Catedrala ce se ridică acum în București este sau ar trebui să fie simbolul României creștine. Simbolul rezistenței românilor ce au trecut frumos prin istorie apărând această identitate. Într-o Europă care își transformă catedralele în puburi, în care se ridică megamoschei, șantierul catedralei este o binevenită mărturisire. Și nu ar trebui să fie nici epatantă dar nici discretă. Matei Basarab, Ștefan cel Mare sau Brâncoveanu ctitoreau în lemn dar construiau și altare din piatră în care se slujește și astăzi.
Legat de catedrale, nu știu dacă există vreuna din lemn în Europa. Am putea să contruim noi una eventual. Dar dacă Regele Carol ar fi trăit astăzi, probabil ar fi ridicat-o din marmura cea mai aleasă, cu ce există mai frumos în țara noastră. Catedrala națională este un proiect gândit de Mihai Eminescu, inițiat de Regele Carol I și tergiversat din cauza valurilor istoriei. Da, nu este proiectul generației noastre însă avem marea șansă și onoare să contribuim la finalizarea lui.
Sârbii și-au ridicat catedrala lor pe dealul unde a fost ars trupul Sfântului Sava de către turci. Sofia are Catedrala Sfântul Alexandru Nevski. Moscova a reconstruit catedrala Hristos Mântuitorul în 2000 după planurile celei demolate de Stalin. Noi avem acest proiect. Și mai avem o propagandă ce repetă cu obstinație că locul bisericii este la marginea societății, nu în mijlocul ei, acolo unde suntem noi.
Locuiesc în Sectorul 3 al Bucureștilor, cea mai dens populată zonă din România. Iată că în acest an construim încă un mall pe mai multe hectare smulse din spațiul verde, o bază sportivă retrocedată. Din păcate niciun trust sau ambasador media nu a făcut un demers pentru a reda cetățenilor acest plămân verde.
Cam aceasta este… Eu cred că rostul catedralei este să ne facă mai uniți, mai solidari, mai apropiați de Dumnezeu. Este doar vârful unui iceberg. Catedrala adevărată se va ridica prin mărturisirea noastră fermă, se va ridica nu din lemn sau beton ci din suflete.
de Eduard Dumitrache Averea Bisericii
