Pelerinajul Serviciilor Secrete la Bucureşti

0 66
 
Începutul de săptămână aduce în România şefii celor mai puternice Servicii Secrete ale lumii. Luni, generalul Nikolai Platonovici Patruşev, secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, a avut o întâlnire la Cotroceni de peste o oră cu Traian Băsescu, la care a participat, între alţii, şi Bogdan Aurescu, negociatorul şef al acordului cu SUA privind scutul antirachetă. Dacă adăugăm informaţia că Patruşev a discutat pe larg, acum trei săptămâni, despre amplasarea scutului antirachetă cu şeful Pentagonului, Chuck Hagel, credem că substanţa primei vizite în România a atotputernicului general rus s-a concentrat pe acest subiect. Consiliul de Securitate al Rusiei este un organ consultativ în subordinea preşedintelui Putin şi include toţi şefii agenţiilor şi ministerelor cu sarcini specifice în domeniul securităţii. Patruşev este socotit de mulţi ani omul de cea mai mare încredere al lui Vladimir Putin, el însuşi fost şef, în 1998-1999, al acestui organism. “Dosarul românesc” în fişetele serviciilor ruseşti de informaţii are câteva cazuri de spionaj vărsate în public, dar nu de anvergură şi băgate rapid în ceaţă. Vizita la Bucureşti a lui Patruşev anunţă un dezgheţ în relaţiile româno-ruse? Misiunea rusă de informare prin omul cel mai calificat al administraţiei de la Kremlin nu poate rămâne fără urmări, mai ales că este anunţată şi o vizită oficială în Rusia a premierului Ponta. Aceşti paşi sunt atent urmăriţi şi de principalul aliat strategic al României, Statele Unite. În politica externă atent distilată în anii cei buni ai diplomaţiei româneşti, vizita unui şef CIA, a doua zi după cea a şefului Serviciilor ruse ar fi avut multiple înţelesuri. Acum însă lucrurile trebuie interpretate fără mari subtilităţi. Şeful CIA ajunge la Bucureşti într-o vizită foarte sigură, care nu-i poate provoca probleme de încredere. Alianţa cu românii pe  tărâm militar şi al serviciilor secrete merge strună.  Aici nu se pun întrebări incomode, metodele americane de penetrare şi adunare de informaţii sunt acceptate fără şovăire. Nici subiectul închisorilor CIA nu a găsit susţinători în administraţia de la Bucureşti. Amintirea amară a Agenţiei legată de Bucureşti vine de la racolarea de către ruşi a rezidentului CIA Nicholon, a cărui trădare este greu de evaluat prin consecinţe chiar şi după condamnarea lui, în 1996, la 28 de ani de închisoare.

Să sperăm că şefii celor mai puternice servicii de spionaj ale lumii nu vin în vizite succesive în România ca să-şi regleze conturile războiului lor neîncetat de aproape un secol.
________________________________________________

Preşedintele Băsescu primeşte marţi vizita şefului CIA, John Brennan, una din temele publice de discuţii fiind monitorizarea corespondenţei electronice a unor cetăţeni români de către serviciile de securitate ale SUA. Subiect mai mult decât fierbinte în vâlvătaia globală pornită de la dezvăluirile fostului agent NSA Edward Snowden, despre programul secret de spionaj electronic, PRISM. Pe de altă parte, întâlnirea cu şeful CIA capătă şi mai multe greutate ţinând cont de faptul că ieri Băsescu l-a primit pe secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Nikolai Patruşev, “pacificatorul” Ceceniei în războiul atentatelor din 1999 şi omul cel mai de încredere al preşedintelui Putin.
Serviciile de informaţii ale marilor puteri, mai ales cele americane, se află într-o perioadă în care trebuie să explice intruziunea lor pe scară largă în secretele personale ce decurg din comunicaţii. Nu doar ONG-urile ridică semen de întrebare, ci ele sunt preluate şi de autorităţi.

