Iar despre Spiridon, atât de mare îi era cuvioșia, încât a și fost învrednicit să fie păstor de oameni, care a moștenit episcopia uneia dintre cetățile cele din Cipru, Trimitunda, dar din pricina multei lui smerenii, deși avea episcopia, păștea și oile. Sunt multe de spus așadar, despre el, dar eu voi aminti doar unul sau două lucruri ca nu cumva să par că mă abat prea mult de la subiect.

Iar despre Spiridon, atât de mare îi era cuvioșia, încât a și fost învrednicit să fie păstor de oameni, care a moștenit episcopia uneia dintre cetățile cele din Cipru, Trimitunda, dar din pricina multei lui smerenii, deși avea episcopia, păștea și oile. Sunt multe de spus așadar, despre el, dar eu voi aminti doar unul sau două lucruri ca nu cumva să par că mă abat prea mult de la subiect.

Odată pe la miezul nopții, intrând niște tâlhari în staulul oilor pe ascuns, se sileau să taie oile. Dar Dumnezeu, Cel ce mântuiește pe păstor, a izbăvit și oile. Căci tâlharii, printr-o putere nevăzută, au fost legați lângă staule. S-a făcut dimineața și Spiridon a venit la oi și de cum i-a găsit cu mâinile la spate, a cunoscut lucrul și rugându-se îi dezleagă pe furi, învățându-i multe și îndemnându-i ca din osteneli drepte și nu din nedreptate să ia, iar apoi dăruindu-le un berbec, i-a slobozit și bucuros a adăugat: „ca nu cumva, zice, să vă arătați a fi privegheat degeaba”. Așadar, aceasta este una din minunile lui Spiridon.

Cărămida Sfântului Spiridon

În iconografia ortodoxă, Sfântul Ierarh Spiridon este reprezentat, uneori, ținând în mână o cărămidă.

Această reprezentare amintește de minunea săvârșită de sfânt în timpul Sinodului I Ecumenic de la Niceea. Astfel, prin Sfântul Ierarh Spiridon, Dumnezeu a descoperit dogma Sfintei Treimi.

Mai multe detalii despre această minune aflăm din viața Sfântului Ierarh Spiridon. Încercând să-i convingă pe Arie și pe filozoful Evloghie, care-l însoțea pe acesta la Sinod, Sfântul a luat o cărămidă pe care, ținând-o în mâna stângă, a binecuvântat-o: „În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh”. Îndată după aceasta, din cărămidă focul s-a înălțat, apa a curs pe jos, iar în mâna Sfântului Spiridon a rămas numai lutul. Văzând aceasta, filozoful a zis: „Cred cele spuse de tine”.

Descriind scena Sinodului I Ecumenic, Dionisie din Furna ne spune că Sfântul Spiridon trebuie reprezentat în mijlocul celor 317 Sfinți Părinți care au participat la Sinod. În fața Sfântului Spiridon stă filozoful, care este spăimântat de minunea săvârșită. Sfântul Ierarh Spiridon ține în mână o cărămidă, care după binecuvântare se descompune în foc (care urcă), apă (care curge printre degetele Sfântului) și lutul care rămâne după aceasta.

sursa: Doxologia