De când a fost promulgată, Legea 217/2015, supranumită și legea „anti-legionară” sau „legea memoriei” s-a dovedit a fi exact ceea urmăreau de câțiva ani inițiatorii din umbră, eufemistic botezați drept „consultanți” ai legii: un atac frontal la Memoria Națională a eroilor și martirilor anticomuniști.
Însă nu doar memoria colectivă a poporului român este somată pentru a se conforma ideologic prin această lege, ci și libertatea de expresie este încălcată, trasându-se totodată „dogme” pentru rescrierea istoriei recente după calapodul sentințelor politice din anii ’40-’60.
Deși în al treisprezecelea ceas, legea a întâmpinat un val uriaș de critici din partea societății civile, fiind o adevărată pledoarie a lui „Deșteaptă-te române”!
S-au dezlănțuit pasiuni și patimi dar s-au rostit și adevăruri incomode, care altfel nu ar fi ajuns la urechile celor mulți. Însă dincolo de afinități, repulsii sau interese, pe noi ne interesează adevărul care va răsări din această confruntare de idei, opinii, credințe și pasiuni.
De aceea, am actualizat un tablou cât mai larg al luărilor de poziție vis-a-vis de legea în cauză, fie ele pro sau contra, urmând ca lista să fie actualizată în mod constant. Prin urmare se înțelege că nu ne reprezintă toate opiniile redate însă considerăm că pentru a ne forma o impresie cât mai profundă și amplă despre istoria recentă a poporului nostru, este necesar să urmăm dictonul audiatur et altera pars, fiind încredințați că „Adevărul reiese din confruntare, nu din cedare – a nu se confuda deci smerenia cu capitularea și dragostea cu slăbiciunea, căci în primul rând iubim pe Dumnezeu, adică Adevărul.” 1
Așadar:
„“Subl. (r) Ion Soreanu-Șiugariu, n. 6.06.1914 Băița/România, d. 1.02.1945 Brezno/Slovacia, Soldat Român, Poet. Cetățenii orașului Brezno îi dedică recunoştința lor. Niciodată nu vom uita. Onoare în memoria lui.” – Acestea sunt rândurile care erau deja pregătite pentru două plăci de marmură, una pentru podul ce urma să-i poarte numele şi alta pentru locul morţii eroului-martir, la Gara din Brezno. Nu a fost să mai fie aşa din cauza unei directive demente emise ca urmare a unei legi şi mai demente, cunoscută sub numele de Legea “Elie Wiesel”.” (Ziariști Online, 28.08.2015)
Sorin Bocancea: Legea antilegionară
„Dezbaterile pe marginea Legii 217/2015 care reglementează statutul organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob, denumită în presă „legea antilegionară”, sunt departe de a se fi terminat, fapt ce dovedeşte că societatea românească, ce a probat cele două forme de totalitarism ale secolului XX, fascismul şi comunismul, nu a beneficiat de o dezbatere serioasă cu privire la aceste fenomene politice.” (Adevărul, 27.08.2015)
Lucia Șiugariu: „Români, vă mulţumesc tuturor şi iertaţi o bătrână româncă pentru că încă mai crede în ţara sa”
„Soţul meu nu a fost legionar. Dar dacă ar fi fost, ca milioane de alţi tineri români – dintre care mulţi au murit pe front, iar alţii prin munţi şi închisori -, atâta timp cât nu ar fi fost condamnat pentru nici o faptă reprobabilă cum ar fi putut fi condamnat peste 70 de ani, fără putinţa de a se mai apăra, sub acuza de „duşman al poporului – bandit legionar”? Condamnare în masă au mai făcut-o doar naziştii cu evreii şi bolşevicii cu naţiunile pe care le-au subjugat. S-au reînfiinţat lagărele naziste şi „Tribunalele Poporului”?” (Cotidianul, 25.08.2015)
Mircea Stănescu: Un panseu, două
„Am mai spus, repet: în Romania ai voie să conteşti existența lui Dumnezeu. Dar dacă conteşti holocaustul-cu-haş-mare – noua suprareligie – te-a luat dracu!…
La fel, noi, istoricii, spunem, repetăm: Nu există legi / legități istorice, şi de aceea disciplina noastră este ştiința individualului (a faptelor istorice concrete).
Dar noi, românii, avem o lege juridică în materie de istorie!…” (Blog Mircea Stănescu, 25.08.2015)
„N-am auzit ca Institutul „Elie Wiesel” să scrie undeva un singur cuvînt împotriva Anei Pauker, Silviu Brucan, Nilolski sau Radu Florian, criminali ideologici mult mai periculoşi decît cele cîteva articole ale lui Mircea Eliade sau Emil Cioran.
Şi pentru asta, statul român plăteşte anual cîteva miliarde de lei pentru a finanţa această campanie de denigrare a valorilor culturale româneşti. Era cîndva o vorbă: nimeni nu-şi plăteşte trădătorii sau denigratorii. Uite că există cineva: Guvernul României!” (Cotidianul, 24.08.2015)
Ioan Buduca: Criminalizarea gândirii
„Noutatea legii Antonescu stă în infracţionalizarea cultului şi în criminalizarea propagandei. Dar ce judecător va şti de unde încep propaganda şi cultul şi până unde poate merge răspândirea unei idei fără să fie promovare vinovată, sau până unde poate merge admiraţia publică pentru cineva fără să fie cult?” (Cotidianul, 24.08.2015)
Radu Preda: Legea antilegionară este procomunistă
„Contrar opiniei inițiatorilor, această lege nu a scos la suprafață cohorte de extremiști, de „anticomuniști antidemocratici” sau de antisemiți, ci a pus în discuție, fie și indirect, absența unui consens minim istoriografic privind trecutul traumatizat al României din ultimul secol. Or, așa cum se știe, societatea românească a parcurs, fără întrerupere, aproape trei sferturi de veac sub semnul dictaturii: de la dictatura regală a lui Carol al II-lea la cea a proletariatului, trecând prin cea legionară și apoi militară, a lui Antonescu. Una peste alta, nu trebuie să ne mire că s-au acumulat multe interogații, penumbre, neclarități. Acestea ar fi meritat să fie abordate după 1989 în spirit nepartizan, echilibrat, fără încărcătură revanșardă și fără o agendă ascunsă de reabilitare a unora sau de diabolizare a altora.” (România liberă, 23.08.2015)
Claudiu Târziu: Cei ce dau un nou nume românilor: fascişti
„Cîteva mostre din puţul gîndirii apărătorilor Legii antiromâneşti, antidemocratice şi anticonstituţionale 217/ 2015:
Ioan Roșca: Scrisoare larg deschisă către…
„Nu puteţi pretinde că nu înţelegeţi miza, că nu observaţi sensul provocării – dacă doriţi să fiţi lăsaţi pe socluri de intelectual. Dacă nu aţi studiat serios istoria contemporană, făceţi-o măcar acum sau încredeţi-vă în cei care au făcut-o obiectiv şi nu în cursurile (eventual scurte) ale Rollerilor de serviciu. Ştiţi bine că aproape tot ce s-a spus despre „fascişti” în România, de 70 de ani, este propagandă comunistă, întru justificarea tiraniei devastatoare instalate de ocupant (URSS). Poate nu aţi înţeles însă că şi ceilalţi Aliaţi, care au girat genocidul cu care s-a încheiat al doilea război mondial, au interes să ne închidă gura şi întunece minţile, ca să nu scoatem la iveală adevăruri dureroase, care pot zgudui din temelii axiologia (ideologia) politică mondială.” (Piața Universității, 22.08.2015)
Mircea Popa: O lege nedreaptă!
