Românii, şi-or da seama că ăştia sânt nebuni?!

0 75

Motto: „Dacă pentru politician politica înseamnă o afacere, pentru legionar politica înseamnă religie” – Corneliu CODREANU

Dragi cititori, mă uitam în urmă cu vreo două zile la „tembelizor”. Nu ştiu să vă mai spun pe ce post, dar ştiu că participau la emisiunea cu pricina un PDL-ist, un PSD-ist şi Dan DIACONESCU de la al său PP-DD. La un moment dat, cu toate că realizatoarea emisiunii încerca din răsputeri să-i ţină pe aceştia cât mai departe de intenţiile lor de a-şi face campanie electorală, Diaconescu făcea cum făcea şi tot aici ajungea, în sensul că a declarat, răspicat, că în urma prezentării în faţa alegătorilor a celor nu ştiu câte puncte din programul politic al partidului său, la locale PP-DD va lua mai multe voturi decât PSD-ul (PSD-ul individual, nu USL-ul).

Acuma, despre ce şanse reale au ei să atingă această ţintă, despre motivele care l-au determinat pe el să facă această afirmaţie se poate comenta la infinit, însă nu ăsta este oful meu, ci modul în care s-a comportat, din acel moment, PSD-istul din studio şi de ce s-a comportat el aşa.

În primul rând trebuie să ştiţi că la auzul acestei ”veşti” omul mai avea puţin şi se răsturna cu scaunul pe spate. După câteva secunde în care părea ca şi-a mai revenit, s-a năpustit, cu o vehemenţă năprasnică, asupra Diaconescului iar timp de vreo cinci minute nimeni din acel studio nu l-a mai putut face să tacă pe acest ”socialist”. Bineînţeles că după ce a împroşcat cu destule invective a trecut la a explica (şi de aici încolo apare, de fapt, indignarea mea), pe larg, de ce poporul nu va vota aşa masiv în defavoarea PSD-ului nu doar pro – PP-DD, ci în nici un alt caz. Adică, mai pe româneşte, el explica faptul că electoratul va vota substanţial cu PSD-ul datorită faptului că oamenii iubesc la cel mai sincer mod acest partid odată pentru doctrina lui, a doua pentru politicienii lui şi a treia pentru modul general în care acesta face politică, desigur, numai şi numai în interesul cetăţeanului!!!

Eu v-o spun aşa, mai în glumă, că mi-a venit rău, dar nu este de râs, ci din contră; şi iată de ce:

Am încercat, pe cât am eu posibilităţi în acest sens, să-mi dau seama dacă respectivul, în acele momente, joacă teatru sau chiar crede ce spune. I-aţi văzut pe alde Adriean VIDEANU, sau BERCEANU, sau PONTA, ori NĂSTASE că atunci când vor ei să pară absolut serioşi şi cinstiţi în afirmaţiile pe care le fac, exact atunci dau cel mai aprig cu bâta în baltă deoarece nu le iese chestiunea asta deloc? Nu le iese, nu au talent actoricesc, nu reuşesc să-l imite pe cel despre care eu cred că poate fi numit satana de România, Ion ILIESCU. Păi n-aţi văzut cum reuşea acesta, în anii lui de glorie, să-i facă până şi pe părinţii celor înmormântaţi în cimitirul revoluţionarilor să-l aclame?! Ei, ăştialalţii nu reuşesc. Zicea mai alaltăieri unul dintre Senatorii partidului Totul pentru Ţară, spre exemplu, ca n-a văzut în viata dânsului un om politic mai găunos decât ANTONESCU Crin! Auziţi cum l-a caracterizat, găunos! Adică gol la interior. Deci, aşa sunt unii dintre aceşti politicieni care, cu toate că nu reuşesc să te convingă de faptul că ei cred în ceea ce spun, ajung să fie votaţi. De ce oare?! Mă rog, ăsta este un alt subiect. Revenind însă la „socialistul” nostru, eu cred în proporţie de 100 % că acesta vorbea din suflet, fraţilor. Nu juca teatru. El credea, pur şi simplu, ceea ce zicea atunci, în acele momente. Se transfigurase, se crispa, era în stare să intre pe cabluri, prin televizoare, în casele românilor spre a-i convinge, sau, de fapt, pentru a-i reconfirma aceştia că ei vor vota, cum am zis, cu PSD-ul pentru că acesta este partidul care va salva România de la moarte!!! N-aţi văzut aşa ceva!

