, la Festivalul ROMFEST 2000, desfășurat la Sibiu.

Mai sunt doar 8 zile până când ne vom întâlni din nou, sub semnul Rezistenței, cu ultimii martori ai zguduitoarei noastre istorii recente, mărturisitori ai temnițelor comuniste, eroi aflați încă printre noi.

Unul din oaspeții nelipsiți ai Zilelor Rezistenței, cu care ne vom reîntâlni și în 19-21 iulie 2019, este doamna dr. GALINA RĂDULEANU, fost deținut politic pentru activitate anticomunistă și mărturisirea credinței strămoșești.

VINO ȘI TU LA SÂMBĂTA DE SUS, 19-21.07.2019, LA ZILELE REZISTENȚEI, ediția a X-a!

Dr. Galina Răduleanu. Născută în 1933 în Basarabia, ca fiică a preotului Boris Răduleanu, va urma profesia de medic psihiatru, fiind arestată în 1962, la vârsta de 27 de ani, și condamnată la 7 ani detenție pentru atitudinile sale anticomuniste. Experiențele incredibile trăite în terifiantele condiții rezervate de comuniști deținuților politici, au fost relatate cu măiestrie în volumul: “Repetiție la moarte”.

24 Iunie 1927. Înființarea Legiunii Arhanghelul Mihail în studiul istoricului Ioan Scurtu.

Extras din studiul „Ideologie și formațiuni de dreapta în Romania (1919 – 1943)” al profesorului universitar Ioan Scurtu, președintele Secției de Științe Istorice și Arheologie al Academiei Oamenilor de Știință din România:

„Crearea Legiunii Arhanghelul Mihail, la 24 iunie 1927, a marcat un moment esențial în afirmarea curentului de dreapta, de factură totalitară. După aproape un deceniu de la Marea Unire din 1918, carențele regimului democratic deveneau tot mai evidente, iar o parte a opiniei publice – mai ales a tinerilor – considera că erau necesare alte soluții pentru „salvarea” țării. În acest context a fost creată Legiunea Arhanghelul Mihail. (mai mult…)

Legături utile

    Caută în arhivă

    Caută după dată
    Caută după categorie
    Caută cu Google

    Acţiuni

    | © Copyright 2012 Buciumul | css.php