ISTORIE NEŞTIUTĂ. Ultimul partizan din „Armata Secretă” a Regelui, executat de Securitate în 1949, este încă viu în evidenţele statului

Pământul i se aduna unsuros pe bocanci. Urca, în miez de noapte, un deal din Nicula, escortat de câţiva securişti, după o săptămână de anchete şi bătăi. Ce-a fost în mintea lui nu ştie nimeni, şi probabil că nici n-a auzit rafala scurtă de pistol automat care l-a secerat din spate. L-a îngropat un ţigan din sat, plătit de securişti cu haina şi cureaua mortului.

“Un om blond, pieptănat cu cărare, rotund la faţă, cu ochii albaştri”, aşa şi-l aminteşte fiul său pe Ioan Ionescu, ultimul membru al organizaţiei anticomuniste “Partizanii Regelui Mihai – Armata Secretă”, care a activat la finele anilor ’40 în judeţul Cluj. În actele statului român, Ioan Ionescu figurează ca fiind încă în viaţă.

A fost omorât în octombrie 1949, la Nicula, şi apoi îngropat fără slujbă, explică arheologul Gheorghe Petrov de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei. Moartea nu i-a fost consemnată niciunde, aşa se face că Ioan Ionescu apare ca fiind viu în evidenţele statului, deşi nimeni nu l-a mai văzut din 1949.

Petrov spune că, la solicitarea familiei, Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (CICCR) va deshuma în primăvară rămăşiţele pământeşti ale lui Ioan Ionescu. Apoi, ultimul membru al “Armatei secrete” va putea fi, în sfârşit, înmormântat creştineşte.

La alegerile din 1946, Ioan Ionescu a candidat din partea Partidului Naţional-Ţărănesc. Voia să fie deputat. Fusese primar în satul Petreşti, unde locuia împreună cu soţia şi copiii săi.

“A fost un opozant declarat al comuniştilor şi al sovieticilor, care au instaurat comunismul în România. Asta reiese din discursurile susţinute la diverse întruniri cu membrii şi susţinătorii PNŢ, unde avea obiceiul să recite şi poezii proprii. Propaganda anticomunistă a continuat-o şi după scoaterea PNŢ-ului în afara legii. A fost un susţinător înfocat al monarhiei şi a dinastiei române. A activat în organizaţia de rezistenţă anticomunistă Partizanii Regelui Mihai I, sau Garda Albă, cum i se mai spunea”, arată Gheorghe Petrov.

De aici i s-a tras: în 1948 a fost arestat şi anchetat, apoi închis 8 luni la Gherla. Potrivit istoricului Petrov, Ioan Ionescu a fost eliberat pentru o scurtă perioadă, iar în toamna lui ’49 a fost arestat din nou.

“Într-o zi din prima săptămână a lunii octombrie 1949, Ionescu a fost scos din sediul Securităţii. Însoţit de trei cadre, a fost dus pe teritoriul satului Nicula, unde a fost executat, noaptea, prin împuşcare. Martorii care au văzut cadavrul a doua zi au spus că a fost omorât din spate, cu o rafală de armă automată, având plăgi împuşcate în spate şi la cap. Cadavrul a fost îngropat a doua zi de un ţigan din sat care a săpat groapa. Drept recompensă, securiştii i-au dat haina şi cureaua victimei. Din mărturiile contemporanilor, cel care l-a împuşcat pe Ionescu a fost Vasile Breharu (fost frizer), plutonier-major la Securitate. Crima a fost ordonată de colonelul Mihai Patriciu, directorul Direcţiei Regionale a Securităţii Poporului Cluj, care l-a însărcinat pentru această faptă pe şeful Securităţii judeţului Someş”, spune Gheorghe Petrov.

De atunci, familia nu a mai aflat nimic despre Ioan Ionescu. După revoluţia din 1989, fiul său, Corneliu Ionescu, a încercat să-i găsească osemintele, însă nu au reuşit. “Am încercat eu şi cumnatul meu, cu fiul şi cu ginerii surorii mele. Am fost la Nicula, prin zona pe unde se spunea că a fost împuşcat, am săpat, dar nu am găsit nimic. Am abandonat, că nu mai ştiam ce să facem”, povesteşte Corneliu Ionescu, care avea 11 ani când tatăl său a fost executat.

Acum are 73. A aflat din presă că un arheolog clujean caută rămăşiţele pământeşti ale celor împuşcaţi de Securitate. Aşa a ajuns la Gheorghe Petrov şi la echipa CICCR condusă de Marius Oprea, din care mai fac parte Paul Scrobotă şi Horaţiu Groza, ambii arheologi.

“În primăvară o să începem să-l căutăm. Am fost la Nicula în zona în care ar fi fost împuşcat. Crima se înscrie în seria celor pe care agenţii Securităţii le-au înfăptuit la ordin asupra mai multor persoane din zona Gherla care făcuseră parte din organizaţia anticomunistă Partizanii Regelui Mihai. Din informaţiile noastre, Ionescu ar fi ultimul partizan executat care nu a fost încă deshumat şi îngropat creştineşte“, a mai explicat Gheorghe Petrov.

În 2009 şi 2010, echipa CICCR a deshumat trei partizani executaţi de Securitate în satul Sântejude-Vale din comuna Ţaga. Alţi doi luptători fuseseră deshumaţi în Fizeşu Gherlii la începutul anilor ’90, într-o acţiune a Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, filiala Cluj.

Ioan Ionescu are 103 ani şi, în evidenţele statului, este viu. Acest articol este o dovadă.

sursa: Ora de Cluj