Ei bine, tocmai această convingere netrucată cu care acest om garanta succesul fulminant al PSD-ului şi motivele pe care le prezenta în argumentarea acestui succes, mă îngrozesc pe mine. Păi, una este când apare Ponta, spre exemplu, şi minte de ar îngheţa apa într-un lighean aşezat eventual lângă el, dar după ce iese din emisiune începe să râdă în colţul gurii şi cu totul altceva este felul ăsta de politician convins total de exclusivismul de care se bucură partidul lui în sarcina de a salva ţara de la pieire, în timp ce realitatea este tocmai invers. Ăştia mi se par extrem de periculoşi, oricum mult mai periculoşi decât primii, deoarece ei sunt fanatici şi nebuni în acelaşi timp. Vă daţi seama dacă ar avea PSD-ul vreo mie de astfel de „activişti”, ăştia ar reuşi să ne convertească şi pe noi, cei care scriem cu VERDE!

În fine, gluma e glumă, iar seriosul e serios pentru că acest specimen, iată, există. Nu ştiu eu câţi or fi, dar cel despre care vă povestesc acum reprezintă pentru mine exemplul clar al existenţei unor oameni cu creierele spălate. Vă daţi seama, respectivii sunt în stare să te înjunghie, prin faţă chiar, şi apoi să-ţi explice că de fapt numai ei cunosc şi aplică această metodă unică de salvare de la moarte! V-am zis, demenţi şi fanatici în acelaşi timp. Vă imaginaţi cum arată şedinţele, discuţiile, întâlnirile în care mai mulţi astfel de şocaţi plănuiesc ce vor face ei, după ce vor repune mâna pe putere, cu acest popor? Să ne ferească Domnul de aşa ceva dar, conform proverbului Dumnezeu îţi dă însă nu-ţi şi bagă în traistă, mai trebuie să mai facem şi noi câte ceva – anume să ieşim la vot şi să-i mai încercăm şi pe alţii.

Stau şi mă gândesc la valorile pe care şi le-au însuşit aceşti ”socialişti” din banul public, din teşchereaua asta întreţinută de toţi muritorii înainte de vreme ai acestei ţări, şi cum vin ei pe ”sticlă” pentru a ne ”vrăji” să-i mai votăm încă odată şi încă odată că doar ei sunt salvatorii neamului de la pieire! Ei care de fapt, dacă ar putea, l-ar lua acasă, neamul, cu totul şi i-ar găsi ei acolo o întrebuinţare. Tupeu, nebunie, fanatism şi calicie cum nu cred să se mai fi văzut vreodată pe acest pământ românesc.

Oare, ce reacţie ar avea un astfel de descreierat dacă cineva i-ar spune că singurii oameni pentru care politica înseamnă, de fapt, religie, sânt legionarii?! Vă daţi seama?!

Bun, dar nu de oamenii ăştia mi-ar păsa mie chiar cel mai tare, ci de poporul care, nu ştiu de ce, continuă să se uite-n gura lor!

Vedeţi? Aici ceva nu e… cuşer. Deci ăştia te îngroapă şi tu de-acolo, după fundul gropii, îi aplauzi!

Bine, dar până când?!

Păi, probabil până când ne-om da seama că sunt nebuni!

Dar, prin ce chinuri trebuie să mai trecem până să ajungem la această seamă?!

Sorin ANDREI

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php