„Legea n-are nuanţe, e otova, la fel ca şi gândirea dogmatică a legiuitorilor. Lipsurile acestei legi condamnă trecutul românesc ab initio, dar şi pe cei care vor avea curajul să spună câte ceva despre acest trecut, adică altceva decât cele hotărâte şi lămurite, odată pentru totdeauna de dl. Florian şi de grupul său de justiţiabili.” (Clujul cultural, 22.08.2015)
Ion Spânu: Despre Holocaust şi Comunism, cu durere, compasiune, dar şi revoltă
„Marii şefi de stat din ultimele decenii au făcut gesturi istorice de împăcare între Germania, Italia, Anglia, Franţa, dînd un semnal pentru întreaga omenire: nimic nu trebuie uitat, dar nimic din răul acela imens nu trebuie păstrat ca motiv de răzbunare! Legea aceasta 217/2015, coaptă de minţi înfierbîntate, trebuie abrogată imediat, pînă nu generează efectul acela îngrozitor care separă oamenii după criterii etnice: noi şi ei, ai noştri şi ai lor. Abrogaţi legea aceasta dacă vreţi să rămînem toţi împreună!” (Cotidianul, 22.08.2015)
„Cu această carte, „Cunoaşterea ştiinţifică şi apusul zeilor”, publicată în 1975, Alexandru Florian era aruncat de tatăl său între tinerii ideologii ai PCR, iar acum, la 40 de ani de la apariţie, aceeaşi broşură îl situează pe lista comuniştilor travestiţi în democraţi care, dacă ar exista o lege care să condamne această ideologie criminală, l-ar trimite exact acolo unde ar vrea el să-i trimită pe cei care vor în continuare să-i citească pe Mircea Vulcănescu, Constantin Noica, Emil Cioran sau Mircea Eliade.” (Cotidianul, 21.08.2015)
Ioana Lucăcel: Jenant, mișeilor! / Dezgust
„Despre numele lui Radu Coantă, secretar II la Ambasada României din Bratislava s-a auzit abia acum. De Ion Şiugariu auziseră toţi. Chiar şi pentru funcţionarii slovaci e un erou şi un model. Un om care a plătit libertatea altora cu preţul vieţii sale. Sacrificiul suprem, mai presus de orice tăgadă şi dovada în care nimeni nu poate minţi. Dar sacrificiul lui Şiugariu n-a fost destul de convingător pentru Coantă.
O informaţie de pe net sau un articol cântăreşte, în opinia lui, mai mult decât viaţa unui om. Şi, dintr-un birou comod de ambasadă e uşor de dat verdict.
Pe Coantă l-au întrebat mulţi cum poate fi legionar şi fascist un om care a murit luptând contra fasciştilor? Evident, n-a răspuns. Dar nu i-a spus nimeni pe şleau: „n-ai tu căderea să vorbeşti despre el”. ” (Gazeta de Maramureș, 21.08.2015)
Ioana Lucăcel, Mircea Crișan: Pentru eroul Ion Şiugariu, amar ca pelinul e glonţul Ambasadei
„Străinii vor să cinstească memoria eroilor noştri, dar oficialii propriului popor refuză! România s-a făcut de râs pe plan internaţional printr-o gafă diplomatică de proporţii, cu implicaţii istorice. Legea „antilegionară” face o primă victimă şi un prim abuz. O situaţie pe cât de absurdă, pe atât de penibilă, în care un erou care a luptat pe frontul anti-hitlerist e numit fascist.” (Gazeta de Maramureș, 21.08.2015)
Corneliu Florea: Anticonstituționala Lege 217 din 2015
„În Articolul 6, pedeapsa cu închisoarea poate ajunge până la cinci ani dacă în public se neagă, contestă sau minimalizează Holocaustul. Holocaustul evreilor nu se poate nega, cei ce îl neagă nu trebuie trimişi în închisoare, ci puşi să citească cel puţin o sută de cărţi din milionul care s-a scris şi a dovedit holocaustul evreilor.
În final, Legea 217 din 2015 devine derizorie, fiindcă suntem în secolul XXI, în care nu se mai fac proscrieri ca în Imperiul Roman, nu se admit metode inchiziţionale sau să se ardă cărţile ca pe vremea lui Hitler şi Stalin. E penibil să o luăm, a doua oară, cu schimbatul numelor de străzi şi dărâmatul de busturi şi statui, ca să prevenim genocidul contra umanităţii. Grotesc, bizar, când omenirea are atâtea alte probleme majore de rezolvat, să nu mai vorbim de cele româneşti…. ” (Mesagerul, 21.08.2015)
Liviu Ornea: 217/2015 – O lege Inutilă.
„Tare nu-mi place legea asta nouă-veche, 217/2015, care incriminează „promovarea persoanelor vinovate de săvîrşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război” şi „interzice organizaţiile şi simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob”.
Nu-mi place, în primul rînd pentru că nu ştiu ce înseamnă a promova cultul cuiva sau a ceva şi n-am văzut sintagma definită în lege; nu ştiu ce înseamnă simbol cu caracter rasist sau xenofob. Înţelesul unui semn, al unui simbol depinde de context.” (Observator cultural, 21.08.2015)
Ioan Roșca: Ce idei legionare sunt interzise și de ce?
„Păpuşarii lumii de azi încearcă să ne dicteze trecutul ca să nu scăpăm către un alt viitor. Cei care recomandă supuşilor să adere la ideologia stăpînilor pot fi presupuşi agenţi ai acestora.
Aş dori să ni se explice care sînt ideile legionare ce trebuie eradicate, încît să nu poată fi actualizate – pentru că sînt socialmente nocive (şi nu pentru că ar deveni arme contra sistemului care ne degradează patologic).
Explicitarea concepţiilor, ideilor şi faptelor incriminabile- ca legionare- este strict necesară nu numai pentru predictibilitatea juridică ci şi pentru predictibilitate politică. Trebuie să ştim ce fel de concepţii, idei şi fapte doresc de la noi cei care au puterea să ne dicteze legile. Şi pentru a ne putea conforma precis şi pentru a ne putea opune precis.” (Piața Universității, 20.08.2015)
Radu Ulmeanu: Rușine domnule Florian!
„Alexandru Florian, demn reprezentant, prin tată cel puţin, al comuniştitor aduşi pe tancuri, cum se spune, de ocupanţii sovietici în august 1944, şi care, împreună cu comuniştii locali, au instituit cea mai cruntă teroare asupra poporului român odată cu preluarea prin fraudă a puterii, având în sarcină circa un milion de victime, morţi, schingiuiţi, suprimaţi în regim de exterminare în noile lagăre comuniste din România, găseşte cu cale să condamne şi să impună poporului român, din care dovedeşte acum prin chiar aceste măsuri demente şi arbitrare că nu face parte, restricţii în ceea ce priveşte însăşi istoria lui netrucată, trucând-o însă el însuşi.” (Cotidianul, 20.08.2015)
Eli Kaufman: Despre „antisemitismul” din România
”Am să vă spun acum: eu am văzut asta şi la Iaşi! Este un profesor acolo, care a scos nişte oseminte să arate că este un pogrom (anti)evreiesc, dar este un pogrom al unor români nu de evrei. Noi toţi am fost împotriva acestei poveşti, cu dezgropatul… (într-adevăr, Rabinii chemaţi la Iaşi nu au ţinut slujbă religioasă pentru că au considerat că osemintele nu sunt evreieşti – n.r.). E acest profesor dn Iaşi, Ciofalcă, parcă (Cioflâncă – n.r.), şi el a făcut toată povestea asta, pentru că este antiromânească. Pentru că a primit fonduri, de la organizaţii din America… Aşa ca de multe ori evreii susţin! Băsescu! Băsescu a dat un premiu unui rabin-păpusă care batjocoreşte toată România în străinătate. Poate Băsescu nu a ştiut, comunitatea i l-a propus… Ăştia aduc ură între români şi evrei. Eu am avut sediu aici şapte ani, vin aici în România, merg îmbrăcat aşa, ca evreu (ortodox). Niciodată nu am văzut antisemitism! Am făcut prima ieşire de Tora în stradă de la Razboi! Nu am văzut niciodată antisemitism în România. Jos pălăria! Ei, (cei de la) comunitatea evreiască spun că e antisemitism, pentru că ei vor să fie antisemitism, pentru că antisemitismul ăsta le aduce bani. Unde merg banii, nu ştiu! […] Dar adevărul este că aici nu este nici un antisemitism. Un evreu religios ca mine este mai atacat în Tel Aviv decât în Bucureşti.” (Art-Emis, 20.08.2015)
Aurel Vainer, Beris Liviu: Dezbateri pe marginea Legii 217/ 2015. Comunicat de presă al Federației Comunităților Evreiești din România
„Legea 217/ 2015 nu interzice lecturile de vreun fel sau studiul trecutului recent și nici nu afectează libertatea de exprimare în definiția ei constituțională. Interzice incitarea la ura națională, etnică, rasială sau religioasă sau la schimbarea violenta a ordinii democratice, cultul persoanelor vinovate pentru infracțiuni precum genocidul, crimele împotriva umanității și crimele de război. Totodată, nu permite promovarea, sub forma propagandei, a concepțiilor xenofobe, antisemite și fasciste, inclusiv legionare. Aceste prevederi respecta spiritul textului constituțional și completează Codul Penal.” (Cotidianul, 20.08.2015)
Gheorghe Pârja: Ion Șiugariu, de la erou la proscris?
