Profesor Dr. Sukharid Bhakdi scrisoare către Merkel: NU RESTRÂNGEȚI VIAȚA PUBLICĂ!

0 554

Doamnă Cancelar,

În calitate de Profesor Emerit al Universității Johannes-Gutenberg din Mainz și Director al Institutului de Microbiologie și Igienă Medicală, mă simt obligat să critic restricțiile cu implicații profunde asupra vieții publice care sunt luate în acest moment pentru a reduce răspândirea virusului COVID-19.

Vă asigur că nu este intenția mea să minimizez pericolele acestui virus și nici nu am intenția sa transmit un mesaj politic. Totuși, cred că este de datoria mea să aduc o contribuție științifică prin a pune informațiile și faptele actuale în context – și, mai mult, să pun întrebările care se pot pierde într-o dezbatere încinsă.

Motivul îngrijorării mele rezidă mai presus de toate în consecințele socio-economice cu adevărat de neprevăzut ale acestor măsuri drastice de carantină care sunt aplicate în mare parte din Europa și care sunt de asemenea practicate deja pe scară mare în Germania.

Dorința mea este de a discuta critic – și cu precauția necesară – avantajele și dezavantajele restrângerii vieții publice și consecințele pe termen lung care decurg de aici.

În acest scop, am în vedere cinci întrebări la care publicul nu a primit până acum întrebări suficient de lămuritoare, dar care sunt indispensabile pentru o analiză echilibrată.

Aș dori să vă rog să comentați pe scurt și în același timp să fac un apel către guvernul federal pentru a dezvolta strategii care protejează efectiv grupurile de risc fără a restrânge viața publică în general și care sădesc semințele pentru o polarizare și mai intensă a societății, mult mai rea decât cea care are deja loc.

Cu deosebită considerație,
Prof. em. Dr. med. Sucharit Bhakdi

1. Statistică

În infecțiologie – o disciplină fondată chiar de Robert Koch – se face o distincție tradițională între infecție și boală. O boală necesită o manifestare clinică. (1) Din acest motiv, doar pacienții cu simptome precum febra sau tusea ar trebui să fie incluși în statistici ca fiind cazuri noi.

Cu alte cuvinte, o nouă infecție – așa cum este ea măsurată de testul COVID-19 – nu înseamnă în mod necesar că avem de-a face cu un nou pacient bolnav care are nevoie de un pat de spital. Totuși, în prezent se presupune că 5% dintre cei infectați devin foarte bolnavi și au nevoie de ventilație. Proiecțiile bazate pe această estimare sugerează că sistemul de sănătate ar putea fi copleșit.

Întrebarea mea: Proiecțiile au luat în calcul distincția între oamenii infectați fără simptome (asimptomatici) și pacienții bolnavi – i.e. oamenii care prezintă simptome?

2. Periculozitate

Există un număr de coronavirusuri care circulă de o foarte lungă bucată de timp – în mare parte neluați în seamă de media (2). Dacă se va dovedi că virusul COVID-9 nu prezintă un risc semnificativ mai mare decât celelalte coronavirusuri care circulă deja, toate aceste contramăsuri vor deveni în mod evident inutile.

Publicația recunoscută internațional „International Journal of Antimicrobial Agents” va publica în curând o lucrare care ridică exact această întrebare. Rezultatele preliminare ale studiului pot fi deja vizualizate și conduc la concluzia că noul virus NU este diferit de celelalte coronavirusuri în termeni de periculozitate. Autorii exprimă această idee inclusiv în titlul lucrării lor „SARS-CoV-2: Frică versus informație” (3).

Întrebarea mea: Cum se compară tratamentul efectuat în secțiile de terapie intensivă pacienților diagnosticați cu COVID-19 față de alte infecții cu coronavirusuri, și în ce măsură vor fi luate aceste date în considerare atunci când se vor lua noi decizii de către guvernul federal? Mai mult: a fost luat în considerare atunci când s-au luat decizii studiul mai sus menționat? Aici, desigur, „diagnostic” înseamnă că virusul joacă un rol decisiv în starea pentru care omul este bolnav, și nu că o boală preexistentă joacă un rol mai mare.

3. Diseminare

Potrivit un raport publicat în Süddeutsche Zeitung, nici chiar mult citatul Robert Koch Institute nu știe exact câte teste s-au efectuat pentru COVID-19. Este un fapt, totuși, că o creștere rapidă a numărului de cazuri a fost observată în Germania pe măsură ce volumul de teste a crescut.

Este din acest motiv rezonabil să presupunem că virusul s-a răspândit deja neobservat în populația sănătoasă. Acest lucru are două consecințe: în primul rând înseamnă că rata oficială a morții – pe 26 martie 2020, de pildă, se înregistrau 206 decese din aproape 37.300 de infecții, adică 0,55% (5) – este prea mare; în al doilea rând, înseamnă că ar fi cu greu posibil să prevenim răspândirea virusului în populația sănătoasă.

Întrebarea mea: A fost selectat un eșantion la întâmplare din populația sănătoasă pentru a valida răspândirea de facto a virusului, sau este programat ca acest lucru să aibă loc în viitor?

4. Mortalitatea

Teama unei creșteri a ratei mortalității în Germania (în prezent la 0,55%) reprezintă în prezent subiectul unei atenții intensive din partea media. Mulți oameni se îngrijorează că ar putea escalada ca în Italia (10%) și Spania (7%) dacă nu se iau măsuri.

