Chevron aruncă în aer Marea Neagră

0 146

Concentraţia ridicată de hidrogen sulfurat din depozitele de gaze de şist expune Marea Neagră la riscuri imense. Cea mai mică scânteie, poate provoca cea mai mare explozie • Hidrogenul sulfurat aflat din mediul marin a cauzat, potrivit unor ipoteze emise de specialişti, dispariţia dinozaurilor şi sfârşitul unei epoci • Chevron nu face cunoscute rezultatele înregistrate de experţi, cu privire la cantitatea de hidrogen sulfurat din depozitele din Marea Neagră • Bucureştiul cunoaşte aceste informaţii şi, în complicitate cu Chevron, ascunde opiniei publice efectele catastrofale ale contractului cu magnaţii americani • Acestea nu au fost dezvăluite, fiind clasificate ‘strict secret’, tocmai pentru că sunt în contradicţie cu normele şi au efecte devastatoare asupra mediului şi populaţiei

Emil Străinu: Explozia hidrogenului sulfurat este echivalentă cu cea a unei bombe atomice

Adâncul Mării Negre este un rezervor uriaş de hidrogen sulfurat (H2S), un gaz solubil în apă, care se aprinde în contact cu oxigenul din atmosferă, la cel mai mic declanşator, şi care are o valoare energetică mai mare decât cea a gazului metan. În caz de cutremur major, sau în cazul unei intervenţii umane, acest rezervor de miliarde de metri cubi, ar putea ieşi la suprafaţă şi s-ar putea aprinde la prima scânteie.

„Pe vremea războiului rece, URSS avea în vedere producerea unei explozii catastrofale, prin aprinderea hidrogenului sulfurat din Marea Neagră, în cazul unei agresiuni NATO dinspre sud, respectiv Turcia. Ar fi fost soluţia finală pentru sovietici, în caz că alte tipuri de arme ar fi dat greş”, spunea Emil Străinu, într-un articol publicat de ZIUA, în 2006. „Explozia acestei pungi de hidrogen sulfurat este echivalentă celei unei bombe atomice”, a mai precizat acesta, la vremea respectivă.

Într-o carte tehnică aparută în România în 1967, după o traducere din limba rusă, apare, la pagina 506, o informaţie legată de Marea Neagră. Aceasta a fost preluată de I. Golea, în articolul mai sus menţionat, publicat de ZIUA: „la adâncimi mai mari de 150 de metri concentraţia de hidrogen sulfurat (H2S) este foarte mare, respectiv de peste 42 centimetri cubi la litru. Ştiindu-se că acest gaz poate fi folosit drept combustibil, ca şi gazul metan, în anii ’70 statul român a verificat informaţia, în intenţia de a folosi zăcământul în scopuri industriale. Ceauşescu a comandat unei firme japoneze o serie de teste. Rezultatele au arătat că Marea Neagră are un strat de apă sărată adânc de 200 de metri, în care se poate dezvolta viaţă subacvatică. Sub acest strat se află un altul, îmbibat cu hidrogen sulfurat şi apă grea, impropriu vieţii. Japonezii au afirmat la vremea respectivă că echilibrul dintre apele de suprafaţă şi cele de adâncime este unul fragil şi că la un cutremur major pot apărea curenţi ascendenţi care să aducă gazul inflamabil la suprafaţă. Lucru extrem de periculos pentru ţările din vecinătatea mării.”

Hidrogenul sulfurat din mediul marin a cauzat dispariţia dinozaurilor şi sfârşitul unei epoci

Mai multe studii au generat ipoteza că extincţia din epoca Permiană s-a datorat unei cantităţi foarte mari de hidrogen sulfurat eliberat în atmosferă, în urma descompunerii sulfatului de către bacteriile sulfuroase. În epoca anterioară Permianului, nivelurile de oxigen atmosferic au scăzut considerabil, iar nivelul de hidrogen sulfurat s-a dezvoltat, ceea ce a dus la o creştere dincolo de pragul limită a cantităţii de hidrogen sulfurat de la nivelul superior al oceanelor.

