Cum arată FACTURA LA ÎNTREŢINERE a Casei Poporului. Ca să facă o mică economie, şeful deputaţilor demarează „campania de paperless”

0 83
29_5356575-mediafax-foto-razvan-chirita
Intr-un Parlament in care statutul deputatilor si senatorilor, care prevede masuri de reducere a cheltuielilor, a fost adoptat dupa un lung proces si cinci reprize de vot, exista un proiect care a trecut ca uns pe langa alesii cu mila de „copacei”.

Facturile Parlamentului la curent si apa depasesc 1 milion de euro.

Deputatii incep economiile la hartie

Solutia lor de criza – „Paperless Parliament”-, un proces promovat de cateva luni de presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, se vrea nu doar o metoda de a reduce cheltuielile, ci si un pas in fata spre tehnologizare. „Se consuma prea multa hartie”, este argumentul cu care Zgonea porneste in lupta paperless (fara hartie, n.red.). Cu parlamentarii in vacanta, gandul contabilizeaza facturile din ultimul an, pentru a vedea care sunt cheltuielile legislativului nostru si cat de mult ne ajuta renuntarea la hartie.

Potrivit informatiilor obtinute de gandul, in Camera Deputatilor s-au folosit, in 2012, aproape 22.000 de topuri de hartie, pentru care s-a achitat suma de 325.303 lei (cca 72.000 de euro), la care se aduna si cele 914 tonere, in valoare de 228.446 de lei (50.000 de euro).

De exemplu, Camera Deputatilor consuma anual aproape 140.000 de metri cubi de apa, pentru care a platit, in 2012, 871.188 de lei (aproximativ 193.000 de euro), iar consumul de curent electric a depasit 6 milioane de kWh/an, in valoare de peste 4 milioane de lei (890.000 de euro), ambele facturi depasind, impreuna, 1 milion de euro. In total, cheltuielile Camerei Deputatilor, pentru apa, curent electric si consumabile au ajuns la 5,45 milioane de lei (1.2 milioane de euro), ceea ce inseamna ca reducerea de 70.000 de euro la capitolul hartie, ar insemna doar 6% la nivelul Camerei, si nici 5% la nivelul intregului Parlament.

Cunoscut pentru ideile sale de a muta Parlamentul din Casa Poporului pe Internet, coordonatorul procesului de paperless este deputatul minoritatilor nationale, Varujan Pambuccian.

„Acum se fac lucruri care frizeaza aburdul”, incepe el sa explice necesitatea unui astfel de proces.

„Se ia un proiect de lege de pe hartie, se trece in calculator, cu toate amendamentele depuse, scrii raportul, il scoti pe hartie, il trimiti la alta comisie si apoi e bagat din nou in calculator e absurd”, a explicat Pambuccian, pentru gandul.

In viziunea lui, insa, nu reducerea cheltuielilor este principalul avantaj.

„Asigura transparenta si documentele pot fi disponibile de oriunde, plus ca e mult mai usor de gasit o informatie si scade riscul de a mai pierde informatii, si astea nu se cuantifica neaparat in bani”, a precizat Pambuccian.

„Doamne ajuta!” si cu paperless inainte

„Se va aplica la toata Camera Deputatilor, de la Biroul Permanent pana la birourile parlamentare si la toti functionarii publici. Desi nu cred ca e posibil sa ajungi sa nu consumi chiar deloc hartie, Doamne ajuta! Dar daca aplicam acest proces, vom ajunge la cel mai scazut nivel al consumului din istorie”, apreciaza George Ionut Dumitrica, secretar general-adjunct al Camerei Deputatilor.

Cel mai mare consumator de hartie este Comisia juridica. Desi proiectul trebuie aprobat pana in toamna, entuziasmat de procesul de paperless, presedintele deputatilor juristi, Bogdan Ciuca, sustine ca deja au inceput sa faca economie la hartie .

