„Ce au în comun Coreea de Nord, Michelle Williams și avortul?” Răspuns: „Idolii veacului”

0 699

Nordcoreenii sunt obligați să țină în casă portretele liderilor fondatori ai statului lor comunist. Orice atingere adusă portretelor este imputabilă celor care sunt proprietari de nevoie ai acestora.

O mamă care și-a salvat copiii dintr-un incendiu riscă închisoare grea și muncă silnică pentru că nu a salvat și portretele defuncțiolor lideri de partid și de stat, Kim Il-sung și Kim Jong-il. În anii 2000, o fetiță s-a înecat la inundații încercând să salveze un set de portrete. A fost declarată erou național. Cultul fondatorilor statului este mai prețios chiar și decât viața copiilor.

Aceasta amintește că orice regim totalitar presupune transformarea cultului personalității în religie seculară, în religie de stat obligatorie pentru toți „supușii”. Iar portretele sunt idolii care veghează viața fiecărui cetățean și trebuie tratate cu statutul cuvenit zeilor.

Dar idolul poate și nevăzut. Poate fi o idee. ESTE, de fapt, IDEEA. Și orice stat care îmbrățișează o ideologie va deveni totalitar. Totalitarismul este ideologie, idee impusă cu forța.

Poate că nu întâmplător cele două mari totalitarisme ale secolului trecut au fost primele care au legalizat avortul. Uniunea Sovietică a legalizat prima avortul în 1920, iar Germania hitleristă a legalizat, în 1933, avortarea copiilor germani cu defecte congenitale și în 1941 avortarea fără nicio restricție a copiilor nenăscuți polonezi din Polonia ocupată. Între timp, tot în Polonia ocupată, avortarea unui copil de origine germană era pedepsită drastic, inclusiv prin pedeapsa capitală. Și în cazul Germaniei naziste, și în cel al Poloniei ocupate, niște copii socotiți indezirabili erau sacrificați pentru ca dezvoltarea populației imperiului să se conformeze ideologiei de partid și de stat.

La începutul anului, Michelle Williams, o actriță de notorietate medie, a primit un premiu pentru că a jucat într-un serial televizat. La decernarea distincției, o statuetă, ea a spus că a reușit să câștige premiul pentru că și-a avortat un copil.

După „puternicul ei discurs despre drepturile omului”, presa de mainstream, care face cea mai cumplită și necondiționată propagandă avortului, a numit-o pe actrița de mâna a doua „personalitate iconică”.

Nouă, celor care am prins comunismul în România, nu ne este greu să facem paralela cu discursul oficial de atunci, când comunismul se numea „democrație”, iar la concursurile școlare câștigau nu atât recitatorii talentați, cât cei care alegeau versuri elogioase despre comunism.

Pe bună dreptate, memele pe seama actriței au curs. Una dintre cele mai bune meme a fost aceasta:

(Ține un idol de aur în mâini și spune că a trebuit să-și sacrifice copilul pentru el.)

La nivel ideatic, cultul avortului este doar altă formă de slujire a unui idol străvechi. Amoniții aduceau cel mai crunt sacrificiu zeului Moloch: își aruncau în foc un copil în speranța că zeul le va fi favorabil.

În Levitic (20, 2-5), a treia carte scrisă de profetul Moise, Dumnezeu îi avertizează pe israeliți să nu permită în comunitatea lor această idolatrie, arătând că cei care închid ochii la jertfele de copii aduse lui Moloch sunt la fel de vinovați ca părinții care le fac.

Va deveni, oare, ideologia avortului un nou totalitarism, o religie seculară necriticabilă? Sau gândirea pro-viață va câștiga tot mai mulți adepți, până când vor învinge rațiunea și dreptul la viață pentru toți oamenii – născuți și nenăscuți?

de Andreea Amanda Scurtu, Stiripentruviata.ro

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php