În același timp, se comite greșeala peste tot în lume de a fi pusă moartea în cârca virusului imediat ce a fost stabilit că virusul era prezent la momentul morții – indiferent de alți factori. Aceasta violează însuși principiul de bază al infecțiologiei: doar când se poate stabili în mod cert că un agent a jucat un rol semnificativ în boală sau moarte poate fi pus un diagnostic. Asociațiai Societăților Științifice Medicale din Germania scrie în mod expres aceasta în recomandările sale: „Pe lângă cauza morții, trebuie postulat un lanț cauzal, cu boala corespondentă subiacentă pe locul al treilea în certificatul medical. Ocazional, trebuie trecute și lanțurile cauzale de gradul patru.” (6)

În prezent nu există nicio informație oficială asupra faptului dacă, măcar retrospectiv, au fost realizate analize critice ale documentelor medicale pentru a determina câte din decese au fost provocate în fapt de virus.

Întrebarea mea: A făcut altceva Germania decât să urmeze tendința de a atribui morțile infecției cu COVID-19? Și, intenționează să continue această categorisire necritică, la fel cum se întâmplă în alte țări? Cum se poate face, în cazul acesta, o distincție între decesele provocate chiar de coronavirus și virușii întâmplători prezenți la momentul morții?

5. Comparabilitate

Situația înfiorătoare din Italia este folosită în mod repetat ca un scenariu de referință. Totuși, adevăratul rol pe care îl joacă virusul în acea țară este complet neclar din mai multe motive – nu doar pentru că punctele 3 și 4 se aplică și acolo, dar și din cauza factorilor externi excepționali care excită și care fac acele regiuni în mod special vulnerabile.

Unul din acești factori este poluarea extraordinară din nordul Italiei. Potrivit estimărilor OMS, această situație, a condus ca, fără virus, să se înregistreze peste 8.000 de morți suplimentari în 2006, în 13 mari orașe doar în Italia. (7) Situația nu s-a schimbat dramatic de atunci. (8) În fine, a fost demonstrat că poluarea aerului poate contribui foarte mult riscul bolilor infecțioase pulmonare la cei foarte tineri și la bătrâni (9).

Mai mult, 27,4% dintre cei în special vulnerabili din Italia trăiesc în gospodărie cu tineri, iar în Spania procentul lor este de 33,5%. În Germani, vorbim doar de 7% (10). Mai mult, potrivit Prof. Dr. Reihnard Busse, șeful Departamentului de Management al Îngrijirii de la TU Berlin, Germania este mult mai bine pregătită decât Italia în ceea ce privește unitățile de terapie intensivă printr-un factor de 2,5. (11)
Întrebarea mea: Ce se face pentru a-i face pe oameni conștienți de aceste diferențe elementare și a-i face pe oameni să înțeleagă că astfel de scenarii precum cele din Italia și Spanie nu sunt realiste aici?

Videoclipul în care Profesorul Bhakdi își prezintă scrisoarea deschisă poate fi vizualizat la https://www.youtube.com/watch?v=LsExPrHCHbw&feature=emb_title.  Scrisoarea în original poate fi citită la https://swprs.org/offener-brief-von-professor-sucharit-bhakdi-an-bundeskanzlerin-dr-angela-merkel/

Referințe:

[1] Fachwörterbuch Infektionsschutz und Infektionsepidemiologie. Fachwörter – Definitionen – Interpretationen. Robert Koch-Institut, Berlin 2015. https://www.rki.de/DE/Content/Service/Publikationen/Fachwoerterbuch_Infektionsschutz.html (abgerufen am 26.3.2020)

[2] Killerby et al., Human Coronavirus Circulation in the United States 2014–2017. J Clin Virol. 2018, 101, 52-56

[3] Roussel et al. SARS-CoV-2: Fear Versus Data. Int. J. Antimicrob. Agents 2020, 105947

[4] Charisius, H. Covid-19: Wie gut testet Deutschland? Süddeutsche Zeitung. https://www.sueddeutsche.de/gesundheit/covid-19-coronavirus-testverfahren-1.4855487 (abgerufen am 27.3.2020)

[5] Johns Hopkins University, Coronavirus Resource Center. 2020, https://coronavirus.jhu.edu/map.html (abgerufen am 26.3.2020)

[6] S1-Leitlinie 054-001, Regeln zur Durchführung der ärztlichen Leichenschau. AWMF Online, https://www.awmf.org/uploads/tx_szleitlinien/054-002l_S1_Regeln-zur-Durchfuehrung-der-aerztlichen-Leichenschau_2018-02_01.pdf (abgerufen am 26.3.2020)

[7] Martuzzi et al. Health Impact of PM10 and Ozone in 13 Italian Cities. World Health Organization Regional Office for Europe. WHOLIS number E88700 2006

[8] European Environment Agency, Air Pollution Country Fact Sheets 2019, https://www.eea.europa.eu/themes/air/country-fact-sheets/2019-country-fact-sheets (abgerufen am 26.3.2020)

[9] Croft et al. The Association between Respiratory Infection and Air Pollution in the Setting of Air Quality Policy and Economic Change. Ann. Am. Thorac. Soc. 2019, 16, 321–330.

[10] United Nations, Department of Economic and Social Affairs, Population Division. Living Arrangements of Older Persons: A Report on an Expanded International Dataset (ST/ESA/SER.A/407). 2017

[11] Deutsches Ärzteblatt, Überlastung deutscher Krankenhäuser durch COVID-19 laut Experten unwahrscheinlich, https://www.aerzteblatt.de/nachrichten/111029/Ueberlastung-deutscher-Krankenhaeuser-durch-COVID-19-laut-Experten-unwahrscheinlich (abgerufen am 26.3.2020)

Sursa

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php