CE S-A INTIMPLAT IN IRLANDA?

In al doilea rind, crestinii irlandezi s-au aliat cu cei care nu numai ca nu se identifica ca fiind crestini, dar se numesc chiar dusmani ai valorilor crestine, impotriva crestinilor autentici care au pledat de buna credinta si cu intelepciune pentru normativitatea casatoriei naturale in Irlanda. In alte cuvinte, crestinii s-au raliat cu homosexualii, ateii, feministele, avortistii, secularistii si altii de teapa lor intr-un front comun anticrestin si anti-Biserica pentru a instaura in tara lor normativitatea hedonismului si a imoralitatii. Au votat ca imoralitatea sa devina un drept constitutional. Practic vorbind, au votat pentru interzicerea, in viitor, a legislatiilor fondate pe moralitate. Caci, la urma urmelor, ridicarea casatoriilor homosexuale la rang de drept constitutional inseamna, de fapt, interzicerea de legislatii care diferentiaza intre comportamentele morale si cele imorale. Dupa 22 mai in Irlanda totul va fi permis si nimic interzis. Pe 22 mai revolutia sexuala a fost institutionalizata in constitutia Irlandei. Acest succes al extremistilor sexuali nu poate fi subestimat. Este pentru prima data in istoria omenirii cind o societate decide ca perversiunea sexuala si toate manifestarile revolutiei sexuale sunt normale si constituie drepturi fundamentale care trebuie sa fie protejate de societate. Din aceasta perspectiva se poate spune ca irlandezii au abrogat Capitolul 18 din Levitic impreuna cu toate prohibitiile pe care el le contine impotriva pornirilor sexuale nenaturale si perverse ale speciei umane.

In al treilea rind, votind pentru casatorii homosexuale, irlandezii au abolit heteronormativitatea. Heteronormativitatea e un termen sociologic care vede heterosexualitatea ca unica norma pe care societatea si civilizatia umana au fost cladite. In contrast, din aceasta perspectiva, practicile sexuale ne-heterosexuale sunt privite ca aberatii ori manifestari sociale pe care realitatile sociale nu sunt si nici nu pot fi cladite. Odata respinsa la nivel constitutional, insa, heteronormativitatea isi pierde locul central in organizarea si functionarea societatii si e inlocuita cu dezorientarea sexuala. O societate cladita pe dezorientare si confuzie sexuala va arata total si radical diferita de felul in care societatea si civilizatia au aratat de-a lungul mileniilor. Ne aflam, deci, la marginea unei prapastii care se descinde din extremitatea vestica a continentului nostru. Se va largi ea oare? Greu de prezis, dar e cert ca se va incerca.

Biserica irlandeza a fost si ea o victima a referendului. Dupa cum observa un scriitor catolic american, William Doino, „Ireland’s decision to approve same-sex marriage, by popular referendum, has left the country’s Catholic reputation in ruins.” („Decizia Irlandei de a aproba, prin referend national, casatoriile unisex, au lasat reputatia catolica a Irlandei in ruine”) [Detalii aici: ] Majoritatea covarsitoare a celor care au votat pentru abolirea normativitatii casatoriei naturale au fost tineri irlandezi care din cresa pina la absolvirea universitatii au fost crescuti, educati si formati spiritual si moral in Biserica Catolica. Au fost botezati in Biserica, au fost crescuti in gradinite de copii catolice, au invatat sa scrie si sa citeasca in scolile Bisericii Catolice, au facut scoala in licee catolice, si si-au luat diplomele universitare in universitati catolice. Cum se explica atunci ca s-au revoltat impotriva celei mai influente institutii din Irlanda, aceea care i-a educat si hranit spiritual din pruncie pina acum? Oare ce rau le-a facut ea lor ca ei sa-si ia revansa?

