IPS Teodosie și Dan Puric, în tandem cu Rezistenţa Anticomunistă la Constanța

1 104

New Microsoft Word Document (2)Sursa: PUTEREA

Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob ş.c.l., cunoscută ca Legea 217/2015 sau ca legea „anti-legionară” a stârnit proteste vehemente.

Actul normativ include nereguli grave, în sensul vizării unor personalități acuzate de simpatii fasciste, deși lupta lor a fost anticomunistă! Printre acestea, la Constanța, se regăsesc arhitecții Ioan Căpșuneanu sau Ioan Pușchilă. Alături de aceștia se regăsește și grupul celebrilor „Haiduci ai Dobrogei”, care reprezintă o filă de istorie mai puțin știută a rezistenței comuniste dintre Dunăre și Marea Neagră, iar Gogu Puiu este unul din simbolurile rezistenţei anticomuniste din Dobrogea de la mijlocul veacului trecut, fiul preotului paroh din localitatea Mihail Kogălniceanu.

Arhiepiscopia Tomisului, în colaborare cu Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu”, anunță că organizează  simpozionul memorial: „Gogu Puiu și Rezistența anticomunistă din Dobrogea. Repere istorice”.

Evenimentul va avea loc sâmbătă, 23 ianuarie 2016, la Constanța, iar deschiderea  lucrărilor simpozionului va fi oficiată în prezența Înaltpreasfințitului Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, prin vernisarea unei expoziții de fotografie și documente: „Rezistența anticomunistă din Dobrogea”.

Vor mai participa, printre alții, actorul Dan Puric, prof. univ. dr. Marian Cojoc, Lucia Hossu Longhin, producător Memorialul Durerii; Gheorghe Cușa, fost deținut politic; Florin Dobrescu, Fundația Ion Gavrilă Ogoraru sau prof. Zoe Rădulescu, fiica lui Gogu Puiu.

În cadrul simpozionului va fi anunțată înființarea Asociației „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei”, de catre Elena Rădulescu, nepoata lui Gogu Puiu, iar moderatoare va fi Oana Stănciulescu.

Gogu Puiu a organizat focare de rezistenţă în Târguşor, Cheia, Mihail Kogălniceanu, Băltăgeşti, a făcut legături cu nucleele din Cogealac, Sinoe, Lunca, Beidaud, Sarighiol de Deal, Runcu, Râmnic, Vulturu şi a întărit organizaţiile din Viişoara, Cobadin, Cochirleni, Ciocârlia, Medgidia, Gălbiori și Nistoreşti. A fost ucis pe 19 iulie 1950, când, casa fiindu-i asaltată de trupele Securității, și-a utilizat toată muniția și s-a sinucis, aruncându-se pe ultima grenadă ce o purta la şold. Mișcarea de rezistență fondată de el a luptat până spre 1962.

Unul dintre cei care salută simpozionul din 23 ianuarie, jurnalistul constănțean Codruț Burdujan, susține că va propune administrației locale ridicarea unor statui arhitecților legionari Ion Căpșuneanu și Ioan Pușchilă care au construit imaginea Constanței moderne și numirea unui bulevard în memoria eroilor din rezistența armată anticomunistă: Haiducii Dobrogei.

1 Comment
  1. calin eugen says

    Macar atat,in cinstea lor…

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php