Referendumul a fost INVALIDAT. BĂSESCU se întoarce la Cotroceni, Crin Antonescu nu se retrage din politică

0 79

Plenul Curţii Constituţionale a României (CCR) a decis astăzi că referendumul naţional din 29 iulie pentru demiterea preşedintelui României Traian Băsescu este invalid.

Referendumul de demitere a fost invalidat cu 6 DIN CELE 9 VOTURI, ANUNŢĂ EVZ.RO

Referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu a fost valid sub aspectul organizării, dar nu a fost întrunit cvorumul cerut de lege respectiv de 50% plus unu, a declarat, marţi, preşedintele CCR, Augustin Zegrean.

Curtea Constituţională a României (CCR) a constatat marţi că la referendumul din 29 iulie nu au participat cel puţin jumătate plus unu din persoanele înscrise în listele electorale permanente pentru ca acesta să fie valabil în conformitate cu prevederile art. 5, alin. 2 din Legea 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, se arată într-un comunicat al CCR.


Când revine Băsescu la Cotroceni?

Traian Băsescu îşi reia exercitarea atribuţiilor constituţionale şi legale de preşedinte al României de la data publicării hotărârii Curţii Constituţionale privind referendumul din 29 iulie în Monitorul Oficial, se arată într-un comunicat al CCR, citat de Agerpres.

De asemenea, la data publicării hotărârii în Monitorul Oficial încetează interimatului lui Crin Antonescu în exercitarea funcţiei de preşedinte al României.

UPDATE2. 15:20

Liderul USL Crin Antonescu a declarat, marţi, după decizia CCR,  că nu va ieşi din viaţa politică.

Nu mă retrag din politică, pentru că Traian Băsescu a fost demis în realitate, pe fond, de majoritatea cetăţenilor români. (…) Astăzi rămân şi eu şi PNL în serviciul oamenilor care sunt nedreptăţiţi (…) care şi-au spus cuvântul şi care şi l-au spus copleşitor”, a spus preşedintele PNL.

Totodată, Antonescu a precizat că Partidul Naţional Liberal (PNL) nu va coabita cu Traian Băsescu, punctând că această decizie nu va afecta stabilitatea guvernamentală. „Nu putem să punem problema coabitării, pentru că nu este vorba de coabitarea noastră cu Traian Băsescu, ci este vorba de coabitarea acestor 7,5 milioane de români şi aceşti oameni nu mai doresc să coabiteze cu Traian Băsescu. Traian Băsescu poate să coabiteze cu Parchetul General, cu majoritatea CCR, serviciile secrete, instanţe internaţionale, nu mai poate coabita cu 7,5 milioane dintre români – o majoritate copleşitoare a corpului electoral care a fost şi rămâne activ în România – şi ca atare nu mai poate coabita cu noi, pentru că obligaţia noastră politică nu este faţă de Curtea Constituţională, Traian Băsescu şi prietenii săi dinăuntru şi din afară, ci este faţă de aceste 7,5 milioane de oameni’, a afirmat Antonescu,citat de Agerpres.

Întrebat dacă decizia de a nu coabita cu Traian Băsescu ar putea afecta stabilitatea guvernamentală, preşedintele interimar a negat.

„PNL este implicat la guvernare, este parte a acestei guvernări, tot partidul sprijină Guvernul, atât miniştrii noştri, cât şi ceilalţi miniştri ai Cabinetului Ponta îl sprijină pe primul-ministru, pentru că prin Guvern putem face ceva pentru cetăţenii acestei ţări, pentru toţi, nu doar pentru 7,5 milioane„, a completat Antonescu.

UPDATE 1. 13:50

Profesorul de ştiinţe politice Andrei Ţăranu susţine că decizia de astăzi a CCR înseamnă sfârşitul unei etape din această criză politică care a durat foarte mult. „Însă ea ar putea fie să reprezinte fie începutul unei alte etape din criză, fie să reprezinte, dacă vreţi, modelul de echilibru, lucru la care sperăm, de echilibru între instituţiile sale”, a declarat profesorul pentru Rador.

El a explicat această situaţie precizând că pe de o parte preşedintele dacă se va întoarce la Cotroceni, o va face într-un mod legitim, datorită Curţii Constituţionale şi ar putea să coabiteze măcar până în alegerile generale într-un mod discret cu premierul Victor Ponta, sau ar putea să reănceapă mica discuţie şi micul scandal dintre cele două puteri ale puterii executive, ceea ce ar conduce la întărirea scandalului, lucru de are nimeni nu are nevoie în acest moment, dar care din nefericire reprezintă modelul de politică românească din ultimele luni. Aici, dacă vreţi, cel mai mult contează felul în care va fi redactată motivaţia Curţii Constituţionale, a explicat Andrei Ţăranu.