„Mă întristez. O lege confuză, cu aripi de pasăre neagră pluteşte în văzduh. Un şarpe veninos s-a insinuat în societatea românească. Parcă era prea multă linişte. Legea trebuie urgent recitită. Abrogată. Fac apel la parlamentarii maramureşeni să nu aţipească. Cum au făcut-o. Cum a făcut-o şi preşedintele Iohannis. Prima victimă a Legii 217/2015 este poetul-erou Ion Şiugariu din Maramureş. Şi noi ce facem? Îl omorîm a doua oară pe Ion Şiugariu? Mi se pare cutremurător! Ca după şapte decenii, din erou prin moarte să devină un proscris. Fac apel la luciditate! Cred că Legea nu se referă la Ion Şiugariu. Poluarea a venit din partea unor funcţionari speriaţi, lipsiţi de cultură. Mai ales de bruma de diplomaţie. Ion Şiugariu nu este un pericol pentru conştiinţa mea. Se pare că analiza istoriei nu este făcută. Realitatea prezentă trebuie să ne îndemne la spunerea răspicată a adevărului. Am mai spus, că dezaprob orice extremism. Dar Legea trebuie urgent regîndită!” (Graiul Maramureșului, 19.08.2015)
Liviu Daniel: Urâții din umbră
„Nu inseamna ca esti fanatic sau xenofob doar pentru ca iti exprimi dreptul democratic de a-ti expune punctul de vedere fata de o lege nedemocratica. Nu inseamna ca esti fascist doar pentru ca asa te-arata niste urati iesiti din intuneric, care au singur scop sa provoace dezbinare si ura. Nu inseamna ca esti complice daca tii partea unuia condamnat pe nedrept si mai ai si dovezile in plic, doar pentru ca exista acea condamnare pe nederept (vezi procesele in regim pausal din perioada comunista)” (Rostoline, 19.08.2015)
Vladimir Tismăneanu: Memento: Există Legea de comemorare a victimelor fascismului si comunismului
„Discuția despre comunism, fascism, anticomunism și antifascism devine, se pare, tot mai aprinsă. S-au format tabere ad hoc de sustinatori si de inamici ai asa-numitei Legi antti-legionară. Poate că nu este inutil să propun aici o invitație la luciditate, la claritate morală și la respect pentru fapte. Pledez pentu un anticomunism de factură civic-liberală, asemeni antifascismului civic-liberal. Resping orice tentativă de reabilitare a unui totalitarism doar pentru că era, mai mult sau mai puțin credibil, dacă luăm in considerație reflectiile unui Vasili Grossman, opusul celuilalt.” (Blog Vladimir Tismăneanu, 19.08.2015)
Mircea Stănescu: O comparație… „Trivializatoare”
„Ce-ar fi să solicităm ceva identic situațiilor încriminate prin lege de Radu Ioanid & Co pentru memoria și istoria victimelor comunismului, șí în privința victimele nazismului / fascismului? Mai clar: să propunem expulzarea din această memorie a tuturor comuniștilor!
Prin urmare, conform acestei logici, „un Florian de-andoaselea” și-ar putea propune să radă toată memoria victimelor nazismului / fascismului și să condamne toată istoria lor. Ba chiar să se ia atât de tare în serios, încât să ceară Muzeului Memorial de la Auschwitz (și, mai ales, celui de la Washington) să dea jos de pe pereți fotografiile comuniștilor, iar Francezilor să le pretindă să-i scoată din Panthéon și din cimitirele militare. […]
Și dacă omul respectiv ar face toate acestea, am putea spune oare despre el că posedă un spirit sănătos (ca să nu-l cităm de-a dreptul pe Andrei Pleșu, cel căruia îi sunt dragi perspectivele clinice?)
Bineînțeles că nu: ca și în cazul legii-în-discuție, Istoria și Memoria țin de perpective mai complexe decât gândirea-de-beton-armat a artizanilor unor asemenea propuneri.” (Mircea Stănescu Blog, 18.08.2015)
Octav Bjoza: Comunicat (punct de vedere) cu referire la Legea nr.217/2015, care alătură legionarismul nazismului şi fascismului.
„Fără a avea studii de specialitate realizez că legea se aseamănă foarte mult cu cele apărute pe la începutul anilor 1950. Este regretabil faptul că unii parlamentari întocmesc proiecte de legi, fără a-i cunoaşte şi discuta cu cei despre care se face vorbire în acestea.” (AFDPR, 18.08.2015)
Cristina Andrei: Legea antilegionară, o analiză
„Unele infracţiuni pe care le prevede Legea Antilegionară sunt acoperite de alte acte normative (Codul Penal, de pildă), alte prevederi încalcă atât Constituţia, cât şi alte legi. Cu alte cuvinte, este o lege atât inutilă, cât şi periculoasă, încălcând grav unele drepturi şi libertăţi cetăţeneşti.
Iar dacă, potrivit sugestiilor UE (mai degrabă implicite decât explicite), avem nevoie de o lege antinegaţionistă, aşa cum îşi doreşte Institutul Elie Wiesel, nu avem decât să o elaborăm şi să o adoptăm (cum au făcut 18 ţări europene) în mod clar, separat şi explicit, nu într-un talmeş-balmeş interpretabil, sau să nu o adoptăm deloc, cum au făcut celelalte ţări din Europa, unele dintre ele – precum Marea Britanie – invocând libertatea de expresie.” (Țărănista, 18.08.2015)
Șerban Cionoff: Miklos Horthy și regimul său intră sau nu sub incidența Legii 217/2015?
„…nu de azi de ieri, am constatat ceva neobişnuit şi , de ce nu aş spune-o?, de-a dreptul revoltător. Mă refer la faptul că , în vreme ce nouă, aici, în România, ni se reproşează, pe un ton ridicat şi acuzator, de către anumite entităţi care se recomandă a face parte din mediul academic şi ştiinţific european sau mondial, faptul că dorim să realizăm o discuţie corectă, argumentată şi nepărtinitoare despre personalităţi precum cele mai sus menţionate, cam aceleaşi distinse forumuri se fac a nu băga de seamă eforturile din ce în ce mai insistente ale unor cercuri din Ungaria vecină şi parteneră în marea familie a Europei Unite, de a–l reabilita pe amiralul Horthy personalitate emblematică (în sens absolut negativ ) a unei dintre cele mai negre pagini din istoria secolului XX şi poate că nu numai… Pe amiralul Horthy, în Ungaria, dar – atenţie mărită! – nu numai pe el şi nu numai în această ţară.” (Jurnalul, 18.08.2015)
Ionuț Țene: Și totuși, unde ați fost până acum?!
