Buciumul – Publicaţie de informaţie şi atitudine naţionalistă
Author Archive
Stories written by Adrian Petreanu

Ecaterina Gâță – Pentru că a scuipat-o pe Ana Pauker i-au smuls sânii cu cleștele, au violat-o și au omorât-o

image-2008-03-3-2489575-46-titi-gataIn anchetarea sa s-a implicat direct Ana Pauker. Ecaterina Gata incheie insa scurt interogatoriul scuipand-o pe Pauker. In 8 zile au omorat-o. Maiorul Bulz a legat-o, a batut-o bestial, i-a mutilat sanii cu clestele, a violat-o, apoi i-a bagat un fier in vagin si, intr-un final, a omorat-o. Titi nu s-a casatorit niciodata fiindca alesese inca din copilarie o alta cale: monahismul. Pr. Arsenie Boca ii daduse binecuvantare pentru intrarea in monahism de indata ce lucrurile aveau sa se limpezeasca. Numai ca limpezirea nu a mai avut loc…

 

Fecioara cu parul blond si ochii verzi

Ecaterina Titi Gata s-a nascut Sibiu, in jurul anului 1924. Avea un corp cu tinuta atletica, o tinuta dreapta, parul blond, fata ovala, ochi mari si verzi. Ii placea sa imbrace o bluza alba cu model national pe piept. Urmeaza clasele primare si secundare la Sibiu, apoi se muta in Bucuresti impreuna cu mama sa si cu fratele.

La Bucuresti a inceput sa frecventeze cu regularitate din ’37 Cooperativa Legionara din strada Gutenberg. In halatul ei de gospodarie de la scoalal ucra la bufetul restaurantului legionar, sub directa ascultare a Corneliei Novac din Batalionul Comercial, la prepararea prajiturilor.

In acelasi timp intra in cetatuia „Ecaterina Teodoroiu” condusa de insasi sefa pe tara a Cetatuilor (organizatia de femei a Legiunii), Nicoleta Nicolescu.

Prigoana carlista. Manastirile transformate in inchisori

In anul 1938 Carol II-lea instaureaza dictatura regala, si porneste o adevarata vanatoare de legionari, intemnitand si image-2008-03-3-2489637-46-lagarul-sadacliaasasinand zeci de lideri ai miscarii amintite dar si alti opozanti ai regimului.

In acest context se deschid o serie de lagare in cadrul unor manastiri: Tismana, Dragomirna, Suzana, Sadaclia, fie in foste unitati militare sau institutii ale statului – Vaslui, Miercurea Ciuc.

Un rol important l-a avut Patriarhul Miron Cristea, la acea data si Prim-ministru, care desfiinteaza astfel vietuirea respectivelor manastiri si opreste totodata activitatea liturgica. Astfel, parintele BOR (acelasi care inainte de 1918 spunea ca va crapa capul cu carja episcopala primului soldat regatean care va trece Carpatii pentru eliberarea Ardealului) le-a luat-o cu mult inainte comunistilor si lui Nicolae Ceausescu in desfiintarea de manastiri si prigonirea calugarilor.

Ecaterina Gata este arestata in decembrie 1938 si ajunge in lagarul de femei de la Sadaclia, din Basarabia, impreuna cu alte femei printre care si printesa Ioana Cantacuzino. Lagarul era amenajat in incinta Schitului Sadaclia; locul calugarilor fiind luat asadar de detinuti.

Intregul ansamblu era inconjurat de sarma ghimpata, paza era stricta, hrana era aproape inexistenta (ciorba de sfecla furajera) iar somnul era intrerupt constant de consemne sonore pe care santinelele le schimbau din cinci in cinci minute. Detinutele nu aveau voie sa intre in Biserica schitului.

La Sadaclia se aflau intemnitate numai fete, asupra carora regimul carlist facea presiuni constante pentru obtinerea desolidarizarii de Miscare si intrarea in organizatiile recent create de Carol al II-lea. Fetele ii respingeau insa pe anchetatori cu hotarare: „Nici o declaratie, nici un compromis”. Au fost eliberate abia in primavara anului 1940.