Găsirea de urme biologice lăsate de bacteriile sulfuroase verzi ar constitui dovada definitivă a faptului că hidrogenul sulfurat a provocat, în acea vreme, extincţia în masă a vieţuitoarelor.

Datele au fost clasificate de Chevron

Contactat de ZIUAnews, prof. Univ. Dr. Ing. Marian Rizea, ne-a dezvăluit faptul că datele obţinute de Chevron ca urmare a operaţiunilor de prospectare a zonelor din Marea Neagră în care există resurse de gaze de şist, „nu au fost dezvăluite, fiind etichetate strict secrete”. Clasificarea unor astfel de informaţii nu este o noutate. Discuţiile asupra prezenţei în spaţiul românesc, mai ales în Platforma Moesică, Bazinul Transilvaniei, Platforma continentală a Mării Negre, nord-estul şi nord-vestul ţării, a unor posibile zăcăminte de gaze, au fost ascunse publicului şi în trecut. În perioada ceauşistă, „în conformitate cu legislaţia în vigoare (Legea 23/ 1971, HCM 18 şi 19), aceste date erau clasificate, fiind considerate secrete de stat. Doar ca exemplu, rezultatele cercetărilor cunoscutului geolog Marius Bârlogeanu, incluse într-o anexă , au interesat serviciile de informaţii ale unor state vestice şi estice”, a afirmat profesorul Marian Rizea.

Prin urmare, clasificarea unor informaţii de acest gen nu este ceva nou. În acest sens, putem considera că Chevron ascunde anumite date. De asemenea, nu ştim în ce măsură politicienii români, care au aprobat contractul cu magnaţii americani, s-au asigurat că au cunoştinţă despre toate datele pe care le implică proiectul Chevron. Ceea ce ştim cu certitudine, este că autorităţile române au ignorat semnalele de alarmă pe care le-au tras statele civilizate, printre care şi Bulgaria direct afectată, în legătură cu exploatarea prin fracturare hidraulică.

Este la fel de probabil ca autorităţile române să posede informaţii complete şi, în acelaşi timp, nedeformate, dar, de dragul afacerii şi a profitului, să ascundă de ochii lumii efectele catastrofale pe care le implică exploatarea gazului de şist.

Nu trebuie scăpat din vedere faptul că până la finalizarea unui studiu de impact asupra mediului înconjurător, cerut de Comisia Europeană, statele din Uniune sunt extrem de reticente în ceea ce priveşte exploatările de acest gen.

Prin aprobarea proiectului Chevron, România riscă să încalce atât normele europene, cât şi acordurile internaţionale din care face parte. Deputatul PSD, Ion Călin, care este şi vicepreşedintele Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, a declarat în exclusivitate pentru ZIUAnews, că proiectul semnat de Ungureanu cu Chevron nu are aplicabilitate încă.

„Ungureanu nu poate să facă ce vrea el. Mai întâi trebuie să vină cu proiectul în comisie şi abia după ce va fi aprobat în Parlament îşi va găsi aplicabilitatea. Eu nu mă pronunţ deocamdată. Dacă respectă toate normele europene şi tratatele la care România este parte, atunci este în regulă. Dacă nu, nu va trece. Ştiţi cum este, Ungureanu poate fi un premier bine intenţionat, dar care greşeşte fundamental… aşa că voi analiza proiectul foarte bine împreună cu comisia de specialitate”, a spus Călin.

Într-un alt material, publicat recent, am prezentat modul în care sunt exploatate resursele de gaze neconvenţionale, metoda fracturării hidraulice, precum şi urmările devastatoare ale acesteia asupra mediului înconjurător: otrăvirea resurselor de apă dulce stocate în pânza freatică şi creşterea alarmantă a activităţii seismice în zonele exploatate.

