Miliţienii transnistreni atacă limba română

0 67

452-scoala1Presiunile asupra şcolilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană capătă noi abordări. Pretinsele autorităţi de la Tiraspol au anunţat administraţiile liceelor că angajaţii instituţiilor trebuie să plătească impozite pentru că activează pe teritoriu „străin”. Deoarece nu acceptă provocarea, directorii liceelor au fost avertizaţi că vor fi amendaţi, iar alţii au şi fost vizitaţi de miliţieni.

După ce, la sfârşit de octombrie, administraţia Liceului „Alexandru cel Bun” din Tighina a primit o avertizare de la procuratură în care se spunea că fiecare angajat este obligat să plătească impozite, la Bender, aceştia au primit un aviz şi de la inspectoratul fiscal, fiind anunţaţi că liceului i s-a atribut cod fiscal. „Întâi i s-a adus câte o avertizare fiecărui angajat. Am luat-o doar pe a mea. Am trimis câte o copie la Ministerul Educaţiei, celor de la OSCE şi Biroului pentru Reintegrare. Le-am spus tuturor. Pe 2 decembrie, au şi atribuit cod fiscal instituţiei. Asta ar însemna că trebuie să plătim impozite. Pe 6 decembrie, ne-au cerut să ridicăm acest certificat. N-am fost. Peste două zile, ne-au sunat de la statistică şi ne-au cerut toate dările de seamă şi date despre salariile profesorilor. Eu nu accept să iau nimic, dar nu-i exclus să ni le aducă şi să ni le pună pe masă”, spune Maria Robu, directoarea Liceului „Alexandru cel Bun”. „Cred că scopul lor e să sperie profesorii, ca aceştia să plece de la lucru, apoi şi părinţii să se alarmeze şi să-şi ia copiii. Exact cum a fost în 2004. Atunci, numărul elevilor s-a redus considerabil”, a mai subliniat Maria Robu.

452-scoala2Presiuni la „Lucian Blaga”

De presiuni din partea administraţiei separatiste a avut parte şi administraţia Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, care a fost somată să transmită rapoartele financiare, dar şi date cu caracter personal despre angajaţii instituţiei, inclusiv date despre mărimea salariilor pe care le primesc. Pentru că nu s-au supus, pretinsa miliţie a dat buzna în instituţie chiar în timpul orelor, motivându-şi acţiunile printr-o plângere pe care ar fi făcut-o una dintre profesoarele liceului, fapt negat de aceasta. Într-o scrisoare pe care a adresat-o administraţiei Liceului „Lucian Blaga”, Galina Zagorodnîi, profesoară de franceză, spune că nu ar avea nicio legătură cu această plângere şi că nu ar fi semnat niciodată un asemenea document. Ulterior, profesoara a înaintat o plângere la procuratura din Tiraspol pe acest fapt.

„E un fel de a continua presiunile. Le-am spus că nu le dau niciun document şi că doar în prezenţa celor de la Ministerul Educaţiei aş putea să le ofer careva informaţii”, menţionează Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga”. Acum câteva zile, administraţia Liceului „Lucian Blaga” a fost anunţată că va fi somată cu o amendă de circa 2600 de lei. „Le-am spus să nu-mi mai trimită astfel de scrisori, să le dea celor de la Ministerul Educaţiei, pentru că noi ne subordonăm lor, dar ei continuă să le trimită aici”, adaugă Iovcev.

Astfel de avize au primit toate şcolile din regiune în care predă în limba română.

„Aceste presiuni încalcă dreptul copiilor la educaţie, împiedică buna desfăşurare a procesului educaţional şi nu fac altceva decât să agraveze situaţia în care se află aceste instituţii de învăţământ. Ele sunt contrare logicii procesului de consolidare a încrederii şi apropierii dintre maluri”, a menţionat viceprim-ministrul Eugen Carpov, în urma unei şedinţe comune cu administraţia Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol.

452-scoala3Obişnuiţi cu scene de intimidare şi provocări de tot felul

Cumva obişnuiţi cu scene de intimidare şi provocări de tot felul, elevii continuă să vină la ore. Ochii lor trădează o anumită maturitate, pe care e greu să nu o observi, însă mai rar pot fi văzuţi zâmbind.

Isidora este una dintre elevele în a cărei familie se vorbeşte ruseşte. Iniţial, mama fetei a vrut să o dea la o şcoală unde se predă aprofundat limba engleză, însă tatăl fetei, care este profesor universitar, a optat pentru şcoala cu predare în română. Acum, eleva, care este deja în clasa a treia, vorbeşte fluent româna. „Tata spune că dacă voi învăţa aici, când voi creşte voi putea alege unde să trăiesc, ori aici, ori la Chişinău”, explică Isidora, privind spre desenul pe care tocmai îl picta. „Am ales acest liceu pentru că în oraş nu avem altă şcoală unde să învăţăm în limba noastră. Nici nu m-am gândit să merg la una cu predare în limba rusă. Cum să învăţ altceva, dacă asta e al meu?”, spune Florin, elev în clasa a XII-a la liceul de la Tighina.

Elevii care absolvesc liceele cu predare în limba română fie că merg la Chişinău să-şi continue studiile, fie că sunt admişi la universităţile din România. „Dacă ar fi să rămânem aici, am fi folosiţi ca forţă de muncă ieftină”, opinează Cristina, elevă în ultimul an. „Aici nu avem cum să ne dezvoltăm mai departe. Eu nu vreau să învăţ în PGU, la Tiraspol, şi să primesc un document nerecunoscut cu care să nu am ce face, în schimb, cu actele de la Chişinău am putea pleca şi peste hotare”, spune Valentina, o altă viitoare absolventă.

sursa: Ziarul de Garda

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php