„Este o masura foarte buna, e pacat sa taiem atatia copacei. Acum avem calculatoare, putem stoca mult mai mult decat pe hartie si ce pacat ar fi ca parlamentarii sa mai stea cu teancuri in genti. E mult prea multa risipa de hartie, dar noi la comisia juridica suntem mai avansati, deja am inceput sa reducem consumul de hartie. Noi am fost cumva pionerii, am facut episodul pilot, nu neaparat ca am fost cobai. E mai mult verde acum! E si mai sanatos, si mai usor, mai curat”, a declarat Ciuca, pentru gandul.

Concret, la Biroul Permanent, de exemplu, sunt, in medie, 20 de dosare, cu cate 70 de coli, iar dupa ce acest proces va intra in executare, va ramane un singur dosar, pentru presedinte.

„Facem reducere la consumabile pe unde se poate, la mapele de la Biroul Permanent, documente, rapoarte, toate vor fi luate de pe intranet pe laptopurile si calculatoarele pe care le avem deja si astfel pot fi studiate si in afara salilor de sedinta. Si asa facem economie nu doar la hartie, ci si la toner ca pana acum se mai scapa asa cate-un toner pe sub mana, cu hartia era mai greu”, a precizat Nicolae Mircovici, contactat de gandul.

Cursuri de utilizare a calculatorului, in paralel

Varianta alternativa folosirii de hartie este utilizarea de tablete si laptopuri. „Costuri zero” pe toate planurile, precizeaza Zgonea dinainte, tabletele fiind oferite de compania care se ocupa si de telefonia mobila.

Problema este insa alta. Dupa alegerile parlamentare din decembrie 2012, in Parlament nu doar ca au intrat mai multi senatori si deputati, ci sunt si unii care se descurca mai greu cu tehnologia. „Nu cred ca sunt probleme multe”, spune Bogdan Ciuca. „La noi la Comisie se descurca toata lumea”, adauga el.

Pe de alta parte, un alt secretar al Biroului Permanent al Camerei Deputatilor, liberalul Cristian Buican, considera ca e necesara organizarea unor cursuri de utilizare a calculatorului, in paralel cu implementarea procesului de paperless.

„Este o idee foarte buna, nu stiu cum o sa functioneze, dar o apreciez. Cred totusi ca in paralel ar trebui sa se faca si cateva cursuri pentru calculator, cu cineva care e deja angajat aici, care sa ii invete pe toti sa le foloseasca. Sunt unii care nu prea se descurca, dintre astia mai noi”, a spus Buican, contactat de gandul.

Senatul sta deoparte

Desi Parlamentul risca sa devina falimentar, pe fondul cheltuielilor foarte mari si a bugetului redus, in procesul de paperless va intra doar Camera Deputatilor, nu si Senatul.

„La noi nu s-a discutat deloc despre asa ceva. Nu stiu nimic despre asta”, a spus, in fuga, vicepresedintele Senatului, pesedistul Cristian Dumitrescu.

Asta nu inseamna ca bugetul Senatului arata foarte bine, desi consuma aproape un sfert fata de Camera Deputatilor.

In 2012, Senatul a folosit 5.200 de topuri de hartie si 350 de tonere, plus alte consumabile, in total de peste 223.000 de lei (50.000 de euro), comparativ cu Camera Deputatilor unde, in acelasi an, pe aceleasi produse, valoarea totala ajunge la aproximativ la 554.000 de lei (122.000 euro).

Per total, Parlamentul (Camera Deputatilor si Senatul) au platit, potrivit datelor obtinute de gandul, 4,7 milioane de lei (peste 1 milion de euro), in 2012, pentru energia electrica, in timp ce pentru consumul de apa au achitat facturi in valoare de 1,15 milioane de lei (254.000 de euro). In total, facturile la apa, energie electrica si consumabilele au atins suma de 6,6 milioane de lei (aproape 1,5 de milioane de euro).

Sursa: Gândul

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php