Unite în cuget și în simțire, mii de suflete românești de pe ambele maluri ale Prutului au mărșăluit într-o Sfântă Zi a Învierii, Duminică 16 septembrie, pentru un ideal : Reîntregirea Neamului Românesc cu glia străbună a Basarabilor, pământul sfânt care ne-a fost răpit acum 200 de ani de Imperiul Țarist, unit apoi cu patria mamă pentru eternitatea conștiinţei românismului în 1918, dar sfâșiat din nou barbar de trupul țării în 1940 și 1944 de fiara roșie bolșevică. În duhul Marilor Români , Ștefan cel Mare și Sfânt ( „Ștefane vino la noi!”), Mihai Viteazul ( „intrând în Alba Iulia cu harta Daciei Mari în mâini!”), Avram Iancu ( „Câmpia Libertății spune că Avram Iancu suntem toți!”, Horia ( „Lancea lui Horia sus!”), Corneliu Zelea Codreanu ( ” Tu Codrene ești nădejdea ce ne-a dat-o Cel din Cer!”) din mii de piepturi de români a răsunat ca într-un glas: „Jos hotarul de la Prut!” , „Limba română, unica stăpână!” „Trăiască și-nflorească, Moldova, Ardealul și Țara Românească!”. Cei care au cerut schimbarea traseului marșului românesc pe căi lăturalnice, pe străzi înguste înspre un parc de la marginea Chișinăului, au dovedit că se tem. Se tem de inevitabila zi care va veni: Ziua Învierii Dreptății Neamului Românesc a Reîntregirii Patriei strămoșești!