Băsescu crede în Google
Invitat duminică la emisiunea “După 20 de ani”, Băsescu a fost întrebat despre scandalul din SUA referitor la interceptarea de către serviciile secrete a corespondenţei electronice şi dacă l-ar deranja ca şi e-mailul său să fie monitorizat.
“De regulă, într-un asemenea mediu trebuie să ştii că nu mai discuţi de confidenţialitate absolută. Deci, ţipăm de structurile de securitate că ar avea acces la corespondenţă, dar nu ne deranjează furnizorul de servicii, care are calculatoarele principale, care distribuie şi care oricând poate să privească în corespondenţa noastră. Deci, aici suntem puţin demagogi. Deci, eu mă las pe mâna lui Google, a funcţionarilor, a inginerilor de la Google”, a afirmat Băsescu. Totodată, întrebat dacă SRI dispune de capacităţile necesare pentru a monitoriza corespondenţa electronică a oricărui cetăţean român, Băsescu a răspuns: “Dacă are mandat, da”.

Snowden a aruncat totul în aer înainte de G8
Într-un climat complicat a debutat ieri, la Lough Erne (Irlanda de Nord), şi întâlnirea G8, autorităţile britanice fiind stânjenite de dezvăluirile făcute de către fostul spion american Edward Snowden. Potrivi atcestuia, Londra ar fi spionat delegaţi la G20, în cursul reuniunilor din aprilie şi septembrie 2009, arată AFP, citat de Mediafax.ro. Agenţia britanică pentru servicii secrete Government Communications Headquarters (GCHQ) ar fi utilizat “capacităţi revoluţionare în domeniul informaţiilor” pentru a controla comunicaţiile personalităţilor care au participat la aceste reuniuni, potrivit unor documente de care a luat cunoştinţă cotidianul The Guardian. Aceste documente sugerează că serviciile de informaţii au instalat Internet cafeuri, unde puteau să intercepteze comunicaţiile şi să supravegheze e-mailuri şi apeluri telefonice efectuate pe telefoane BlackBerry de către delegaţi. Agenţia a instalat, de asemenea, un dispozitiv ce îi permitea să ştie când se contactau delegaţii unii pe alţii şi ar fi vizat anumite personalităţi, în special pe ministrul turc al Finanţelor, potrivit unor documente de care are cunoştinţă ziarul.
Calculatoare sud-africane au fost identificate ca obiect al unei atenţii speciale, potrivit unuia dintre documente.
Potrivit aceleiaşi surse, Agenţia GCHQ a primit un raport de la instituţia americană omologă, National Security Agency (NSA), despre tentativele sale de a-l asculta pe preşedintele rus de la acea vreme, Dmitri Medvedev, într-un apel telefonic prin satelit la Moscova.  Potrivit unui document GCHQ datat în ianuarie 2009, ordinul de culegere de informaţii de la delegaţi G20 provenea de la un nivel superior al Guvernului, condus la vremea respectivă de premierul laburist Gordon Brown.
Edward Snowden (29 de ani), care lucra pentru puternica agenţie americană de informaţii NSA, se ascunde la Hong Kong în contextul în care SUA au lansat o anchetă împotriva sa, în urma dezvăluirii unui vast program american de supraveghere electronică, PRISM.

Între China şi trădare

Fostul vicepreşedinte american Richard Cheney, unul dintre actorii dezvoltării reţelelor de supraveghere denunţate în prezent, a justificat existanţa acestora invocând atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001 şi calificându-l drept “trădător” pe cel care a vorbit despre ele, potrivit  AFP. Cheney, vicepreşedinte în mandatele lui George W. Bush, a declarat că acest program al NSA a fost dezvoltat “pentru că americanii au fost atacaţi (pe 11 septembrie 2001), un atac mai rău ca cel de la Pearl Harbor”, a declarat el pentru Fox News. Pe de altă parte, extrădarea lui Snowden în SUA ar fi o “trădare” a încrederii fostului agent CIA în democraţia din Hong Kong şi o “pierdere de imagine” pentru Beijing, a apreciat cotidianul oficial chinez Global Times, în cea mai directă luare de poziţie publică chineză în acest caz.

Sursa: http://jurnalul.ro, Dan Constantin Alexandru Radescu

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php