In mare masura, asta se datoreaza educatiei sexuale pe care copiii si tinerii occidentali au primit-o din anii 60 incoace. O educatie sexuala care devine tot mai radicala si bizara. Una care pune neadevaruri in mintile copiilor si le distrug. O educatie, daca chiar poate fi numita asa, care invata copiii si adolescentii ca nu exista diferente intre baieti si fete, ca sexualitatea e fluida, ca heterosexualitatea si ne-heterosexualitatea sunt inventii ale mintii omului nu comportamente definite la nivel biologic, ca sexualitatea e un instrument al placerii nu al procrearii responsabile. Ca nu mai exista „doamne ori domni”, ori ca astfel de apelatii trebuie interzise. Cel mai rau insa, este o educatie sexuala care propaga notiunea de „autonomie sexuala” ca drept fundamental al omului. Odata recunoscuta ca drept al omului „autonomia sexuala” devine o idolatrie protejata de lege ale carei consecinte nefaste pot fi prevazute de orice om cu minte. Autonomia si emanciparea sexuala au devenit strigatul de batalie al generatiei tinere. Tinerii irlandezi si-au exercitat drepturile civile pentru a defini si institutionaliza autonomia sexuala in constitutia tarii lor.

Explicatiile date de presa occidentala pentru capitularea morala a Irlandei catolice sunt diverse, dar trebuie luate in serios pentru ca aceasi factori sunt prezenti si in restul Europei si chiar in Romania. Unii comentatori britanici au atribuit colapsul moral al Bisericii Catolice din Irlanda scandalurilor financiare, cazurilor de pedofilie si declinului moral din ultimii ani din interiorul Bisericii. Altii au punctat ascensiunea divortului, proliferarea pornografiei, propaganda homosexuala, orbirea tinerei generatii cu notiuni radicale de egalitate, transformarea Irlandei dintr-o natiune de oameni virtuosi intr-o tara hedonista. Altii au punctat ascensiunea ateismului si nivelul ridicat de secularizare. Oamenii s-au „saturat” de religie, de Dumnezeu, de „spiritualitate.” Altii devenisera indiferenti la ceea ce se intimpla in jurul lor. Se simteau comfortabili si in siguranta cu sondajele de opinie care reflectau ca vreme de multe decenii Irlanda era cotata ca fiind una din cele mai religioase tari ale lumii. Dar religiozitatea irlandezilor nu a prevenit colapsul lor moral si al Bisericii lor. In 1995 Irlanda a legalizat divortul, cu o prezenta la vot de 68%. Monogamia crestina a fost si ea distrusa. Intre 1996 si 2011 Irlanda a cunoscut o crestere de 550% in numarul divorturilor si a recasatoriilor. Natalitatea in Irlanda a scazut si ea de la 4 copii la 2 copii de familie. Asta in tandem cu ascensiunea contraceptivelor si a diminuarii interesului in procreare. Toleranta fata de afacerile extra-conjugale, optionalitatea copiilor din asocierea adultilor in institutia casatoriei, ascensiunea concubinajului si optiunea divortului au facut „casatoria” atractiva pentru homosexuali. Homosexualitatea nu e compatibila cu regulile stricte ale institutiei casatoriei si familiei. Dar unde monogamia devine irelevanta, concubinajul se substituie casatoriei, infidelitatea devine acceptabila si procrearea responsabila o norma demotata, casatoriile homosexuale se reliefeaza ca si o consecinta logica. Din acesta perspectiva putem spune ca, de fapt, nu homosexualii au demolat casatoria naturala, ci noi, cei care nu am practicat-o asa cum ne-a fost data in invataturile apostolilor.

Cam asa stau lucrurile si in Romania. Si Romania se bucura de un nivel inalt de religiozitate in clasamentul mondial. Dar ne confruntam cu aceleasi probleme de secularizare, concubinaj, divort, pornografie, avort, si mai putin respect fata de Biserica si invataturile Scripturii. Asemenea irlandezilor, pregatim si noi terenul pentru demolarea casatoriei crestine la noi. Ramine de vazut daca nu cumva in 20-30 de ani si noi romanii vom vota sa nu mai fim o tara crestina.