„Ce mi se pare foarte ciudat şi foarte tardiv astăzi: dezbaterea inflamată post-factum pe seama Legii antinaţionale, antidemocratice şi anticonstituţionale nr. 217/2015. După ce Legea nr. 217/2015 a fost promulgată de către preşedintele Klaus Iohannis, fără o minimă cercetare juridică, absolut toată presa, societatea civilă şi analiştii s-au inflamat. Eu pun întrebarea firească: unde erau toţi cei care trebuiau să sesizeze neconstituţionalitatea şi ilegalitatea antidemocrată a demersului Institutului „Elie Wiesel”, în perioada dezbaterii parlamentare şi înainte de promulgarea prezidenţială?” (Ziarul națiunea, 17.08.2015)
Claudiu Târziu: Cărţile marxiste ale lui Radu Florian, baza ideologică a vînătorii de fascişti
„Alexandru Florian a fost educat în spiritul acestor lucrări de căpătîi ale tatălui său, lucru evident în toate susţinerele publice ale celui care conduce azi „vînătoarea de fascişti”. Avînd în vedere că „reacţionarii”, fie ei legionari sau doar naţionalişti-creştini (precum Mircea Vulcănescu ori Sandu Tudor, care totuşi au fost condamnaţi cu eticheta de legionari – pentru care şi azi sînt puşi la index), au văzut în comunism cel mai mare pericol al secolului XX şi s-au ridicat contra lui, e natural ca şi astăzi să fie vînaţi de alde Florian. Nu e nici o problemă, dar măcar să nu ne ia de proşti stimabilul şef al Institutului „Elie Wiesel”, pretinzînd că luptă pentru democraţie. Nu, tovarăşul Florian luptă pentru impunerea unei viziuni la care tatăl său a muncit cu sîrg şi împotriva tuturor celor care i-ar putea sta în cale, recte tradiţionaliştii, conservatorii, patrioţii şi creştinii pe care îi expediază sub numele de „legionari” – deja defăimat de generaţia lui Radu Florian.” (Rostonline, 17.08.2015)
Ioan Buduca: Greșeala legii Antonescu
„Directorul Institutului „Elie Wiesel”, implicat în elaborarea legii Antonescu, şi-a dat seama, în cursul unei recente dezbateri televizate, ce anti-reclamă şi-a făcut Institutul prin intermediul acestei legi. Nu luase în calcul ce se poate întâmpla când pui în mişcare interdicţii anti-cult, alături de interdicţii anti-extremism. Aşa cum în mentalul popular creşte cultul faţă de faptele de credinţă ale lui Arsenie Boca, în anii din urmă românii au consolidat un cult faţă de faptele de rezistenţă anti-comunistă ale lui Ion Gavrilă Ogăranu. A-l ponegri pe acest erou atât de popular pentru o presupusă faptă din anii săi de liceu, când era membru al „uteciştilor” legionari, şi a dori să împiedici venerarea sa, iată ce ar putea declanşa anti-reclama şi chiar anti-semitismul.” (Cotidianul, 16.08.2015)
Ioan Roșca: Petiţie: Legea 217/2015 nu este constituţională
„Domnule Ciorbea, Vă semnalăm că aveţi datoria legală şi morală de a denunţa neconstituţionalitatea legii 217/2015 (care completează şi modifică OUG nr.31/2002- o normă care era la rîndul său acut neconstituţională). Nu vă puteţi ascunde laş atunci cînd România e tratată ca o colonie în care băştinaşii sînt privaţi de libertate, ca o ţară învinsă în 1944 şi ocupată pînă azi.
Dacă vă veţi deroba acum de la responsabilitatea de a apăra libertăţile cetăţeneşti- ce vă revine ca Avocat al Poporului, veţi păcătui fatal faţă de libertatea de conştiinţă a urmaşilor celor care s-au sacrificat, încercînd să-şi apere ţara şi demnitatea de urgia comunistă.” (Piața Universității, 16.08.2015)
Mihai Enciu: Un gestapo evreiesc
„Cu mijloace care amintesc de Inchiziție se impune o nouă istorie creionată și se stabilesc fapte a căror veridicitate se impune cu mijloace represive. Negi, plătești cu libertatea, simplu și eficient, întocmai ca băieții de la Gestapo care, pentru simpla deținere a unor opere literare, te trimiteau în lagăr. Și întocmai ca urmașii săi din poliția politică nazistă și gașca de la Elie Wiesel operează cu liste negre și autori interziși. Care-i diferența, mă întreb? De ce o formă de totalitarism și cenzură de tip nazist este mai blamabilă ca această Inchiziție evreiască coordonată de un român sadea? Răspunsul la crimele odioase ale unor echipe de legionarilor nu este exagerarea sau cenzura. Nu poți combate o atrocitate cu altă atrocitate și nu poți opri crima prin cenzură.” (Academia Cațavencu, 16.08.2015)
Daniel Roxin: Atentat grav la MEMORIA POPORULUI ROMÂN: Ce lucruri incredibile au început să se petreacă AZI?
„Cine sunt Elie Wiesel și „supraveghetorii” antisemitismului de la acest Institut ne spune Eli Caufman, rabin şi istoric de origine română, emigrat în Israel în anii ’60: „Pentru noi, evreii religioşi, comunismul este mai extremist decât nazismul. Iar liderii comunităţii evreieşti din România sunt oamenii Anei Pauker, foşti comunişti. Evreii din România nu prea au ce face în cultură şi religie, pentru că sunt asimilaţi şi atunci fac activism, iar activismul lor este holocaustul – ei primesc bani peste bani pentru asta. Comunitatea evreiască vrea să fie antisemitism, pentru că antisemitismul ăsta le aduce bani.”” (CunoașteLumea, 15.08.2015)
Ioan Roșca: Despre genocidul contra legionarilor cînd vorbim?
„Cine studiază (ca mine) documentele (cum ar fi instrucţiunile pentru penitenciare) şi mărturiile victimelor va constata că legionarii se află printre categoriile vizate explicit de maşina represivă comunistă (ca şi moşierii, chiaburii, politicienii, naziştii, etc). După ce se cere ca deţinuţilor politici să nu li se dea drept la pachet sau vorbitor, se precizează- în numeroase instrucţiuni- că legionarii nu au drept nici la pernă sau îngrijiri medicale. Oricît ar vrea unii, nu se mai poate eluda adevărul că la Piteşti a fost vorba şi de răzbunare contra legionarilor. Cum aceştia au format o „colectivitate” ,exterminarea lor se încadrează în definiţia genocidului din codul penal din 1968, existînd – în cazul grupului lor- şi o evidentă dimensiune etnica, religioasă şi naţională (denunţată din 1948 şi de dreptul internaţional).” (Piața Universității, 14.08.2015)
Lucia Hossu Longin: Aş fi vrut ca la Cotroceni să fie un profesor de istorie
„Că se mai adună câţiva bătrâni legionari şi îşi comemorează morţii din închisori reprezintă un pericol pentru societate? Că un partid înfiinţat legal mai oferă imaginea stridentă a unor tineri care practică salutul legionar? Nimeni nu-i urmează. Dar România a suportat 50 de ani de teroare comunistă şi trei luni doar (noiembrie-ianuarie 1941) de regim legionar. Ce incriminăm cu această lege? Teroarea comunistă, aşa cum ar fi normal? Nu! Ci teroarea legionară, care aşa cum ştim a durat un interval scurt de timp şi autorii ei şi au primit judecata. Nu şi-au primit-o în niciun fel cerberii comunişti, vinovaţi pentru peste 2.000.000 de oameni exterminaţi în închisori.” (Cotidianul, 14.08.2015)
Cezarina Condurache: Primul abuz și prima victimă a legii „antilegionare” – Poetul erou Ion Şiugariu. Poate explica Ambasada României în Slovaica cum a luptat un „fascist” pe frontul anti-hitlerist?
