Sorin Oprescu cere bani externi pentru Bucureşti, fără să aibă măcar un proiect de accesare a fondurilor europene

0 72

Incapabilă să conceapă proiecte europene pentru dezvoltarea oraşului, autoritatea municipală a început să facă lobby extern. Principalele dorinţe ale Primăriei Capitalei sunt infrastructura rutieră şi cea de transport metropolitan. După ce Departamentul de profil al PMB a emis numai soluţii SF în legătură cu transportul public în Capitală şi judeţul Ilfov, constatăm că nimic nu s-a concretizat într-unul sau mai multe proiecte europene, municipalitatea invocând permanent lipsa fondurilor. Acum se vorbeşte despre o nouă structură: Asociaţia de Transport Metropolitan Bucureşti.

Au trecut câţiva ani de când Guvernul şi Primăria Capitalei discută în zadar despre Autoritatea Metropolitană de Transport. Aceasta se lasă tot mai greu aşteptată din lipsa unui proiect clar privind transportul public, al metroului şi al trenurilor pe rute scurte. La sfârşitul săptămânii trecute, primarul general Sorin Oprescu a dedicat câteva zile întâlnirilor oficiale cu primarii localităţilor din judeţul Ilfov pentru demararea procedurilor de constituire a Asociaţiei de Transport Metropolitan Bucureşti. Nu se ştie dacă aceasta se va substitui Autorităţii Metropolitane de Transport, care trebuia să ia fiinţă după fuziunea Metrorex cu RATB, sau dacă s-a renunţat la înfiinţarea ei. Cert este că primarul general a declarat că noua Asociaţie de Transport Metropolitan Bucureşti (ATMB) va gestiona un sistem public de transport integrat în conformitate cu prevederile Regulamentului european 1370/2007. La întâlnirea primarilor au participat şi reprezentanţi ai Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Noua ATMB se va constitui din municipiul Bucureşti, Consiliul Judeţean Ilfov şi primăriile din Judeţul Ilfov. Primul obiectiv al ATMB este implementarea de proiecte prin atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea sistemului de transport public din regiune, fie că este vorba despre refacerea infrastructurii sau de achiziţia de autovehicule.

La întâlnire au mai fost prezenţi şi reprezentanţii consorţiului care realizează Planul Urban de Mobilitate Durabilă pentru zona Bucureşti-Ilfov, plan care va include condiţiile în care trebuie să se desfăşoare transportul public.

Lobby pentru fonduri europene

După anunţarea ATMB, primarul general s-a întâlnit cu preşedintele Comitetului Economic şi Social European (CESE), Henri Malosse. Edilul-şef a abordat, aşa cun era de aşteptat, subiectul accesării fondurilor europene pentru dezvoltarea oraşului. În argumentarea solicitării de sprijin al CESE, Sorin Oprescu a menţionat „crearea de noi locuri de muncă, politicile sociale derulate de municipalitate, conservarea patrimoniului cultural sau implicarea societăţii civile în proiectele de interes pentru cetăţeni”.

„Un alt obiectiv al vizitei mele este acela de a discuta despre sprijinul Uniunii Europene pentru România. Am discutat despre planul Junker şi în cadrul întâlnirilor pe care le-am avut cu preşedintele României, Klaus Iohannis, şi cu premierul Victor Ponta şi, cu siguranţă, şi dvs. sunteţi interesat. Prin această iniţiativă, Uniunea Europeană sprijină primarii care au proiecte importante pentru viitorul oraşelor şi care reuşesc să combine conservarea patrimoniului cu crearea de noi locuri de muncă”, a declarat preşedintele CESE, Henri Malosse.

Sorin Oprescu s-a plâns că, de regulă, capitalele europene sunt asociate cu regiunile dezvoltate şi, din acest motiv, au dificultăţi în accesarea fondurilor europene.

Centura, abia peste trei ani

Una dintre cele mai mari probleme ale Capitalei a rămas Centura Bucureştiului. Veştile transmise de CNADNR nu sunt deloc optimiste pentru şoferii care tranzitează Capitala, deoarece Centura va fi gata, în cel mai fericit caz, abia peste trei ani. Deocamdată, anul acesta va fi gata un sfert de tronson, iar pentru alte porţiuni, CNADNR nu a găsit încă firme dispuse să preia lucrările.

Pentru lărgirea la patru benzi a celor 9 kilometri de centură dintre autostrada spre Piteşti şi DN 7 şantierul a fost deschis în octombrie 2013. La începutul acestui an, constructorul avea gata doar o treime din lucrare, dar promite mobilizare exemplară pe şantier şi finalizarea lucrării până la sfârşitul acestui an. Pe următorul tronson se circulă deja pe patru benzi. Mai trebuie construite însă cinci pasaje pentru pietoni şi un sens giratoriu la Tunari, unde au loc zeci de accidente. Chinul şoferilor reîncepe în zona Voluntari. De acolo şi până la Autostrada Soarelui, cei 11 kilometri se parcurg în coloană. Lărgirea la patru benzi a acestui tronson va fi gata, cel mai devreme, în primăvara lui 2018. Asta dacă CNADNR găseşte un nou constructor care să preia contractul reziliat cu o firmă care a intrat în insolvenţă. „În trimestrul III al anului 2015 va fi demarată procedura de achiziţie publică pentru un nou contract de execuţie lucrări. La data rezilierii, antreprenorul a executat lucrări de lărgire drum de 7,26% din total contract”, spune CNADNR. Lucrurile stau şi mai prost în sudul Capitalei. Pentru acest tronson nu a fost găsit un constructor, iar drumul e un coşmar pentru şoferi. Cu toate acestea, autorităţile promit aici lucrări de fineţe: un pasaj cu sens giratoriu suspendat, în dreptul localităţii Domneşti, astfel ca şoferii să poată ajungă mai repede în Drumul Taberei. Această bucată de lucrare este estimată la 185 de milioane de lei şi la doi ani de execuţie, dar constructorul va fi ales în martie 2016. Beneficiarii Centurii Capitalei sunt cele 15 mii de maşini care circulă zilnic pe această zonă.

de Gabriela Dinescu Puterea

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php