Trece clandestin granita de mai multe ori. Calauza incearca sa o violeze

O data cu instaurarea Statului National Legionar, revine la Bucuresti; se inscrie la facultate si a inceput organizarea image-2008-03-3-2489639-46-manastirea-sadaclia-azicetatuilor, din a caror conducere facea parte. Dupa lovitura de stat a generalului Antonescu urmeaza o noua prigoana.

A trecut granita clandestin de 2 ori mergand la camarazii aflati in exil, dar a treia tentativa avea sa insemne si arestarea.

Atacata chiar de calauza pe care o platise sa o treaca granita si care a incercat sa o violeze, Titi s-a aparat luptandu-se cu calauza pana cand acesta a scos un cutit si a taiat-o la brat. Tipatul ei a alertat paza de frontiera si atat ea cat si agresorul au ajuns in arestul politiei.

Salvatoarea cartilor de la Biblioteca Central Universitara

image-2008-03-3-2489634-46-biblioteca-central-universitaraEcaterina Gata era pasionata de istorie, motiv pentru care mergea zilnic la Biblioteca Central Universitara unde se adancea ore intregi in studiu.

In 1944, in bombardamentele germane din 24-27 august, BCU a suferit grave avarii, iar incendiul a desavarsit distrugerile. In acel moment Titi a organizat actiunea de salvare a cartilor din Biblioteca Universitatii care era in flacari.

Parintele Arsenie Boca ii da binecuvantarea pentru a intra in manastire

Sfatuitorul si duhovnicul Ecaterinei era Parintele Arsenie Boca, care in acea perioada se afla la Sambata de Sus in manastirea Brancoveanu.

Titi mergea foarte des la el consultandu-l asupra deciziilor pe care le lua in coordonarea activitatilor sale.  Desi avea multi pretendenti pentru casatorie, Titi ii refuza pentru ca alesese inca din copilarie o alta cale: monahismul, pentru care isi pastrase sufletul si trupul neintinate. Parintele Arsenie ii daduse binecuvantare pentru intrarea in monahism de indata ce lucrurile aveau sa se limpezeasca.

Framanta lutul pentru facerea chiliilor de la Vladimiresti

In ciuda opresiunii comuniste, Titi reuseste sa organizeze cu fetele ei la manastirea Vladimiresti o tabara de munca pentru ridicarea chiliilor manastirii. In Manastirea Vladimiresti se afla Marieta Iordache – Maica Mihaela, cea care ii predase in 1942 Ecaterinei conducerea Cetatuilor.

Titi a facut parte din toate trei seriile muncind fara intrerupere, zi dupa zi. Fetele faceau caramizi framantand lutul cu picioarele, Titi incepea prima lucrul si termina ultima. Se purta cu fetele cu o deosebita intelegere. Cum i se parea ca una a obosit sau nu se simtea bine, venea imediat acolo. Pe cea obosita o scotea o ora, doua de la lucru, iar pentru cea care i se parea bolnava chema o doctorita, o ingrijea si o veghea personal.

De dimineata fetele framantau lutul apoi il turnau in forme si il rasturnau sa se usuce. In timpul slujbei de dimineata, continuau munca, spunand in gand rugaciunea inimii: „Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatoasa!” Se facea o pauza la masa de pranz cand vorbeau, glumeau, se odihneau putin si munca reincepea cu framantatul lutului si turnarea caramizilor pana la masa de seara.

Dupa masa, se adunau toate la un loc. Urmau apoi povestirile si sfaturile date de maica Mihaela si de Titi. Asa se desfasurau serile pana dupa miezul noptii.

Aresarea din 1948

In anul 1948 se pregatea sa treaca iarasi granita spre a merge in exil. De data asta a fost arestata de agenti din sala de lectura a Bibliotecii Academiei. Avea in poseta pasaportul si toate cele necesare plecarii, dar nu si-a luat poseta din sala de lectura cand a plecat.

Un biet student, crezand ca a uitat-o, a fugit dupa ea si i-a dat-o. Astfel, dovada a cazut in mana Sigurantei.

O scuipa pe Ana Pauker. Este omorata printr-o cruzime de neimaginat

Titi a fost dusa la inchisoarea Malmaison de pe Calea Plevnei. Fiind vorba de comandanta Cetatuilor, in ancheta s-a implicat direct Ana Pauker care a incercat sa o faca pe Titi sa-si tradeze cauza, promitandu-i libertatea. Ecaterina Gata a incheiat discutia cu Pauker scuipand-o.