„Intră Ion Șiugariu sub incidența legii 217/2015? Cu siguranță nu! Nu a fost criminal de război, nu a comis crime împotriva umanității, nu a comis genocid. Și atunci ce aveti domnilor cu Ion Șiugariu? A murit pe front luptând împotriva NAZIȘTILOR, ce vreți mai mult decât atât? Nici regimul comunist nu l-a incriminat ca fascist sau legionar, din contră, i-a publicat opera și i-a făcut casă memorială.” (Ziariști Online, 14.08.2015)
Alex Ștefănescu: „Datorită legii 217/ 2015, Stalin a înviat din morți cu moartea pre moarte călcând”
„Prin modul cum este concepută, ca un instrument de persecutare a oricui pentru orice, această lege este stalinistă. Datorită ei, Stalin a înviat din morți cu moartea pre moarte călcând. Cei care au elaborat-o, ca și cei care au votat-o, sunt infinit vinovați față de țara în care trăiesc.” (Gîndește, 13.08.2015)
Augustin Buzura: Pe când uniformele
„Din păcate, luată în serios, legea aduce atingere libertăţii de gândire şi de exprimare, interzice cunoaşterea reală a istoriei şi a culturii noastre. Şi, inevitabil, atrage după sine liste cu cărţi interzise şi cu autori interzişi, cu fonduri speciale în biblioteci etc. Ultima listă cu cărţi şi autori interzişi a apărut în 1988, listă pe care am avut onoarea să-mi găsesc, a doua oară interzis, romanul meu de debut, Absenţii. Cum, de altfel, s-a demonstrat după Revoluţie, specialişti în interziceri, minimalizări şi denunţuri avem suficienţi. Din păcate, sunt tot mai puţini cei ce citesc cu seriozitate cărţile şi nu le judecă precum în neuitatul ev comunist prin lentile politice.” (Revista Cultura, 13.08.2015)
„Cine crede însă că directorul Institutului „Elie Wiesel” Alexandru Florian este exponentul unei moralităţi totale se înşală, căci, în timp ce pune la zid tot grupul de mari intelectuali români din perioada interbelică, atunci cînd vine vorba de tatăl său, stalinistul Radu Florian, îl apără în faţa celor care l-au criticat!
În nr. 226 din iunie 2014 al revistei „Observator cultural”, Alexandru Florian a scris un articol imens, în care, practic, încearcă lamentabil să-l prezinte pe tatăl său, propagandistul stalinist Radu Florian, ca pe un mare disident anticomunist! În acelaşi timp, îi pune la punct pe Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Dinescu sau Mircea Mihăieş care „îl denigrau numai pentru că a fost şi a rămas de stînga”! Acest intransigent „călău” al lui Mircea Vulcănescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, Constantin Noica sau Petre Ţuţea mărturiseşte în articol că aştepta de la opinia publică să-i ia apărarea tatălui său, deşi acum se revoltă cînd cineva ia apărarea marilor intelectuali români din perioada interbelică:…” (Cotidianul, 12.08.2015)
Darie Ducan: Scrisoare deschisă Președintelui României, domnul Klaus Iohannis
„Președintele Traian Băsescu a condamnat comunismul pentru aceleași tribune de politruci pentru care și dumneavostră condamnați acum mișcarea legionară, fără nuanțe și echivoc. Înțelegeți, vă rog, că orice credință politică are eroi, după cum are și criminali. Legionarii au făcut crime abominabile, l-au ucis pe Iorga, au făcut lucruri care nu se pot ierta, dar sunt, printre ei, oameni care au avut măsura bună a valorii acestui neam și cultura specificității sale în universalitate. Comuniștii, de asemenea, au făcut crime. Dar pedepsiți crimele, nu faptele colaterale. Mi-e teamă că ați ars o etapă, prin gestul dumneavostră, care vă apropie de tendințe dictatoriale ( nu doar simpliste, ci și inconștiente) mai mult decât orice: ați interzis din principiu principii care, între timp, nu mai aparțin doar istoriei, ci și culturii” (Blog Darie Ducan, 12.08.2015)
Magda Ursache: Bulevardele de cenzură
„Ideea de rezistenţă românească la tăvălugul comunist nu place multora. De ce or fi atât de porniţi reprezentanţii Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” pe rezistenţa armată din munţi, chipurile fascistă? Ca să iasă imaginea românilor fără onoare şi demnitate de sine, fără personalităţi-simbol?” (Ziariști Online, 12.08.2015)
Ioan Buduca: Legea Antonescu
„Noua formă a legii a găsit argumentul juridic ca fiind decisiv: ai condamnare, n-o să ai cult; n-ai condamnare, poţi să ai cult. Ce se putea face mai raţional? Să fie scoasă istoria din istorie? Aşa că exact când noi legiferăm împotriva extremismelor din trecut, noi forme de extremism sunt pe cale să devină majoritare în diferite ţări europene şi vor avea iniţiative de legiferare.” (Cotidianul, 10.08.2015)
Magda Ursache: Noi vrem cuvânt! Sau alte feluri de cenzură
„Ion Gavrilă Ogoranu a murit la 83 de ani, în 2006, convins, ca şi atunci când lupta pe versantul de nord al Făgăraşilor, că „brazii se frâng, dar nu se îndoiesc”. E tratat ca şef de „bandă”, ca pe vremea lui Lazăr de la Rusca. Valeriu Gafencu şi părintele Justin Pârvu au ajuns obiecte de cenzură. Sentimentul firesc naţional, cum-se-cade este acuzat ca naţionalism, punându-se semn egal cu rasism, şovinism, antisemitism. O fac staliniştii, cine alţii? Kominterniştii şi fiii lor.” (Ziariști Online, 09.08.2015)
Iulian Capsali: Pericolul românesc
„Suntem în situaţia PARADOXALĂ ca după 45 de ani de comunism să condamnăm Holocaustul împotriva evreilor prin două legi, iar Holocaustul Comunist să nu fie condamnat explicit PRIN NICIO LEGE! Pentru că, să fim serioşi, declaraţia lui Tismăneanu de „condamnare a comunismului”, citită de Băsescu, cu tot circul aferent făcut în Parlamentul României, nu este decât o simplă declaraţie politică şi nu a avut absolut NICIUN EFECT PENAL PÂNĂ ASTĂZI, când au găsit ţapul ispăşitor în Vişinescu.” (ActiveNews, 07.08.2015)
Clarice Dinu: Mica revoluție culturală a domnului Antonescu
„Păcatul acestei legi nu este incriminarea extremismului, a fanaticilor, a celor responsabili de genocid, crime împotriva umanităţii sau a propagandei în slujba celor amintiţi, ci incriminarea, în ultimă instanţă, a libertăţii de exprimare. Cenzura. Or, despre asta prea puţin s-a vorbit.” (Gândul, 06.08.2015)
„Dacă ajungi la mormântul părintelui Justin Pârvu ajungi să fii considerat legionar… Au ajuns să vorbească urât despre Mircea Vulcănescu… Păi Vulcănescu a făcut ani grei de puşcărie şi a murit în închispoare spunând: SĂ NU NE RĂZBUNAŢI. Cum poate fi Vulcănescu criminal?” (Vocea Vrancei, 06.08.2015)
Mircea Stănescu: Victimele comunismului și „legea memoriei”
„..ceea ce regimul comunist numea „legionari” și „fasciști” reprezintă o realitate complexă, un ansamblu uman din care doar o mică parte erau legionari reali, și dintre aceia mulți condamnați nu pentru vreo faptă, ci pentru idei sau simpla apartenență la organizație, or solidaritate umană, botezată și ea „ajutor legionar”. Prin urmare, majoritar, aceste victime nu doar că au fost nevinovate: ele nu au avut nici o legătură cu ideile și faptele încriminate.” (Blog Mircea Stănescu, 05.08.2015)
Oana Stănciulescu: Ce se ascunde în spatele legii antilegionare / Mircea Vulcănescu, de la decorația Majestății Sale Regele Mihai, la interzicerea de către Institutul Elie Wiesel