Dedesubturile pe care Chevron nu are interesul să le facă publice şi asupra cărora politicienii români, dacă aceştia au cunoştinţă de ele, nu insistă, de dragul profitului, sunt strâns legate de compoziţia zăcămintelor şi de substanţele şi compuşii aflate în adâncurile Mării Negre. În acest sens, tot specialiştii în chimie, geologie şi foraje au fost cei mai avizaţi să ne lămurească.

Gazul de şist, denumit şi gaz neconvenţional, este depozitat la adâncimi mult mai mari decât gazul convenţional. În cazul Mării Negre, fracturarea hidraulică pentru exploatarea gazului de şist se va efectua la adâncimi de până la 2.000 de metri, a declarat, pentru ZIUAnews, Marian Rizea.

Specialistul a precizat că exploatările Chevron au în vedere, în principal, depozitele de gaz metan, dar, lucru foarte important, există posibiliatatea ca acest compus să aibă „urme semnificative de hidrogen sulfurat (H2S), situaţie în care trebuie facută o desulfurare a gazelor. (…) Chevron nu ne-a spus despre ce e vorba”, a declarat profesorul Rizea. „Mai mult, România nu are infrastructura de intervenţie în cazul unei catastrofe”, a continuat acesta.

Despre proprietăţile hidrogenului sulfurat şi efectele acestuia asupra omului

Hidrogenul sulfurat (H2S) este un gaz foarte periculos şi extrem de otrăvitor, de ce le mai multe ori fiind fatal pentru cei care intră în contact cu el. Gazul este foarte uşor inflamabil, reacţionează cu metale şi agenţi oxidanţi, iar în condiţii de temperatură ridicată provoacă ardere violentă.

Expunerea la H2S se poate face prin piele, ochi sau inhalare. H2S este mai greu decât aerul, prin urmare, copiii pot fi afectaţi mai mult decât adulţii, deoarece sunt mai scunzi şi se expun la concentraţii mai mari ale gazului toxic.

Toxicitatea hidrogenului sulfurat variază în funcţie de cantitatea la care un om este expus. Astfel, pentru o concentraţie de 0,07% în aer, gazul se poate dovedi fatal dacă va fi respirat pntru o lungă perioadă, în timp ce un procent de 1% provoacă moartea la scurt timp după contaminare. Efectele apărute în urma expunerii repetate la cantităţi mici, pot provoca conjunctivită, vedere înceţoşată şi alte afecţiuni ale ochilor. În schimb, expunerea la cantităţi mai ridicate cauzează rinită, bronşită acută şi edem pulmonar.

O confirmare pentru cele spuse mai sus, vine din partea unui eminent cercetător, Dr. J. S. Haldane, profesor la Universitatea Oxford şi preşedinte al Institutlui de Inginerie Minieră din Marea Britanie, cercetător care a făcut descoperiri importante despre natura gazelor şi efectele acestora asupra corpului uman. Acesta a arătat, printre altele, că hidrogenul sulfurat este de cinci ori mai mortal decât monoxidul de carbon.

Depozitul de gaze de şist ar asigura României independenţă energetică pentru un deceniu

Marian Rizea a lăsat să se înţeleagă că procentul de hidrogen sulfurat din depozitele de gaze de şist este ascuns opiniei publice, tocmai pentru că acesta este suficient de mare, iar riscul producerii unei explozii catastrofale în Marea Neagră, există cu adevărat. Acesta a precizat că depozitele de gaze de şist din Marea Neagră se situează în jurul valorii de 40, până la 60 de miliarde de metri cubi.

Specialistul a adăugat că ţara noastră, în condiţiile economiei actuale, are nevoie de circa 10 miliarde de metri cubi, anual, pentru a nu fi nevoită să importe, menţionând, totodată, că în perioada de maximă industrializare, mai exact în anul 1974, statul român a consumat 32 – 34 de miliarde de metri cubi de gaz.

„Rezervele identificate în Marea Neagră ar ajunge pentru câţiva ani, nu mai mult de zece, astfel încât nu se justifică angajarea României în proiecte atât de riscante”, a declarat profesorul Marian Rizea.

Alex Puiu

Sursa: Ziua News

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php