Cu acest gest si-a grabit sfarsitul. In 8 zile au omorat-o. Ingrata sarcina a fost dusa la sfarsit de catre Vasile Bulz. Dupa ce maiorul Bulz a legat-o, a batut-o bestial, i-a mutilat sanii cu clestele, a violat-o, apoi i-a bagat un fier in vagin si, intr-un final, a omorat-o. Pe data de 9 Aprilie 1949 a fost chemat fratele ei (venit de pe front), dus intr-o celula unde se afla spanzurata Titi cu propriul ei cordon.

Fratele a vazut in jurul gatului urme de degete. Socul asupra lui a fost atat de puternic, incat a luat-o la fuga si nu s-a mai stiut nimic de el. Mama Ecaterinei a cautat-o zile in sir fara succes. Intr-un final a aflat adevarul si a incercat sa-i gaseasca trupul, mormantul. A fost inutil: Ecaterina (Titi) Gata a fost aruncata probabil intr-o groapa comuna, fie a sfarsit la crematoriu.

Sursa: www.hotnews.ro

Iohannis jignește iar milioane de români. „Intoleranți” și „aroganți” sunt numiți susținătorii Referendumului pentru Familie.

Președintele României, Klaus Werner Iohannis, a jignit din nou milioanele de susținători ai Referendumului pentru Familie din 2018, numindu-i „intoleranți” și „aroganți”, în ciuda faptului că printre promotorii scrutinului s-au aflat toate cultele religioase din România, de la bisericile ortodoxă și catolică, până la cultul musulman și cel mozaic. (mai mult…)

17 februarie 1953 – Holocaustul nostru. La Poarta Albă sunt înregistrate 10 decese într-o sigură zi…

Cu certitudine, lagărele de muncă forțată de pe cursul Canalului Dunăre-Marea Neagră au reprezentat un uriaș malaxor destinat exterminării elitelor politice, culturale și economice ale poporului român. Acest lucru a fost reflectat până și de documente oficiale interne ale regimului comunist care însă, nu ajungeau la dispoziția societății românești din acei ani. Astfel, rezultatele unei anchete a Consiliului Securităţii Statului din 1967 acreditau oficial că, la Canalul Dunăre-Marea Neagră, cel puţin 1304 deţinuţi au decedat, fără ca decesele să fi fost înregistrată în acte, conform legilor statului de la acel moment. Un fapt mai mult decât grav, desigur, și care, pe lângă că reflectă caracterul criminal al regimului comunist, atestă fără putință de tăgadă caracterul arbitrar și abuziv al simulacrului de stat construit, după 1945, de comuniști. (mai mult…)

Eveniment memorial. HAIDUCII DOBROGEI. Dezbatere pe tema Rezistenței armate anticomuniste din Dobrogea. Prezentarea cărții lui Nicolae Ciolacu

Vă invităm

joi 21 februarie 2019, ora 18,

la Centrul Cultural Mihai Eminescu de pe str. Jean Louis Calderon nr. 39, sector 2, București,

la prezentarea cărții „HAIDUCII DOBROGEI. Rezistența armată anticomunistă din Dobrogea”, mărturie a ultimului lider al gherilelor dobrogene care a supraviețuit represiunii, Nicolae Ciolacu.
Participă:

  • Zoe RĂDULESCU – fiica luptătorului Gogu Puiu, născută în temniță,
  • Radu CIUCEANU – luptător în rezistența armată, deținut politic, istoric, directorul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului,
  • Marius OPREA – istoric
  • Alexandru GICA – Sutzata Culturală Armână.

Intrarea este liberă.

Cei 13 care m-au salvat – întîlnire cu băcăuanii

Un eveniment cultural inedit va avea loc la Bacău, pe 15 februarie, la orele 17,30, în cadrul Universității George Bacovia. Claudiu Târziu este din nou în mijlocul băcăuanilor.

Iată anunțul făcut de jurnalistul și scriitorul Claudiu Târziu:

Dragi prieteni băcăuani,

Vă invităm la o întîlnire cu rost, cu Editura Rost și cu cea mai recentă carte apărută sub egida sa: ”Cei 13 care m-au salvat”, de Claudiu Târziu.