„…Poate cea mai importantă întrebare este aceasta – cine a decis că Țuțea, Vulcănescu, Ogoranu, Gheorghe Brătianu, Gafencu sunt VINOVAȚI? Nu cumva Tribunalul POPORULUI, același care l-a condamnat și pe Iuliu Maniu și pe toată elita României? […] Așadar, judecătorii Republicii Populare România au dat sentințe corecte, drepte, când au umplut temnițele comuniste cu prim miniștri, miniștri, preoți, scriitori, jurnaliști, toți anticomuniști, domnule Florian?” (Oana Stănciulescu, 05.08.2015)
George Scutaru: „Am văzut pe unii care plâng pe diferite posturi de televiziune, spunând că vor fi băgaţi după gratii”
„Legea a apărut pentru că nu exista posibilitatea pedepsirii unor persoane care fac apologia unor curente precum cel legionar şi de fiecare dată în instanţă se spunea că nu există bază legală pentru acest lucru. Dar aceasta instanţa este cea care se pronunţă în final, pe baza unor sesizări pe care orice cetăţean poate să o facă. Am văzut în ultima perioadă dezbateri foate aprinse, părerea mea că de fiecare dată se merge pe extreme: interzicerea unor scriitori care la un moment dat în timpul vieţii sunt cunoscuţi că ar fi avut în timpul vieţii simpatii legionare. Nu am urmărit aşa ceva prin lege, dar nu mi se pare normal ca în ziua de astăzi să existe persoane care cu diagonală şi cămaşă verde să facă apologia legiunii. Dincolo de persoanele care la un moment dat au simpatizat, din sfera de influenţa Gărzii de Fier, au fost şi nişte crime pe care istoria le recunoaşte şi nu putem să ne facem că nu vedem acest lucru.” (Gândul, 05.08.2015)
Crin Antonescu: „E un semn de precaritate intelectuală să înţelegi că s-a interzis Cioran”
„Eu înţeleg chiar foarte greu de această dată cum s-a putut ajunge la o asemenea discuţie. Sunt obişnuit cu manifestări publice de profundă precaritate intelectuală, dar chiar cu aşa ceva nu credeam că ne putem întâlni. Bineînţeles că atunci când vorbim despre Cioran, Noica, Eliade, Vulcănescu nu putem să considerăm că dominant operei lor este legată de afinitatea temporară şi destul de redusă în timp cu mişcarea legionară.” (Gândul, 05.08.2015)
Cristian Andrei: Cum a ajuns POLIŢIA INTERNETULUI în „legea antilegionară” a liberalilor Antonescu şi Scutaru: „În general, lumea crede că poate face orice pe Facebook”
„Noi când am iniţiat legea, nu ne-am gândit să-i pedepsim pe cei care pun pe Facebook poze cu Ceauşescu. Nu intenţionam să acoperim şi această direcţie. Rămâne de văzut dacă o instanţă de judecată va considera că actuala lege dă instrumental juridic necesar pentru asemenea pedepse. Înainte făceai apologia extremismului, punând afişe pe gard, acum societatea a evoluat, nu se mai pun afişe pe gard, acum postează mesaje pe Facebook” (Gândul, 05.08.2015)
Bogdan Munteanu: Paradoxuri românești
„Legea antilegionară a început deja să-şi arate efectele. Primul şi cel mai vizibil dintre acestea este însă unul de bumerang. Dintr-o dată se vorbeşte mai mult ca niciodată despre legionari, pe toate canalele media şi în presa centrală. Şi nu pentru a fi înjuraţi, cum era până acum de bonton. Momentul impune o altă atitudine, iar nuanţările rămân pe altădată.” (Rostonline,04.08.2015)
Mirel Curea: Klaus Iohannis, un golem așezat cu spinarea în oberlihtul istoriei României
„Savanți sau criminali? Intelectuali sau delincvenți? Eroi anticomuniști sau asasini? Cei care îi pomenesc acum cu admirație sau evlavie, români sau infractori? Klaus Iohannis, atunci când a promulgat zisa „lege a holocaustului” a răspuns: niște criminali, iar cine îi pomenește, la pușcărie! Sincer, nici nu mă mir. De unde nuanțe de la un golem cu pistoanele minții gripate, care s-a așezat cu spinarea în oberlihtul istoriei și memoriei românești? Cum să înțeleagă că istoria, ca și viața, este infinit nuanțată și nu judecă pe momente? Că secretul înțelegerii istoriei stă în analiză continuă, în dezbatere, în vehicularea ideilor, în prezentarea de ipoteze, nu în interdicții? Că interzicerea suscită curiozitate și fascinație, că îndârjește? Că istoria nu poate fi interzisă?” (Evenimentul Zilei, 04.05.2015)
Andrei Pleșu: O dezbatere blocată
„Dincolo de abuzive (dar inevitabile) forme de partizanat (vitejesc sau lăcrămos), trebuie să spun că, din punctul meu de vedere, sursa confuziilor se află în însuşi textul legii. E un text dezechilibrat, neatent la nuanţe, ambalat într-un limbaj neinspirat, astfel încît tonul şi stilul documentului nu evocă sunetul justiţiei, ci pe acela al unei „înfierări” tovărăşeşti. În felul acesta şi ceea ce e sustenabil în desfăşurarea lui (incriminarea rasismului, a xenofobiei, a intoleranţei etc) îşi pierde rigoarea juridică, pentru a adopta tonul unui soi de „declaraţie politică”.” (Adevărul, 03.08.2015)
Gheorghe Pârja: O lege și clopotul Constituției
„Trebuie despărţită apa de uscat. Ceea ce în ultimul secol s-a cam făcut. Aici, se pare, legea bate un cui în sicriul culturii. De acum trebuie să avem mare grijă cum ne purtăm cu marile personalităţi care, în tinereţea lor, au simpatizat cu idei naţionaliste. Cei care cunosc istoria bine ne-au spus că în România nu au fost regimuri fasciste. Istoricul Alin Mureşan se întreabă: „Cărei nevoi a societăţii îi corespunde interzicerea fascismului într-o ţară care nu a cunoscut acest regim nici măcar o zi?”. Verdictul a fost dat şi de Academia Română prin vocea academicianului Dan Berindei care a spus: „Singura formaţiune susceptibilă de a fi catalogată astfel de unii, Garda de Fier sau Mişcarea Legionară, nu a fost una fascistă”. A fost anticomunistă. Şi cu o tentă antievreiască. Cu victime.” (Glasul Maramureșului, 03.08.2015)
Georgeta Ghidovăț, Violeta Fotache: Scandal pentru Legea „antilegionară” care impune spionarea Internetului
„Primii care s-au simțit vizați și într-un fel obligați să reacționeze public au fost istoricii care au considerat că demersurile lor vor fi îngrădite de această lege și că va exista o teamă în libertatea de exprimare. Istoricul Marius Oprea a declarat că nu vede necesitatea acestei legi și că poate duce la abuzuri, catalogând-o drept „extrem de periculoasă pentru democrația din România”. „Instituie o cenzură care nu poate fi benefică pentru cercetarea istorică”, este opinia istoricului.” (Evenimentul, 03.08.2015)
Pr. Marcel Răduț: Despre legea „anti-legionară”: chestiunea evreiască în România începutului de sec. XX şi la începutul sec. XXI – o necesară comparaţie (III)
„O altă concluzie aberantă a Legii „antilegionare” este că eroismul luptătorilor din rezistenţa armată anti-comunistă şi jertfa mărturisitorilor din închisorilor şi lagărelor de exterminare ale Gulagului comunismului românesc, care au fost membri sau simpatizanţi ai Mişcării Legionare, nu mai pot fi recunoscute şi afirmate public, doar pentru motivul că aceşti eroi au avut, direct sau indirect, o legătură cu Mişcarea Legionară.” (Adevărul, 03.08.2015)
Eugen Mihăescu: Azi, luptătorii anticomuniști sunt prima țintă a tovarășului Florian. Cine urmează mâine? Mihai Eminescu?
