Canada – un avertisment de peste Ocean

Din analiza transformărilor juridice și sociale din ultimele decenii rezultă că scopul final al mișcării pentru „egalitatea în drepturi a persoanelor LGBT” este de fapt instituirea unui regim juridic al familiei cu totul nou, care poate exista numai dacă unitatea familială naturală, originară, este distrusă. În Canada, primul stat în care s-a desfășurat acest experiment, fundamentul biologic și procreativ din centrul legislației căsătoriei a fost înlăturat și înlocuit cu o definiție goală de conținut, ignorantă față de biologie, de tradiție și de orice preocupare primordială pentru bunăstarea copiilor.

Nu dărâma niciodată un gard până când nu știi motivul pentru care a fost pus. – G. K. Chesterton

Canada este unul din primele state din lume care a înlăturat fundamentul biologic și procreativ din centrul legislației familiei și căsătoriei, înlocuindu-l cu definiție goală de conținut, ignorantă față de biologie, de tradiție și de orice preocupare primordială pentru procreare și pentru bunăstarea copiilor. Liderii politici și instanțele judecătorești canadiene au adoptat calea cea mai ușoară, aceea a cedării în fața presiunii politico-ideologice mereu în creștere, declarând că homosexualitatea, „căsătoriile” unisex și ideologia „transgender” sunt practici care ar trebui incluse în cadrul juridic al „protecției egale”.

Cronologie selectivă

• 1977 – provincia Quebec devine prima regiune din Canada care include „orientarea sexuală” în legislația privind drepturile omului.
• 1978 – guvernul federal alterează legislația privind imigrația, eliminând interdicția la imigrație a persoanelor homosexuale.
• 1982 – Constituția federală este amendată pentru includerea Cartei Drepturilor și Libertăților. După mai multe cauze succesive în diferite curți de judecată, Curtea Supremă decretează în 1995 că această Cartă trebuie interpretată în așa fel încât să interzică discriminarea pe baza „orientării sexuale”.
• 1992 – guvernul federal ridică interdicția serviciului militar pentru persoanele homosexuale.
• 1999 – Curtea Supremă statuează că cuplurile de homosexuali și lesbiene se bucură de aceleași drepturi cu cele heterosexuale în ce privește pensiile, taxele, moștenirile și alte subiecte uzuale de drept civil.
• 2005 – „căsătoria” între persoane de același sex este reglementată la nivel federal, cu toate drepturile căsătoriei bărbat-femeie.

Realități legislative, juridice și sociale în Canada după anul 2000

Legislația privind familia

Legislația canadiană (2005) a familiei, cunoscută sub denumirea generică „Toate familiile sunt egale”, nu prevede nicio diferență substanțială între concubinaj (coabitare, parteneriat civil) și căsătorie. La rândul ei, aceasta din urmă prevede absolut aceleași drepturi pentru cuplurile de același sex ca și pentru cele bărbat-femeie.

La nivel practic aceasta se traduce prin redefinirea noțiunii de părinte: termenul „părinte natural” (mamă sau tată) dispare, înlocuit cu termenul de gen neutru „părinte legal”. Toți copiii au doar „părinți legali”, așa cum este definit de către stat.

Cuplurile homosexuale obțin copii prin adopție sau reproducere asistată. Legea permite ca maximum 4 persoane să încheie un „contract pre-concepție de parentaj”, prin care acestea să devină „co-părinți” la nașterea copilului. Este posibil ca niciunul dintre semnatarii contractului să fie efectiv părinte biologic, întrucât pot fi utilizați donatori externi de „material reproductiv sau embrion”, deși „părintele care naște” (cunoscut anterior ca „mamă”) trebuie să fie una dintre părțile semnatare. Statul ignoră astfel dreptul principal al copiilor: dorința lor constantă, intrinsecă de a-și cunoaște și a fi crescuți de propriii părinți biologici.

În consecință, tot mai puţini copii în Canada cresc în familii intacte şi tot mai mulţi în familii destrămate ori unde părinții trăiesc în concubinaj.

Legislația privind „transgender”

În ultimii ani numărul copiilor care caută tranziția la alt gen (inclusiv pe cale chirurgicală) a crescut exploziv. Cel mai mare Spital de copii din Ottawa avea, în urmă cu 10 ani, unul sau doi copii care căutau să-și schimbe sexul, iar în 2018, 189 de asemenea solicitări. Un alt spital a înregistrat anul trecut 240 de cazuri de copii care doreau să „tranziționeze”, comparativ cu 20 în 2013.