Nu este o simplă prezentare de carte, e o mărturisire și o plecăciune făcută în fața unor nume care luminează istoria noastră recentă:

Petru C. Baciu, Petru Velescu, Gheorghe Grigoraș, Ioan Belciu, Virgil Velescu (toți băcăuani), Marcel Petrișor, Avva Iustin Pârvu, Neculai Popa, Părintele Gheorghe Calciu, Demostene Andronescu, Ion Gavrilă Ogoranu, Vlădica Bartolomeu Valeriu Anania, Vasile-Jacques Iamandi.

Nu ne limităm la cei evocați în volum, ci ne referim la o întreagă generație – reper. O generație care a dat mii și mii de eroi, de martiri și de sfinți. Generația interbelică.

Nu este un moment omagial izolat, ci face parte dintr-o serie, care va acoperi mai multe orașe din țară.

Este un pariu cu neuitarea pe care vrem să-l facem cu generația tînără. Și mai este și sursă de inpirație pentru cei care aleg să trăiască vertical.

Vor lua cuvîntul: Părintele Petru Dinu, scriitorul Cornel Galben, editorul Ionel Rusei, publicistul Claudiu Târziu și medicul Ovidiu Tudoran.

Am numit această conferință ”Seara mărturisitorilor”, pentru că o dedicăm celor care au mărturisit Adevărul pînă la ultimele consecințe și pentru că noi înșine ne facem mărturisitori ai acestor martiri.

La final, actorul Radu Bogdan Ghelu va susține un recital de poezii din temnițele comuniste (unele scrise de către doi dintre cei evocați, Baciu și Andronescu).

Seara se va încheia cu o sesiune de autografe.

Intrarea este liberă.

Vă așteptăm cu bucurie și cu speranță.

Claudiu Târziu la Iași, în această seară. Cei 13 care m-au salvat.

Dragi prieteni ieșeni,

Vă invităm la o întîlnire cu rost, cu Editura Rost și cu cea mai recentă carte apărută sub egida sa: Cei 13 care m-au salvat, de Claudiu Târziu.

Nu este o simplă prezentare de carte, e o mărturisire și o plecăciune făcută în fața unor nume care luminează istoria noastră recentă:

Petru C. Baciu, Petru Velescu, Gheorghe Grigoraș, Ioan Belciu, Virgil Velescu, Marcel Petrișor, Avva Iustin Pârvu, Neculai Popa, Părintele Gheorghe Calciu, Demostene Andronescu, Ion Gavrilă Ogoranu, Vlădica Bartolomeu Valeriu Anania, Vasile-Jacques Iamandi.

Nu ne limităm la cei evocați în volum, ci ne referim la o întreagă generație – reper. O generație care a dat mii și mii de eroi, de martiri și de sfinți. Generația interbelică.

Nu este un moment omagial izolat, ci face parte dintr-o serie, care va acoperi mai multe orașe din țară.

Este un pariu cu neuitarea pe care vrem să-l facem cu generația tînără. Și mai este și sursă de inpirație pentru cei care aleg să trăiască vertical.

Vor lua cuvîntul: Părintele Stareț Nichifor Horia de la Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi, istoricul Paul Nistor, cercetător al Institutului de Istorie ”A.D. Xenopol”, scriitorul Cassian Maria Spiridon, președintele filialei Iași a Uniunii Scriitorilor din România, și publicistul Claudiu Târziu.

Am numit această conferință ”Seara mărturisitorilor”, pentru că o dedicăm celor care au mărturisit Adevărul pînă la ultimele consecințe și pentru că noi înșine ne facem mărturisitori ai acestor martiri.

Seara se va încheia cu o sesiune de autografe.

Intrarea este liberă.

Vă așteptăm cu bucurie și cu speranță.

MAREA ÎMPĂRĂȚIE ROMÂNEASCĂ. Lansare de carte la Brașov.

   de Adrian TOTH

La Brașov, la istorica Casa a Mureșenilor, în preajma sărbătoririi a 160 de ani de la înfăptuirea Micii Uniri, a avut loc lansarea primului volum ,,Marea împărăție românească” din proiectul de mare anvergură- AUREL A. MUREȘIANU.