„Alexandru Florian este mulțumit că acum va putea „promova victimele Holocaustului” într-un spațiu românesc curățat de simbolurile fasciste și citează două: placa comemorativă de pe clădirea în care a locuit Nichifor Crainic și bustul lui Mircea Vulcănescu din piața Sfântul Ștefan. Las la o parte faptul că această expresie, „promovarea victimelor”, îmi face pielea de găină. Nu mă miră însă nimic din partea unuia care înțelege să profite de pe urma suferinței unor martiri demolând statuile altor martiri…” (Ziariști Online, 02.08.2015)
Adrian Sturdza: Alexandru Florian, legile din 1945 și memoria victimelor
„Legea este un abuz măcar pentru faptul că pedepseşte la uitare şi re-incriminează oameni care NU au aparţinut mişcării legionare, dar care au fost încălţaţi în anchetă, de către anchetatorii-torţionari ai fostului regim, cu apartenenţa legionară – aşa cum este cazul multor foşti deţinuţi politic.
Caz unic în Europa, legea stipulează chiar un organism – nespecificat – care să monitorizeze (citeşte cenzureze) Internetul în vederea identificării celor care îndrăznesc să posteze păreri care nu convin cuiva. Mai rău – nu este prevăzut niciun organism care să decidă dacă textele publicate sunt propagandă sau fapte reale, cercetare istorică – deşi aud, stupefiat, la emisiunea B1 că de acest lucru s-ar ocupa Institutul „Ellie Wiesel”, parte direct implicată, care printr-o astfel de poziţie ajunge un soi de para-justiţie.” (The Epoch Times, 02.08.2015)
Ioan Roșca: Observaţii privind poziţia SUA faţă de problema judecării comunismului în România
„1. Instalarea regimului comunist in Rusia si apoi in Europa de Est a interferat puternic cu relaţia dintre evrei si popoarele gazdă, aşa cum arată documentat si echilibrat Soljeniţîn, în ultima sa lucrare.
2. În confruntarea dintre teroarea nazistă şi cea comunistă, evreii s-au găsit de o singură parte, primind sprijin în URSS faţă de agresiunea contra lor venită dinspre Germania lui Hitler.
3. Preţul înfrîngerii Germaniei a fost alierea occidentală cu URSS-ul genocidar, căruia i-a fost dată tacit mînă liberă întru ocuparea şi distrugerea populaţiilor din Europa de Est.
4. Pe lîngă procesul de la Nurenberg , Aliaţii au cerut măsuri de „defascizare” în ţările foste satelit ale Germaniei hitleriste, ceea ce a creat ocazia demarării terorii comuniste.” (Piața Universității, 31.07.2015)
Marius Oprea: Spre Rromânia… prin promulgarea aşa-zisei Legi Antilegionare
„Prin promulgarea aşa-zisei Legi Antilegionare, nu mă îndoiesc că se aşează temelia unei Instituţii nemaivăzute în ţara noastră din anii stalinismului, o poliţie a gîndurilor, a convingerilor, a opiniilor. Se revine, ca în anchetele securităţii la prezumţia de vinovăţie, iar vinovaţii, chiar dacă şi-au ispăşit pedeapsa, continuă să plătească şi după moarte. De acum încolo există pericolul rescrierii istoriei noastre recente, după partitura Securităţii, care a aruncat de-a lungul existenţei ei cu eticheta „legionar” în stînga şi-n dreapta.
Devenită peste noapte infamantă şi chiar potenţială miză într-o incriminare penală şi socotită brusc, printr-un stufos dispozitiv de restrîngeri ale unor drepturi constituţionale, drept un serios atentat la siguranţa naţională, acuzaţia de legionarism tinde să se transforme într-un factor inhibitor inclusiv al diferitelor manifestări ale tradiţiei noastre naţionale. Ca să nu mai vorbim de comemorarea rezistenţei anticomuniste şi a eroilor ei, multora nemaiputîndu-li-se rosti numele şi omagia jertfa.” (Flux24, 31.07.2015)
Alexandru Climescu: Toleranța față de intoleranți. O lectură a “legii anti-legionare” și a criticilor sale
„Ordonanța de urgență nu interzice studierea fascismului, legionarismului, a xenofobiei și a crimelor de război iar aplicarea acesteia nu va avea ca rezultat eliminarea din biblioteci a unor lucrări. Dimpotrivă, textul legii permite în mod explicit utilizarea în public a materialelor rasiste sau xenofobe în interesul științei sau educației. (art. 4, alin. 3). De asemenea, ordonanța nu face referiri la persoane condamnate pentru uneltiri contra ordinii sociale, crime împotriva clasei muncitoare și a membrilor mișcării revoluționare sau la alte infracțiuni cu caracter politic, ci doar la infracțiuni consacrate în dreptul penal internațional.” (Contributors, 31.07.2015)
Radu Ulmeanu: Bomba cu explozie întârziată a lui Crin, o lege a umilinţei naţionale.
„Ce ne facem însă cu istoria, căci multe din marile noastre personalităţi s-au învrednicit, la vremea lor, să calce ele însele pe bec, fără să aibă spiritul vizionar de a dibui că peste zeci, chiar o sută şi mai bine de ani, va veni legea în cauză ca să le terfelească memoria. Pentru cei care ştim un pic de istorie, în România nu au existat partide şi regimuri fasciste, asta şi conform verdictului ferm al Academiei Române înseşi, care a stabilit irevocabil că singura formaţie susceptibilă de a fi catalogată astfel de către unii, Garda de Fier, sau Mişcarea Legionară, nu a fost una fascistă. Anticomunistă da, şi tocmai ăsta e şpilul. Poate şi cu o tentă antievreiască, nu spun antisemită, căci şi arabii fiind semitici la rândul lor, am da cu bota în baltă.” (Cotidianul, 30.07.2015)
Alexandru Florian: Legea ce interzice simbolurile fasciste, rasiste sau xenofobe – sincronizată cu normele UE
„Nu poți să promovezi în spațiul public o simbolistică legată de fascism și în același timp să promovezi memoria victimelor. Sunt două lucruri în contradicție. Această lege interzice cultul unor persoane care s-au făcut vinovate de apartenență la Mișcarea Legionară și au fost condamnate” (Agerpres, 30.07.2015)
Mircea Stănescu: Despre o masă nu foarte rotundă. În jurul „legii memoriei”.
„Sunt momente în care este vital ca istoricul să ia poziție, căci problema care se pune în fața lui este de a fi sau a nu fi. Și acesta este, cu siguranță, unul dintre ele.