Părintele nu poate împiedica medicul să-i administreze copilului său minor hormoni care să îi ajute „tranziția” de gen.

Dacă „identitatea de gen” devine o clasă protejată, dispar spațiile publice protejate în care sexul este relevant. Femeile și fetele au de suferit: în baza „identității de gen”, în Canada studentele sunt obligate să împartă camerele de cămin cu băieții, o politică adoptată deja de numeroase facultăți. Multe școli care se declară doar „pentru fete” încep să accepte bărbați care se identifică drept „transgender”. Echipele sportive formate din femei și competițiile sportive dedicate femeilor trebuie să accepte bărbați în baza identităților lor autodeclarate, efectiv reducând drastic șansele femeilor la victorie din pricina avantajelor fiziologice incontestabile ale bărbaților.

În Ontario, guvernul poate decade din drepturi acele familii care refuză să accepte „identitatea de gen” sau „exprimarea sexualității” „alese” de copii. Cei care oferă servicii de plasament temporar, adopție și protecție a copilului, precum și judecătorii trebuie să aibă în vedere și să îi respecte copilului „rasa, descendența, locul de proveniență, culoarea, originea etnică, cetățenia, diversitatea familială, dizabilitatea, confesiunea, sexul, orientarea sexuală, identitatea de gen și exprimarea sexuală”.

La nivel federal, recensămintele înregistrează nu doar bărbaţii şi femeile, ci oferă şi opţiunea înregistrării ca aparţinând unui „al treilea sex”. Această opțiune este disponibilă și în pașapoarte.

„Educația” sexuală

Educația sexuală în Canada este una din cele mai radicale din lume. Sub pretextul luptei contra discriminării și hărțuirii, homosexualitatea și bisexualitatea, poliamoria sunt prezentate ca forme normale, sigure și acceptabile de exprimare sexuală în relațiile umane, echivalente cu heterosexualitatea. În unele școli copiilor li se predă mecanica actului sexual, în cuvinte și imagini. Deocamdată autoritățile se dezic de această abordare.

Unele organizații de activism pro-homosexual se pronunță pentru reducerea vârstei legale la care o persoană este considerată aptă de a-și acorda consimțământul sexual, ca și pentru normalizarea sexului între adulți și copii. Ceea ce noi numim pedofilie, în unele cercuri homosexuale se numește „dragoste intergenerațională”.

Tribunalele „drepturilor omului”

Toate provinciile și teritoriile canadiene interzic orice formă de discriminare (diferențiere) bazată pe orientare sexuală și alte criterii similare. Aceasta înseamnă că este discriminatoriu inclusiv să presupui că o ființă umană este de sex masculin sau feminin, că o căsătorie poate fi doar între un bărbat și o femeie sau că fiecare copil trebuie să-și cunoască și să fie crescut de către părinții săi biologici căsătoriți.

Legea sau jurisprudența, împreună cu presiunea mediului socio-profesional, obligă la utilizarea unui limbaj special, „incluziv”, specific non-gen, în mass-media, guvern, locuri de muncă, și mai ales în școli. Un curriculum special este folosit în multe școli, pentru a preda elevilor cum să folosească limbajul adecvat.

Tribunalele speciale pentru Drepturile Omului (echivalente CNCD-ului românesc) primesc și analizează plângeri avansate de oricine este ofensat de ceva ce spus sau scris. Comisiile au parte din puterea unui organ de anchetă, putând dispune intrarea în reședințe private pentru a fi ridicate probele necesare investigațiilor. Sancțiunile merg până la amenzi de zeci de mii de dolari și referirea către „cursuri de sensibilizare”.

Sub aceeași legislație sunt interzise serviciile de asistenţă pentru minorii care doresc să abandoneze homosexualitatea.

Libertatea religioasă

Legile care permit derogări pe criterii religioase sunt în pericol: Curtea Supremă federală a decis să interfereze cu activitatea universităților creștine întrucât acestea le cer studenților să respecte învățătura tradițională în privința comportamentului sexual. Raționamentul Curții ilustrează abordarea „totul sau nimic” tipică ofensivei moderne pentru „egalitate”. Curtea consideră despre opoziția la comportamentul homosexual: „nu este posibil să condamni o practică atât de fundamentală pentru identitatea unei minorități protejate și vulnerabile fără a-i discrimina astfel pe membrii acesteia, afectându-le demnitatea umană și personalitatea.”