Va mai supravietui Biserica in Irlanda, au intrebat unii comentatori? Observati ca intrebarea nu este daca Biserica va putea schimba cursul istoriei in Irlanda ci daca ea insasi va supravietui. Unii compara Irlanda cu Quebec unde Biserica s-a prabusit cu zeci de ani in urma si ramine fara influenta. Biserica Catolica irlandeza, insa, si-a asumat raspunderea pentru esecul din 22 mai si priveste spre viitor. Are o misiune noua in fata – aceea de a re-crestiniza o tara care pe 22 mai a decis ca nu mai vrea sa fie crestina. Ramine de vazut daca va izbuti. Exista oameni carora sa le pese si care sa stea in spartura? Ne-a frapat, in sensul acesta, o fraza din comentariul unui jurnalist, culmea, ateu (dar si homosexual) britanic, in care el intreaba „is there nobody of any intellectual stature left in our English church, or the Roman church, to frame the argument against Christianity’s slide into just going with the flow of social and cultural change?” („Nu mai e nimeni cu o statura intelectuala ramas in Biserica engleza [Anglicana], ori Romana [Catolica] care sa poata argumenta impotriva descendentei crestinismului in abisul social si cultural” al zilelor noastre? Este o intrebare care strapunge si care ar trebui sa ne puna pe toti pe ganduri.

Consecintele votului din 22 mai nu intirzie sa se manifeste. Incurajati de triumful homosexualilor aspra crestinilor, avortistii au lansat o campanie pentru un referend constitutional care sa legalizeze avortul in Irlanda. Iar miscarea pro-eutanasie irlandeza a lansat o campanie similara pentru legalizarea eutanasiei. Si in timp de o saptamina de la votul irlandez, Groenlanda a legiferat si ea, printr-un vot parlamentar de 72 la 0, casatoriile homosexuale. Groenlanda are doar 63.000 de oameni, dar impactul psihologic al acestui eveniment, care a avut loc in cea mai mare insula a lumii, nu poate fi subestimat. Groenlanda a devenit cea de a 21 tara a lumii care a legiferat casatoriile homosexuale. Avortul, eutanasia, abolirea traditiei si alte lucruri rele ca acestea sunt consecintele firesti cind o tara voteaza sa nu mai fie crestina. Ea regreseaza in paganism, barbarism si salbaticie.

Omul inceputului Mileniului III e arogant. Se crede dumnezeu. Capabil de toate, inclusiv de a trai fara Dumnezeu si fara mostenirea spirituala a inaintasilor lui. Dar aroganta omului modern e irelevanta. Caci in final, invataturile Scripturii privind casatoria, familia si sexualitatea nu se schimba. Ele ramin aceleasi. Levitic 18 nu poat fi nici schimbat nici scos din natura lucrurilor. Nici consecintele deciziei legiutorilor ori ale omului de a respinge rinduielile stabilite de Dumnezeu pentru om. Facerea 2:24 nu poate fi nici ea schimbata. Acolo Dumnezeu a rinduit natura omului si a casatoriei. Barbatul si femeia devin una, un singur trup, in, si prin, casatorie. Nici o alta asociere nu se poate substitui acestei rinduieli facute de Dumnezeu odata pentru totdeauna. Nici invataturile Mantuitorului nu pot fi schimbate. Dumnezeu l-a facut pe om barbat si femeie. Crestinii nu pot si nici nu au autoritatea sa schimbe revelatia lui Dumnezeu si invataturile Scripturii privind casatoria si sexualitatea. Chiar daca unele biserici ori culte religioase, prin liderii lor, incearca sa creeze compatibilitate intre invataturile Bibliei si ale lumii seculare privind familia si casatoria, de dragul de a nu se simti marginalizati ori batjocoriti, invataturile Bibliei ramin aceleasi. La fel si consecintele pentru cei care deroga de la ele.

sursa: Alianta Familiilor