De la patriotism la anti-romanism: Cum a incurcat premierul steagul lui Stefan cel Mare cu steagul lui Voronin

1 96

Campanie lectorala PSD-UNPR-PC la Suceava (mai 2014)

Prezent in campanie electorala la Suceava, pe 16 mai, premierul Victor Ponta a sustinut necesitatea reducerii decalajului de dezvoltare dintre Moldova si celelalte regiuni ale tarii. Pentru a-si credibiliza discursul, a fluturat chiar si un steag, prezentat in campanie drept “drapelul lui Stefan cel Mare”. Avand o abordare regionala a alegerilor pentru Parlamentul European, strategia de comunicare a social-democratilor a preluat cateva elemente simbolice din istoria separata a fiecarei regiuni romanesti, marsand pe mobilizarea prin “patriotism local”. Cu toate acestea, demersul ar putea avea un puternic efect advers, in conditiile in care – printr-o insuficienta documentare a consultantilor PSD, probabil – “drapelul lui Stefan” a devenit, de fapt, “drapelul lui Voronin”.

Capul de bour este, in mod cert, cel mai important simbol al Moldovei medievale, preluat ulterior in reprezentarile grafice contemporane, de pe ambele maluri ale Prutului. Insa, o serie de alte simboluri intregesc “steagul cel mare” al Principatului Moldovei, mult mai raspandit cunoscut drept “steagul lui Stefan cel Mare”. Astfel, in lucrarea Blazoane domnești în Țara Romînească și Moldova (1997), istoricul George Jitaru descrie Steagul Moldovei din perioada domniei lui Ștefan cel Mare si dezvaluie semnificatia fiecarui simbol prezent: un cap de bour privit frontal (simbolizând puterea), soarele stilizat plasat între coarnele bourului (simbolizând luminăția bunei domnii), un trandafir heraldic în stânga (simbolizând credința) și luna în faza de crai-nou în dreapta (simbolizând renașterea).

Dupa 1991, regimul comunist de la Chisinau – intr-o tentativa de construire a unei identitati moldovenesti distincte de Romania –  a promovat intens simbolurile exclusiv locale, printre care si o varianta “actualizata” a steagului lui Stefan cel Mare. In varianta popularizata de “moldovenistii” de la Chisinau, drapelul pastreaza culoarea rosie (utila politic si pentru asocierea cu regimul comunist) si capul  de bour, insa inlocuieste soarele dintre coarne cu o stea in conci colturi, reminiscenta a apartenentei la URSS.

Steagul moldovenesc “modern”, arborat si de Csibi Barna

De altfel, desi stema oficiala a Republicii Moldova respecta adevarul heraldic si pastreaza simbolurile autentice (cap de bour, trandafir, soare, luna), gruparile “moldoveniste” care resping aparteneta si asocierea cu Romania folosesc acelasi drapel “modernizat”.

Csibi Barna (cu steagul Ţinutului Secuiesc) si un reprezentat la "moldovenistilor", la Chişinău (ianuarie 2013)

Mai mult decat atat, la inceputul anului trecut, militantul pentru autonomia teritoriala a “Tinutul secuiesc”, Csibi Barna – care a devenit cunoscut dupa ce a “spanzurat” o papusa reprezentandu-l pe Avram Iancu – a participat la protest organizat la Chisinau de organizatiile moldoveniste “Scutul Moldovenesc” şi Mişcarea de Tineret “Voievod”.  Evenimentul marca 538 de ani de la bătălia de la Podul Înalt (Vaslui), atunci cînd voievodul Ştefan cel Mare a condus spre victorie armatele aliate creştine moldo-maghiaro-poloneze împotriva oştirii otomano-muntene aflate sub conducerea lui Suleiman Pașa. Desigur, modestul protest a fost marcat vizual prin fluturarea a doua steaguri: “steagul secuiesc” si “noul steag moldovenesc”, ambele avand acelasi mesaj separatist.

Imagini de la protestul organizat de Csibi Barna la Miercurea Ciuc cu mesajul "Moldova nu este Romania" (noiembrie 2012)

de Razvan Zamfir Expres Magazin

1 Comment
  1. box_2009 says

    daca dau moldovenii peste tine csibi nu mai ramane nici cenusa din neamu tau !!! ungurii is neam corcit cu toate natiile de la slavi la romani si germani !! is corciturile corciturilor !! invatati istorie !!! au fost 150 ani sclavii turcilor PASALAC buda capitala a fost 150 ani sub turci , romanii nu au fost niciodata!!! sclavi perversi si corcituri asta e rasa ungara !!!

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php