El trebuie să-i desfidă atât pe politicienii care îi dau directive în materie de cercetare, cât și, mai ales, pe cei care se pretind a fi oameni de știință și vor, în același timp, să introducă în câmpul disciplinei sale metodele poliției și serviciilor secrete. Căci, procedând astfel, cei din urmă încetează să mai aibă vreo legătură cu știința (dacă au avut vreodată)” (Blog Mircea Stănescu, 28.07.2015)
„Este ridicol să prezinți interzicerea lui Ceaușescu ca efect principal al legii, când nicăieri în conținutul ei nu există nici măcar o singură referință la comunism, în schimb titlul spune clar că ea se referă la fascism, legionarism, rasism și xenofobie. De altfel, e greu de înțeles cărei nevoi a societății îi răspunde interzicerea fascismului într-o țară care nu a cunoscut acest regim nici măcar o zi, și încă mai greu de priceput de ce promovarea comunismului este în continuare permisă, în ciuda miilor de oameni omorâți în închisori. Declarația este una politică și încearcă să acopere neajunsurile evidente ale legii.” (Active News, 27.07.2015)
Pr. Marcel Răduț: Despre promulgata Lege „anti-legionară” – recurs împotriva uitării şi necinstei sufleteşti (II)
„Legea în discuţie conferă, în mod indirect, valabilitate condamărilor adoptate de instanţele de judecată ale dictaturii comuniste. Eticheta de legionar era imediat pusă asupra celor care se opuneau regimului, iar legionarii veritabili au constituit, cel puţin în anii 50, principalele victime ale dictaturii comuniste tocmai datorită faptului că aceşti legionari (în majoritate tineri, elevi, studenţi, preoţi, intelectuali, mici proprietari şi ţărani) s-au împotrivit vehement, unii dintre ei cu arma în mână, instaurării regimului stalinisto-comunist. Nu mai insistăm asupra faptului că mulţi dintre legionarii asasinaţi în gulagul românesc, au fost agenţi paraşutaţi în România de către serviciile secrete Occidentale, în scopul organizării luptei de rezistenţă armată împotriva comunismului.” (Adevărul, 25.07.2015)
„Astăzi, la 25 de ani de la căderea comunismului, suntem iarăşi puşi în situaţia de a fi consideraţi copiii unor infractori. Mamele noastre, cele care încă mai trăiesc, sunt iarăşi în situaţia de a fi soţiile unor infractori. Nu este cu putinţă să existe un stigmat veşnic pentru foştii deţinuţi politici care au făcut parte din Mişcarea Legionară. Părinţii noştri ne-au crescut şi educat în dragoste de neam şi de biserică. Ne-au învăţat să fim demni, să ne iubim aproapele şi să iertăm greşiţilor noştri aşa cum şi ei iertaseră păcatele torţionarilor lor. Părinţii noştri nu au fost nici infractori şi nici criminali şi nici pe noi nu ne-au învăţat să fim infractori şi criminali. Cu toate astea sunt reincriminaţi pentru un crez politico-social pentru care şi-au ispăşit deja pedeapsa dată politic de justiţia comunistă.” (Active News, 17.07.2015)
Ilarion Țiu: De 25 de ani există un cult al legionarilor pieriți în închisori
„Priviți cazul procesului dintre Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și municipalitatea din Târgu Ocna privind titlul de cetățean de onoare acordat lui Valeriu Gafencu. Datorită ambiguității legii, titlul când este retras, când este reabilitat. Dacă legiuitorul ar interzice clar practicarea cultului personalității pentru persoanele cu trecut legionar, această controversă ar dispărea. Nu cred că este un semn de toleranță din partea administrației românești să acorde titluri onorifice unor persoane cu biografie totalitară.” (ActiveNews, 02.07.2015)
Adrian Sturdza: Mai îngropăm niţel România. Legea împotriva simbolurilor legionare: încă un cui bătut în coşciugul culturii
„Dacă scopul acestei legi a fost de a reduce anti-semitismul în rândul românilor, cred sincer că iniţiativa este total contra-productivă. Pentru a eradica xenofobia şi ura de rasă etc. este nevoie de cultivarea toleranţei şi a respectului reciproc, de aplanarea greşelilor făcute de ambele părţi. Numai adevărul, compasiunea şi toleranţa pot vindeca rănile adânci. Jefuirea unui popor de unele dintre valorile sale nu va face decât să hrănească resentimente şi să adâncească prăpastiile deja create.” (The Epoch Times, 25.06.2015)
Mircea Stănescu: Cu istoria la tribunalul politicii
„Azi, 24 iunie 2015, aleșii națiunii s-au ocupat (definitiv) de Istorie: au (re)votat legea „antifascistă” și „antinegaționistă”.
Această lege, despre care s-a spus (inexact) că este (doar) „antilegionară”, vizează mult mai mult, căci atacă fundamentele libertății de expresie și ale cercetării științifice.” (Blog Mircea Stănescu, 24.06.2015)
Mircea Stănescu: România și legile memoriale
„Proiectul a vizat o extindere a legii nu doar în privința definițiilor deja indicate, ci și a sferei de aplicare. Astfel, Parlamentul României a avansat pe calea legiferării în materie de istorie. Mai întâi, a fost reluată definiția holocaustului: „prin holocaust pe teritoriul României se înțelege persecuția sistematică și anihilarea evreilor, spriinită de autoritățile și instituțiile statului român în teritoriile administrate de acestea în perioada 1940-1944.” (Art. 2(d¹) )
După cum se vede, a fost eliminată orice referire la victimele rrome (țigani), care se dovedise problematică (chestiune observată de către Guvern). Faptul este cu atât mai bizar pentru o lege care își propune să preîntâmpine fascismul, rasismul, xenofobia și crimele împotriva umanității, dacă reușește să nedreptățească o altă categorie de victime din același registru. Prin urmare, propunerea legislativă antinegaționistă se dovedește a fi, la acest nivel, pur negaționistă.” (Blog Mircea Stănescu, 18.06.2015)
Pr. Marcel Răduț: Despre Legea „anti-legionară” – recurs împotriva uitării şi necinstei sufleteşti (I)
„..este absurd, într-o expunere de motive în susţinerea unei legi, în România anului 2015, să foloseşti trimiteri la o aşa-zisă posibilă stigmatizare a generaţiilor ce au urmat perioadei în cauză, pentru că o astfel de stigmatizare nu este de domeniul juridic, ci de domeniul memoriei colective. […] Asupra României sau a naţiunii române nu se constată existenţa unei stigmatizări din partea altor naţiuni sau popoare pentru fapte comise în timpul celui De-al Doilea Război Mondial, inclusiv cele circumscrise Holocaustului, chiar dacă acestea au fost comise. Dimpotrivă, România este prezentă în memoria popoarelor lumii, sub aspect negativ, ca ţara dictatorului Nicolae Ceauşescu, ca ţara unde comunismul a căzut în mod sângeros, ca ţara unde au fost organizate mineriadele etc.” (Adevărul, 15.06.2015)
Radu Preda: Nu putem fi extremiști în raport cu extremele
„Prima mea impresie: este un text mai curând ideologic, decât juridic propriu-zis. Legea nu ține cont de rigorile constituționale. Concret, proiectul de lege instituie o categorie specială de persoane vinovate care n-au fost condamnate, n-au fost trecute printr-un proces. Apartenența la mișcarea legionară, care a cunoscut grade diferite de identificare și respectiv responsabilitate, ca și în cazul membrilor altor formațiuni de ieri sau de azi, nu determină automat vinovăția unei persoane. În esență, această dispoziție incriminează prin generalizare un întreg segment de populație pentru fapte comise de o mână de persoane. Or, răspunderea penală este individuală, nu colectivă.” (Active News, 18.03.2015)
Emisiuni realizate pe tema legii 217/2015:
Care e miza reală a legii antilegionari? Marius Oprea, la Adevărul Live
Scandal pe legea antilegionară, Audienţă Generală
Condamnați la uitare. Scandalul legii antilegionare, B1 Special
1. Ioan Ianolide, Întoarcerea la Hristos. Document pentru o lume nouă, Ediția a II-a, Editura Bonifaciu, Bacău, 2012, p. 474
de Dan Tudorache Fericiti cei Prigoniti
….sa-l lasam doar pe „Alexandru Florian” sa publice si noi sa-l citim!