Născut într-o familie persecutată de regimul comunist, prof. Radu Cozărescu s-a aflat încă din 1990 alături de cei ce își lăsaseră tinerețile între zidurile temnițelor comuniste.
Unul din marile merite ale profesorului Radu Cozărescu este acela de a a-l fi sprijinit imediat după Revoluție pe fostul deținut politic Traian Popescu-Macă, victimă a experimentului de la Pitești, lucrând la transcrierea pe note și aranjamentul muzical al creațiilor simfonice pe care acesta le-a zămislit, prin revelație divină, în cumplita detenție din temnița Aiudului, între 1957 și 1964. Încununarea acestei munci au fost spectacolele prin care corul și orchestra Radio au interpretat poemul-cantată „Mântuire” și Oratoriul „Calvar” în sala de concerte a Radiodifuziunii Române (1991-1993 si 1997), dar și în Suedia (2006).
Profesorul Cozărescu era un apropiat susținător al Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, susținând cu arta sa muzicală activitățile memoriale și munca de educație a acestei instituții.
În urma sa rămâne amintirea luminoasă a unui spirit mistuit de iubirea pentru armonie și frumos, care s-a dedicat cu totul educației tinerei generații în spiritul artei, întru apropierea de Hristos a neamului nostru românesc.
Cei ce doresc să îl însoțească pe ultimul drum, o pot face marți 29.10.2019, ora 12, la cimitirul Bellu-Catolic.
În veci pomenirea lui!
RADU COZĂRESCU – Prezent!
Florin Dobrescu
Secretar al Fundației Ion Gavrilă Ogoranu
4 Comments
Leave A Reply
Cancel Reply
Dumnezeu sa-l odihneasca in ceruri alaturi de pleiada de sfintii maretriri intru apararea neamului romanesc,sfinti care in majoritate au fost legionari,elta spiritualitatii secolui XX in Romania si in lumea intreaga.
Camarad cozarescu sa ai drum luminat pînă la împărăția cerurilor ,unde cetele ingerilor te asteapta sa cântati,si lui Dumnezeu acele versuri frumoase pe care si noi le vom cânta aici pe pamant.Camarade sa te rogi si pentru noi la bunul Dumnezeu sa ne călăuzească pașii către adevăr și lumina .Nu te vom uita nici odată, vei ramane in sufletele noastre mereu.Camarad Cozarescu Prezent!
S-o dus la nava mama.
Nu știu cât de bine îl cunoșteați pe dl. Cozarescu dar eu nu i-aș face niciun elogiu. Părea un om de calitate, dar era și multă ipocrizie la mijloc. Daca mergeați mai in profunzime ați fi aflat că era violent cu elevii lui și cu profesorii mai tineri. Îmi amintesc de un elev de etnie rromă cat de umilit era, și i se spunea tot timpul „cânti ca un tigan după ureche”. Alti elevi mai turbulenți au fost chiar loviți, de asta dl profesor a fost dat afara de mai multe ori. O profesoara tânără a fost umilită la telefon de fata cu mine pentru că voia să meargă direct la un eveniment la Ateneu, fara a participa și la alte manifestații înainte. Daca mergeați și mai in profunzime ați fi descoperit un personaj foarte dubios, ca să fiu elegant, care mergea la Viena cu familia din banii Uniunii Compozitorilor, detesta ortodocșii, spunând că sunt evrei, credea că masoneria controlează lumea, că Iisus a fost în India (citise o evanghelie apocrifă) și, greu de înțeles, că extratereștrii sunt în legătură cu guvernul american (poate cu asta ar fi trebuit să incep). Poate că, în țara lui Iohannis și Citu, unde ipocrizia prinde foarte des și ia fata oamenilor cu adevărat de calitate, rarisimi din păcate, nu ar mai trebui sa avem cultul tătucilor și ar trebui sa ne punem multe semne de întrebare când întâlnim astfel de personaje. Eu nu mi-am pus la timpul potrivit. Dar acum, când mă pregătesc să devin la rândul meu profesor, știu exact ce nu trebuie sa fac