Jens Stoltenberg recunoaşte că a avut legături cu KGB

0 97

Seria liderilor de vârf care au întreţinut contacte cu comuniştii continuă să se mărească – spre uimirea multora, dar nu şi a celor care cunosc istoria nescrisă a ultimilor ani. Pe lângă un Barack Obama care avea drept mentor spiritual un fondator al Partidului Comunist American – Frank Davies – şi o Angela Merkel care câstiga olimpiade la limba rusă şi făcea frecvent vizite în Uniunea Sovietica, săptamâna trecută nimeni altul decât John Brennan, directorul CIA, a recunoscut că a votat pentru Partidul Comunist American în 1978. Acum iată că fostul secretar general NATO, Jens Stoltenberg, iese cu o poveste care naşte extrem de multe întrebări.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Secretarul general al NATO şi fostul premier norvegian Jens Stoltenberg, care este cunoscut pentru poziţia sa anti-Rusia, a discutat în mod deschis în recent publicata sa autobiografie despre legăturile sale cu agenţia de securitate sovietică KGB, având numele de cod Steklov.

În cartea sa “My story” (Povestea mea), fostul premier norvegian Stoltenberg a discutat, printre altele, despre modul în care a menţinut contacte apropiate cu personalul Ambasadei sovietice din Norvegia începând cu sfârşitul anilor 1970. Conform propriei sale mărturisiri, Stoltenberg deseori a mâncat sandwich-uri cu creveţi şi a discutat despre politică împreună cu personalul sovietic din sectorul de informaţii.

Stoltenberg a fost convins că Boris Kirillov, ataşatul cultural al ambasadei sovietice din Oslo, făcea parte din KGB, fiind însărcinat cu recrutarea agenţilor norvegieni şi a informatorilor confidenţiali. Totuşi, contactele regulate ale lui Stoltenberg cu Kirillov au continuat până în anul 1990, când a fost avertizat de serviciul pentru securitate al poliţiei norvegiene de interacţiuni suplimentare.

“Ulterior, a ieşit la iveală faptul că datorită contactului cu Kirillov mi s-a făcut un dosar şi mi s-a dat un nume de cod în arhivele KGB. Numele de cod a fost Steklov”, a scris Stoltenberg în autobiografia sa. Conform postului de televiziune NRK, aceasta a fost o practică răspândită pentru persoane “aflate într-un stadiu avansat de recrutare” sau erau deja considerate a fi unele dintre “contactele confidenţiale” ale KGB.

În mod remarcabil, Stoltenberg l-a descris pe Kirillov ca pe un “interlocutor ce avea cunoştinţe şi care era interesant”.

Stoltenberg a descris cum a fost condus într-o locuinţă unde “veneau şi plecau toţi diplomaţii lumii”. Tatăl lui Jens Stoltenberg, Thorvald, a fost un politician proeminent din Partidul Muncii care a servit de asemenea ca ambasador norvegian, ministru al Apărării şi ministru de Externe. Mama sa, Karin, a fost geneticiană, care ulterior a ocupat funcţia de secretar de stat în mai multe guverne în anii 1980. Conform secretarului general al ONU, tatăl său, Thorvald l-a sfătuit să discute cu KGB.

“Nu am fost niciodată îngrijorat că aş spune prea mult, din moment ce nu ştiam niciun secret de stat”, a mărturisit în autobiografia sa Jens “Steklov” Stoltenberg.

Legătura periculoasă a încetat în 1990, când serviciul de securitate al poliţiei norvegiene l-a însărcinat pe Stoltenberg să îl înfrunte pe Kirillov în legătură cu relaţia sa cu KGB şi să îl întrebe dacă doreşte să schimbe taberele. Stoltenberg, a cărui misiune a fost aceea de a transmite mesajul că Norvegia este o “ţară sigură” şi că “se va avea grijă” de Kirillov, a declarat în autobiografia sa că s-a simţit precum “un personaj dintr-un roman de spionaj”.

Conform lui Stoltenberg, tentativa de recrutare a eşuat şi a fost de asemenea ultima dată când l-a văzut pe Kirillov. În 1991, Kirillov a fost declarat persona non grata de către guvernul norvegian.

Legătura cu KGB nu a avut niciodată vreun impact asupra carierei politice bogate a lui Jens Stoltenberg.

sursa: Epoch Times

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php