Cum s-a ajuns aici?

Plenul Curţii Constituţionale a României (CCR) s-a întrunit astăzi pentru examinarea respectării procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din 29 iulie pentru demiterea preşedintelui României Traian Băsescu şi confirmarea sau infirmarea rezultatelor acestuia.
În şedinţa din 14 august, Curtea a luat în discuţie cererea formulată de Traian Băsescu de preschimbare a termenului de judecată stabilit pentru examinarea respectării procedurii de organizare a scrutinului şi confirmarea rezultatelor acestuia, scrie Agerpres.

„În vederea asigurării soluţionării, cu celeritate, a cauzei cu care a fost învestită, pentru a evita prelungirea situaţiei de instabilitate politică care se răsfrânge direct asupra economiei naţionale, (…) Plenul Curţii a dispus preschimbarea termenului de dezbateri acordat în cauză, de la 31 august la 21 august”, arăta CCR într-un comunicat.

Tot atunci, CCR a examinat scrisoarea primului-ministru şi a hotărât, cu majoritate de voturi, că prin adresa din 3 august, plenul Curţii a solicitat Guvernului să comunice numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, actualizate (până la data de 10 iulie) conform dispoziţiilor art. 17 alin.(2) din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

„Listele electorale permanente sunt, potrivit art. 2 alin.(1) lit. c) din Legea nr.370/2004, ‘listele cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit 18 ani până la ziua alegerilor inclusiv’. Acolo unde această operaţiune nu s-a executat, urmează a se realiza în termenul acordat de Curte”, mai preciza CCR.

În legătură cu interpretările diferite date de autorităţi unor acte emise anterior de Curte, judecătorii au apreciat că în hotărârea CCR din 2 august s-a omis a se preciza temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-şi exprime opţiunea la referendumul din 29 iulie.

„Judecătorul-raportor, sub îndrumarea căruia s-a redactat hotărârea, a procedat cu acordul majorităţii judecătorilor Curţii la completarea considerentelor acesteia, precizând că, pentru stabilirea numărului total de cetăţeni români care trebuiau să îşi exprime opţiunea, ‘sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art. 2 alin.(1) lit.c) din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului’. Prin urmare, cu majoritate de voturi, Plenul Curţii Constituţionale a decis: 1.Hotărârea nr. 3 din 2 august 2012 a fost dată în materia soluţionării contestaţiilor introduse în legatură cu procedura referendumului şi nu în materia valabilităţii referendumului, asupra căruia Curtea urmează a se pronunţa în baza art.47 alin.(1) din Legea nr.47/1992.
2. Completarea operată de judecătorul-raportor nu influenţează şi nu poate influenţa hotărârea pe care Curtea Constituţională urmează să o adopte conform art.47 alin.(1) din Legea nr.47/1992”, au mai menţionat judecătorii.

De asemenea, plenul CCR este posibil să discute în prealabil numărul de voturi necesar pentru a se decide valabilitatea referendumului, respectiv de cinci la patru dintre judecători sau de şase la trei.
Surse din CCR au menţionat în 14 august că discuţiile vizează faptul că în Legea de organizare a Curţii se precizează că este nevoie de două treimi dintre judecători pentru validarea referendumului, în timp ce pentru invalidare nu este stabilit numărul de judecători care să ia decizia. În 2 august, Curtea a solicitat Guvernului ca până la data de 31 august să transmită listele electorale permanente actualizate în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie.

„Având în vedere datele contradictorii care au fost transmise Curţii Constituţionale în legătură cu numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente de către autorităţile publice implicate, Curtea Constituţională a solicitat Guvernului României ca, până la data de 31 august 2012, să transmită listele electorale permanente actualizate în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012”, se menţiona într-un comunicat transmis la acea dată de CCR.

Totodată, Curtea a respins atunci, cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiate, contestaţiile referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Potrivit CCR, au fost respinse contestaţiile formulate de Liga Internaţională a Românilor, cu sediul în Bucureşti, de PSD şi PNL, de preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele interimar al Senatului, de Gheorghe Hogea şi de Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului cu sediul în Bucureşti.

 

Sursa: http://www.capital.ro

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php