Duminică, 19 August 2018: Sfințirea Mănăstirii Mihai Vodă din Turda, loc de pomenire a martiriului voievodului Mihai Viteazul

0 83

Această ctitorie mânăstirească s-a născut în urmă cu mai bine de 17 ani, când la ceremonia de comemorare a 400 de ani de la moartea voievodului Mihai Viteazul, la Turda, Mitropolitul Bartolomeu Anania a anunţat intenţia ca locul martiriului să nu fie marcat doar de un simplu monument, ci de o mânăstire, în care să fie aduse neîncetat rugăciuni şi slujbe „pentru pomenirea marelui voievod şi a tuturor celor care, de-a lungul veacurilor, şi-au dat prinosul de jertfă pentru libertatea, demnitatea şi unitatea poporului român”.

Locul de lângă Turda a fost marcat ca loc al jertfei voievodului Mihai Viteazul încă din perioada interbelică, când, în anul 1923, la iniţiativa Societăţii Femeilor Ortodoxe din Turda, a fost înălţată o troiţă din lemn pe locul asasinatului, iar mai târziu, în anul 1977, în locul troiţei de tradiţie românească a fost ridicat un impozant monument. Cu toate acestea, memoria lui Mihai Viteazul, deşi sărăcită de substanţa credinţei, s-a păstrat în conştiinţele multor generaţii de tineri, aduşi la Turda la marile sărbători. După Revoluţie s-a înfiripat o nouă tradiţie prin care, anual, pe data 19 august, pe platoul din vecinătatea Turzii se oficiază Sfânta Liturghie şi o slujbă de pomenire, perpetuându-se nu doar istoric, ci şi liturgic memoria eroului nostru naţional.

Odată cu deschiderea mânăstirii, accentul pus pe solemnitatea unei comemorări civile s-a mutat spre o comemorare liturgică a voievodului, prin rugăciuni neîncetate aduse pentru memoria și jertfa marelui Mihai.

Proiectul mânăstirii turdene se dorește a fi o copie arhitecturală a vechii mânăstiri „Mihai Vodă” din Bucureşti, ctitorie a banului Mihai din 1591, dar mutilată de  regimul comunist, din care nu au putut fi salvate astăzi decât biserica mânăstirii şi turnul clopotniţei.

Complexul monahal de la Turda are biserica mânăstirii, corpurile de chilii cu paraclis, înconjurat de un zid de incintă, cu clopotniţă la poartă. Biserica mânăstirii a fost împodobită cu pictură în tehnica „al fresco” de pictorul bisericesc Sorin Efros. Obştea de călugăriţe este condusă de maica stareţă Andreea Zdrobău, avându-l ca duhovnic pe părintele Ilie Hanuschi.

În mod simbolic, prin cele două ctitorii, de la Bucureşti şi Turda, se regăsesc unite în chip tainic, prin aceleaşi fire nevăzute ale istoriei, Ţara Românească, Transilvania şi, astfel toate provinciile româneşti, peste care a domnit cândva voievodul Mihai, întâiul întregitor de ţară.

Această Mănăstire, simbol pentru unitatea de neam, va fi sfințită Duminică, 19 august 2018începând cu ora 8.30 un sobor de 9 arhierei, Mitropolitul Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei, Episcopul Ignatie al Huşilor, Episcopul Lucian al Caransebeșului, Episcopul Sofronie al Oradiei, Episcopul Justin al Maramureșului, Episcopul Petroniu al Sălajului, Episcopul Macarie, al Europei de Nord, și Arhiereul vicar Teofil de Iberia din Episcopia Spaniei, în frunte cu IPS Părinte Arhiepiscop și Mitropolit ANDREI, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.

Biroul de presă al Arhiepiscopiei Clujului

via Radio Renaşterea

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php