Noi, cei doi coautori, istoricul Ioan VLAD și Adrian TOTH ne-am propus să redăm atât circuitului științific, cât și publicului larg, întreaga operă a ilustrului istoric brașovean, AUREL A. MUREȘIANU. (mai mult…)

2% pentru REZISTENȚĂ! Direcționează 2% din impozitul tău către FUNDAȚIA OGORANU!

Dragi prieteni,

A venit momentul să decideți unde vor merge cei 2% din impozitul pe care statul ni-l pune pe venit. Până pe 15 martie puteți decide voi! (mai mult…)

MOȘTENITORII SECURITĂȚII. Lansare de carte la Librăria Eminescu

Joi, 31 ianuarie 2019, ora 17.00, la Librăria „Mihai Eminescu” (Bulevardul Regina Elisabeta 16, București), va avea loc lansarea volumului „Moștenitorii Securității”, de Marius Oprea, apărut de curând la Editura Polirom (ediția a II-a revăzută și adăugită).

Prezintă, alături de autor: Ovidiu Șimonca. Lansarea de carte va fi urmată de o ședință de autografe.

Ce i-a deosebit pe securişti de restul oamenilor? Cum au ajuns ei să-i bată, să-i aresteze şi chiar să-i ucidă pe cei cîţiva care aveau curajul să spună că regele e gol şi să-i umilească pe cei care îndrăzneau să asculte într-o tăcere resemnată adevăruri elementare? Formulînd răspunsuri la asemenea întrebări şi plecînd de la propria experienţă a contactului cu Securitatea în 1988, Marius Oprea alcătuieşte o istorie a transformărilor acesteia de la totalitarism la democraţie, cu scopul de a descoperi ceea ce se află dincolo de amintirea traumatizantă sau de mit. Volumul oferă informaţii despre ce s-a ales de moştenirea şi mai ales de moştenitorii fostei poliţii politice comuniste, într-o încercare de a-i cuantifica reziduurile în lumea în care trăim.

„Eroii cărţii nu sînt doar securiştii pe care am avut nefericirea să-i cunosc direct, ci şi activiştii fostului partid comunist, ofiţerii fostului DSS şi informatorii lor, toţi cei care reprezintă atăzi nu numai «securitatea mea», ci «a noastră, a tuturor». Ei, moştenitorii sistemului comunist şi ai poliţiei politice, ei, zeii de lut ai unui trecut întunecat şi ai acestui prezent confuz, sînt personajele acestei cărţi.” (Marius Oprea)

Marius Oprea (n. 1964, Tîrgovişte) a studiat istoria la Universitatea din Bucureşti şi este autorul unei teze de doctorat cu tema „Rolul şi evoluţia Securităţii (1948‑1964)”. A fost consilier al senatorului Constantin Ticu Dumitrescu, fiind implicat în elaborarea Legii de deconspirare a Securităţii, şi a făcut apoi parte din echipa de consilieri a preşedintelui Emil Constantinescu şi a prim-ministrului Călin Popescu-Tăriceanu, pe probleme de analiză politică, luptă împotriva corupţiei şi securitate naţională. A lucrat ca ziarist la revista „Cuvîntul” şi a fost corespondent al postului de radio Europa Liberă la Bucureşti. A creat, în decembrie 2005, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, pe care l-a condus pînă în 2010 şi unde, în prezent, lucrează ca şef al Compartimentului de Investigaţii Speciale. (mai mult…)

MOȚA ȘI MARIN, comemorați la Majadahonda pe 12 ianuarie 2019.

A 82 comemorare  de la Majadahonda a strâns împreună români și spanioli veniți în același crez, de cinstire a memoriei luptei și sacrificiului suprem al celor doi fruntași legionari Ion Moța și VasileMarin, căzuți la 13 ianuarie 1937, în luptă cu armatele comuniste. Această comemorare este o comemorare legionară și așa se va perpetua, conform tradiției cunoscute și citite de la seniorii exilului legionar, fără alte forme, restricții sau interpretări aleatorii, în funcție de dispoziția sau caracterul oamenilor sau a vremurilor. (mai mult…)

Ultimele articole

Legături utile

    Caută în arhivă

    Caută după dată
    Caută după categorie
    Caută cu Google

    Acţiuni

    | © Copyright 2012 Buciumul | css.php