Summitul NATO în Varşovia: Liderii vor discuta despre descurajarea agresiunii ruseşti şi Brexit

1 35

În 8-9 iulie, membrii alianţei militare vestice se vor întâlni în Polonia pentru a discuta în principal despre chestiuni precum agresiunea rusească, conflictul ucrainean sau decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană.

Summit NATO Varsovia

Liderii NATO se vor întâlni vineri în Varşovia pentru a consolida o nouă măsură de intimidare împotriva unei Rusii mai agresive, revenindu-se la stilul de apărare din timpul Războiului Rece, cu Washingtonul care să preia din nou rolul de protector al Europei.

Decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, pe lângă problemele crizei refugiaţilor şi a militantismului islamist, îl pun pe preşedintele american Barack Obama în poziţia în care trebuie să demonstreze unitatea alianţei, să respingă acuzaţiile că NATO este învechită şi să înlăture orice percepţie a Rusiei că alianţa ar fi slăbită.

Chiar şi cu o gamă variată de probleme, inclusiv cea a talibanilor din Afganistan şi arsenalul de rachete balistice al Iranului, summitul de două zile va fi dominat de răspunsul NATO la acţiunile Rusiei şi la conflictul din Ucraina, în special în condiţiile în care Occidentul acuză Moscova de alimentarea luptei separatiste din estul ucrainean, în care au murit până acum peste 9.000 de persoane – soldaţi şi civili.

Rusia susţine că alianţa militară vestică, şi nu Moscova, este cea care amplifică riscurile unui conflict mai amplu în Europa, invocând cea mai mare modernizare militară a NATO de la Războiul Rece şi un scut anti-rachetă american.

Modernizarea militară a NATO se materializează în jurul unei noi forţe în zona Baltică şi în Polonia, formată din aproximativ 4.000 de soldaţi, care va servi ca un avertisment constant la adresa Moscovei că alianţa s-a întors la mandatul său de apărare a teritoriului, după ani de misiuni în afara graniţelor.

În Varşovia, SUA, Canada, Germania şi Marea Britanie vor păşi în faţă şi vor prelua conducerea a patru batalioane NATO pe flancul său estic.

Măsura de intimidare va include, de asemenea, o reţea nouă de opt avanposturi mici NATO, mai multe exerciţii militare şi, dacă este necesar, o forţă de răspuns rapid pentru operaţiuni aeriene, maritime şi terestre, care va fi formată din aproximativ 40.000 de soldaţi.

În plus, sistemele de apărare aeriană în zona Baltică – o strategie împotriva potenţialelor atacuri cibernetice ale Rusiei şi o prezenţă NATO în Marea Neagră, unde Rusia are o flotă – vor fi, de asemenea, întărite în timp, susţin diplomaţii NATO.

NATO susţine că batalioanele de pe flancul său estic au rolul de a linişti fostele state sovietice din Europa că sunt protejate în faţa unei potenţiale agresiuni ruseşti, precum anexarea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea în martie 2014.

În plus, NATO susţine că doreşte să evite o întoarcere la Războiul Rece, când SUA a avut aproximativ 300.000 de soldaţi staţionaţi în Europa, şi va respecta un acord semnat în 1997 cu Rusia pentru a nu desfăşura permanent un număr mare de soldaţi la graniţele alianţei vestice.

Totuşi, SUA va avea cel mai mare rol în măsura de intimidare adoptată de NATO: echipamente stocate în Germania şi pregătite pentru orice conflict, un batalion de aproximativ 1.000 de soldaţi în Polonia şi o brigadă de blindate care se deplasează prin centrul Europei.

Acest lucru face ca Washingtonul să îşi reia rolul jucat după cel de-al Doilea Război Mondial – acela de a-şi apăra aliaţii europeni – în ciuda eforturilor administraţiei Obama de a concentra atenţia Statelor Unite pe economiile în curs de dezvoltare din Asia şi pe încurajarea Europei să îşi apere propriul teritoriu.

În condiţiile periclitării credibilităţii Europei şi în contextul în care britanicii au votat ca ţara lor să părăsească UE, Washingtonul îşi va consulta aliaţii la summit în problema cheltuielilor militare.

Deşi cheltuielile europene pentru apărare au crescut după ani de reducere, Donald Trump, candidatul republican la alegerile prezidenţiale americane, susţine că aliaţii “jumulesc” Statele Unite şi că ţările NATO “nu îşi plătesc partea cuvenită”.

Apărarea anti-rachetă reprezintă un alt aspect sensibil al summitului. Rusia învinuieşte SUA pentru amplificarea tensiunilor, fiind convinsă de faptul că scutul anti-rachetă urmăreşte să îi submineze focoasele nucleare.

La summitul din Varşovia, SUA, care susţine că sistemul său nu este capabil să distrugă rachetele ruseşti, doreşte să predea comanda şi controlul scutului anti-rachetă conducerii NATO.

Dar Franţa, care desfăşoară o activitate diplomatică amplă pentru soluţionarea conflictului din Ucraina, şi-a manifestat reţinerile ca NATO să preia răspunderea pentru scutul anti-rachetă ţinând cont de nemulţumirea pe care acesta o provoacă Moscovei.

sursa: Epoch Times

1 Comment
  1. IO../gerules says

    Cae-i agresiunea aia?

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php