Părinții și asistenții maternali creștini, fie individual fie ca instituții, sunt „descalificați” în număr tot mai mare de la adopția sau creșterea de copii, din cauza opiniilor lor.

Administrația Trudeau exclude din programele de angajare a tinerilor, finanțate de stat, organizațiile care dezaprobă direcția oficială a statului cu privire la avort, homosexualitate ori alte subiecte similare de controversă.

Universităţile interzic funcţionarea grupurilor pro-vita în campusuri.

Eutanasia și sinuciderea asistată

Organismele de control al procedurilor de eutanasie sunt lipsite de putere. Colegiul Medicilor din Quebec arată în „Ghidul medical în ajutorarea pentru moarte” că „medicul trebuie să înscrie, drept cauză imediată a morţii, boala sau afecţiunea incurabilă care a justificat ajutorul medical pentru moarte” întrucât menţionarea „ajutorului pentru moarte” pe certificat ar fi problematică „dacă li s-ar face cunoscută aparţinătorilor neinformaţi, deoarece dorinţa pacientului este ca această informaţie să rămână confidenţială” .

Imediat după legalizarea eutanasiei în 2016, același Colegiu al Medicilor a cerut guvernului să aprobe extinderea listei cu categorii de persoane care pot primi injecţia letală pentru a cuprinde minorii. În 2018 a fost eutanasiat primul copil; acesta suferea de o boală mintală.

Pornografia și bestialitatea

Curtea Supremă a constatat în 2016 că actele sexuale cu animale nu sunt contrare legii în Canada, cu condiția să nu existe penetrare.

În același an, discutând contextul deciziei, un sondaj arată că 32% din băieți și 18% din fete au văzut bestialitate online până la vârsta de 18 ani. Pornografia umană apare ca „marele factor egalizator” întrucât a infectat deja mințile a milioane de oameni și a normalizat comportamente sexuale care ar fi fost considerate abominabile cu doar o generație în urmă.

CONCLUZIE

Începând cu era premierului Pierre Trudeau (anii 1980), Canada s-a predat în totalitate ideilor materialiste și egalitariste prin care toată dezbaterea publică este redusă la stadiul de „război civil” asupra „egalității” și a „drepturilor”. Recunoașterea legală a existenței vieții de familie în cuplurile monosexuale, chiar sub aspecte aparent benigne, a dat naștere gradual unei realități juridice similare până la identitate căsătoriei.

Din păcate, această nouă realitate, în întregime artificială (fabricată), privează copiii de dreptul la filiația naturală, dar și conferă statului puterea de a trece peste autonomia părinților biologici, ceea ce înseamnă că drepturile parentale sunt puternic uzurpate.

Și alte drepturi sunt afectate: (1) libertatea de conștiință și de religie; (2) libertatea de gândire, credință, opinie și de exprimare, inclusiv libertatea presei și alte mijloace media de comunicare; (3) libertatea de întrunire pașnică; și (4) libertatea de asociere.

Doar foarte rar (și cu jenă) mai există în Canada vreo dezbatere despre bine, natural, moral obligatoriu și adevăr. Mai mult: dacă valorile, credințele și opiniile politice îți sunt diferite de ale statului, riști să-ți pierzi licența profesională, locul de muncă, afacerea și chiar copiii.

Întrebat cum s-a putut petrece această schimbare în Canada, Pierre Trudeau (tatăl actualului premier Justin Trudeau) unul dintre inițiatorii „reformelor” în legislația familiei, s-a comparat cu un căpitan al unei nave numită Stat. Toți cetățenii, a spus el, sunt ca pasagerii dormind pe punte. „Am știut că tot ce trebuie să fac este să schimb cursul astăzi un pic, mâine un pic și ei se vor trezi într-un alt port, mii de mile depărtare de cel spre care ei au crezut că se îndreaptă.”

Din analiza realităților juridice și sociale canadiene rezultă că scopul final al mișcării pentru „egalitatea în drepturi a persoanelor LGBT” nu vizează obiectivul declarat, ci instituirea unui regim juridic al familiei cu totul nou, regim care poate exista numai dacă unitatea familială naturală, originară, este distrusă. Atingerea scopului presupune o putere statală centralizată și sfârșitul unor libertăți considerate până de curând esențiale într-o societate democratică.

de PRO VITA București

Sursa: Cultura Vieții