Oasele martirilor de la Târgu-Ocna

1 452

Arheologii de la Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România au descoperit rămăşiţele pământeşti ale unor deţinuţi politici.

Rămăşiţele a patru martiri ai rezistenţei anticomuniste au fost descoperite de către arheologii de la Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România, în perimetrul actualului cimitir al parohiei ortodoxe „Sfinţii Constantin şi Elena”. Săpăturile arheologice au fost realizate, la începutul acestei luni, într-un perimetru cu o lungime de şase metri şi cu o lăţime de doi metri, din singura zonă a cimitirului foştilor deţinuţi politici care nu a fost refolosită de actualii enoriaşi ai parohiei. Martirii rezistenţei anticomuniste au fost îngropaţi fără nici un semn distinctiv, spune arheologul Gheorghe Petrov, de la Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj şi voluntar în cadrul Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România, condus de istoricul Marius Oprea.

Astfel, actualii enoriaşi nu au de unde să ştie că parcelele pe care le concesionează în cimitir au servit, anterior, drept locuri pentru îngroparea foştilor deţinuţi politici. Printre aceştia, s-a numărat şi fostul student legionar Valeriu Gafencu, supranumit de către colegii săi de suferinţă „Sfântul închisorilor”, pentru seninătatea cu care a acceptat torturile din temniţa comunistă, dar şi pentru faptul că, printr-o revelaţie, ar fi aflat data la care avea să treacă la cele veşnice. În total, documentele arată că, în perioada comunistă, au decedat 54 de deţinuţi politici, care au fost îngropaţi în cimitirul din apropierea bisericii. Însă doar osemintele a patru dintre ei au fost descoperite.

Ofranda din nasturi

Unul dintre aceşti deţinuţi avea depusă, pe un umăr, o ofrandă inedită. Într-o bucată de material textil, au fost găsiţi 24 de nasturi, din metal şi din os, precum şi două monede, una din 1947 şi una din 1950. „Foştii deţinuţi politici erau îngropaţi de către deţinuţi de drept comun. Probabil, aceştia au depus ofranda în mormânt”, spune arheologul Gheorghe Petrov. El a declarat că arheologii au prelevat probe din trupurile celor patru foşti deţinuţi politici şi le-au trimis pentru analiza ADN-ului lor. Arheologii vor continua cercetările anul viitor, pentru a încerca să îl identifice pe Valeriu Gafencu. Mărturiile foştilor colegi de suferinţă arată că acesta i-a cerut unui prieten să îi pună în gură o cruciuliţă de argint, pentru a fi identificat cu ajutorul acesteia, dacă va fi dezgropat.

Trupurile celor patru foşti deţinuţi politici au fost recunoscute de arheologi după faptul că martirii rezistenţei anticomuniste au fost îngropaţi fără încălţăminte şi fără sicrie. Acţiunea arheologilor a avut loc cu sprijinul Primăriei Târgu-Ocna, acordat de primarul Floarea Ivanof, dar şi cu binecuvântarea PS Ioachim Băcăuanul, arhiereu-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. Personalitatea lui Valeriu Gafencu a stârnit numeroase controverse. Unii îi reproşează trecutul legionar. Alţii spun că suferinţele îndurate în temniţele comuniste l-au purificat şi că nimeni nu poate dovedi că Valeriu Gafencu ar fi fost implicat în acţiuni antisemite. De asemenea, unii dintre teologii ortodocşi pledează pentru recunoaşterea sfinţeniei acestuia. Aşa ar fi grupul de monahi de la mănăstirea Petru Vodă. Alţii, inclusiv mulţi reprezentanţi ai ierarhiei ortodoxe, au rezerve faţă de poziţia celor care îl admiră pe Valeriu Gafencu.

Fost conac princiar

Istoria Penitenciarului de la Târgu-Ocna a început în anul 1855. Principele Grigore Ghica, îngrozit de condiţiile în care trăiau deţinuţii de drept comun care lucrau în ocnele de sare, a decis să îşi doneze conacul pentru deţinuţi. Conacul a devenit sediul administrativ al penitenciarului, iar în jurul său au fost ridicate clădirile penitenciarului. Penitenciarul a funcţionat cu deţinuţi de drept comun până în anul 1950, când au fost aduşi primii deţinuţi politici. Din anul 1964, când deţinuţii politici au fost eliberaţi, în închisoare au rămas doar deţinuţii de drept comun. În perioada 1977-1997, în clădire a funcţionat un spital de boli psihice. Iar din anul 1997, clădirea a redevenit penitenciar.

Sursa: Romania libera, 23 septembrie 2011

1 Comment
  1. Oprescu Nicolae says

    Luptàtorul filozof,Petre Tutea, spunea cà, istoria României din secolul 20 ,fàrà legionari ar fi fost o câmpie plinà de melusei, la dispozitia lupilor.
    Miscare ,apare în tara noastrà ca o necesitate în fata valului de arivisti si tràdàtori ce compuneau oligarhia ,parazitarà si avarà ,ce a monopolizat prin toate felurile pline de perversitate, puterea statalà si economicà din Romania ,làsând fratilor nostri doar dreptul de a plânge. Legionarii ,nu sânt antisemiti ,ci luptàtori înpotriva celor ce ne îngenuncheau neamul , pânà la umilinta nedescrisà a disparitiei lui. Da Càpitanul este un sfânt al României , da Valeriu Gafancu este Sfântul Martir al închisorilor iar numàrul lor este foarte mare. Cu trupurile lor mutilate, pe tot cuprinsul tàrii noastre au construit altare.
    Cei ce astàzi se mai îndoiesc de acest cutremuràtor adevàr,s-au nu-i intereseazà soarta neamului ,s-au au ràmas pe linia parazitizmolui ce trage sforile în România.Dacà Patriarhia Româniea nu recunoaste sfintenia lupàtorului legionar V Gafencu , I Mota V Marin si multi altii, neamului îi revine acest drept
    Cu stimà si respect crestinesc N Oprescu

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php