4 iunie 1945. Sentința în Procesul Ziariștilor. 12 oameni de cultură condamnați la pedepse grele

0 819

Început la 30 mai 1945, la București, procesul ziariștilor „criminali de război și vinovați de dezastrul țării”, cum a fost intitulat de autoritățile comuniste, a reprezentat unul din primele procese politice înscenate de ocupția sovietică, prin guvernul comunist instaurat de aceasta la 6 martie 1945.

Printre cei 12 acuzați se aflau scriitorii Radu Gyr și Nichifor Crainic, jurnaliștii Pamfil Șeicaru, Stelian Popescu, Ilie Rădulescu, Pan Vizirescu, Dragoș Protopopescu și mulți alții. Aceștia erau acuzați că susţinuseră propaganda regimului Ion Antonescu, instigând la ură rasială, la declanşarea războiului în răsărit și contribuind la dezvoltarea fascismului în România.

În realitate, acest proces se înscria în amplul proces de lichidare a elitelor intelectuale și adversarilor comunismului, inițiat de ocupația sovietică prin puterea politică instaurată de aceasta. Procesul a fost judecat de un așa numit Tribunal al Poporului. În realitate, aceste tribunale ale poporului reprezentau o formă hibridă de justiție, ilegitimă, înființată de ocupantul sovietic cu încălcarea celor mai elementare principii ale dreptului, Constituției Regatului României și legilor acestuia, cu scopul evident de eliminare a opozanților politici.

Acuzatorii publici au fost Constantin Vicol, Alexandra Sidorovici (soţia agentului sovietic Silviu Brucan, născut Saul Brukner, care în același timp susținea în oficiosul comunist Scânteia o atmosferă de presiune, cerând condamnarea celor inculpați), Ion D. Ioan şi Avram Bunaciu. Desfășurat după modelul proceselor politice sovietice, procesul ziariștilor a fost însoțit de demonstrații ale „oamenilor muncii” din Bucureşti, muncitori aduși din întreprinderi, care cereau condamnarea la moarte a acuzaților.

S-au remarcat cu acest prilej, prin lașitate și oportunism, scriitorii N. D. Cocea, Eugen Jebeleanu și Cezar Petrescu, care alături de alți reprezentanți ai Sindicatului Ziariştilor Profesionişti, anunțau că au “luat act cu satisfacţie de trimiterea în judecata Tribunalului Poporului a primului lot de ziarişti trădători ai intereselor populare şi de stat”.

Procesul s-a încheiat la 4 iunie 1945, cu sentințe cumplite: Pamfil Şeicaru şi Grigore Manoilescu, fugiţi din ţară, au primit în contumacie pedeapsa cu moartea, Nichifor Crainic (dispărut la acel moment) şi Stelian Popescu au fost condamnaţi la muncă silnică pe viaţă, iar ceilalţi au primit condamnări între 12 şi 20 de ani. â

Poetul Radu Gyr a fost condamnat la 12 ani de detenţie politică. După o detenție dură la închisoarea Aiud, a revenit acasă în 1956, în urma unui decret de grațiere. Avea să fie arestat din nou, în cadrul unui alt mare val de arestări, în 1958, și condamnat de această dată la moarte pentru presupusa participare la reorganizarea Mișcării Legionare și pentru poezia-manifest „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane” șiconsiderată de autorităţi drept mijloc de instigare la luptă împotriva regimului comunist. După comutarea pedepsei la 25 de ani de detenție, Radu Gyr a executat 6 ani de temniță grea, până la eliberarea generală a deținuților politici din 1964, ca urmare a presiunilor Occidentului asupra României comuniste.

Operele acestor oameni au fost interzise prin câteva decrete succesive începând cu 1945, interdicția persistând până în 1989. După 1990 într-un climat de progresivă democratizare, creațiile lor au fost din nou tipărite și apreciate. Însă începând cu anul 2015, prin Legea 217, redactată de conducerea Institutului Național pentru Studiul Holocaustului în România “Elie Wiesel”, susținută de toată clasa politică românească în urma presiunilor exercitate din SUA și Israel, lege care practic reabilitează aberantele sentințe ale tribunalelor poporului din anii 1945-1946, memoria acestor personalități ale culturii române a început din nou să fie din nou prigonită. Cel mai recent incident a avut loc în anul 2020, când o intervenție intempestivă a Institutului Elie Wiesel în activitatea Teatrului Național din Iași, a anulat un program de poezie din temnițele comuniste, printre autorii contestați figurând și Radu Gyr și Nichifor Crainic.

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php