Buciumul – Publicaţie de informaţie şi atitudine naţionalistă

Bjoza: Nici în anchetele Securităţii, nici în temniţele comuniste nu ne-am simţit mai umiliţi ca în ultimii ani

La 25 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, Octav Bjoza, a declarat sâmbătă, în cadrul unui congres internaţional, că deţinuţii politic s-au aşteptat ca statul român să îşi manifeste susţinerea printr-o lege a lustraţiei, sau o altă lege prin care să le ofere reparaţii morale şi materiale, iar, în lipsa acestora, măcar la un minim de respect, în contextul în care nu există nici măcar un monument naţional sau un muzeu al rezistenţei anti-comuniste.

La un sfert de secol de la prăbuşirea comunismului în Europa Centrală şi de Est, la Bucureşti, s-a desfăşurat Congresul Asociaţiei Internaţionale a Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Comunismului din Europa de Est, având ca scop comemorarea victimelor regimului şi a rezistenţei anti-comuniste.

În cadrul evenimentului, la care au participat delegaţi din Germania, Croaţia, Ungaria, Slovacia, Letonia, Lituania, Estonia, Albania, Republica Moldova, alături de figuri reprezentative ale rezistenţei anticomuniste, s-a adoptat o rezoluţie prin care se va cere Parlamentului European să condamne ideologia comunistă, nu doar a crimelor acestui regim. Rezoluţia a fost adoptată pe 23 august, Ziua europeană a victimelor totalitarismului, în Palatul Parlamentului.

„Pare un paradox, o ironie a sorţii, ca tocmai noi foştii deţinuţi politici, deportaţi şi persecutaţi, adică cei care nu am avut drepturi de-a lungul vieţii să ţinem congresul nostru tocmai în această sală a Drepturilor Omului. Cu o zi în urmă s-a vorbit foarte mult despre criza morală în care se zbate România. Sunt convins că suntem cei mai îndreptăţiţi să constatăm şi să sublinie acest lucru. Dar de ce s-a ajuns în această criză morală fără de egal?”, se întreabă Bjoza.

Răspunsul, în opinia lui, este ca instituţiile statului care aveau menirea să vegheze la respectarea legalităţii în această ţară, şi-au dat parcă mâna şi au închis ochii în faţa abuzurilor şi în acest fel au reuşit să trimită România pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul populaţiei care trăieşte sub limita sărăciei.

„Dar în acelaşi timp suntem pe locul 1 nu în UE, ci în lume, ca număr de îmbogăţiţi şi ca dimensiuni ale averilor dobândite în cea mai mare parte prin fraudă, evaziune fiscală şi alte modalităţi. Ne-am aştepta în aceşti 25 de ani care au trecut de la evenimentele din decembrie 1989 la o lege a lustraţiei, la o altă lege privind reparaţii morale şi materiale, pentru că trebuie să ştiţi că ceea ce ni s-a luat în urmă cu 50-60 de ani – tinereţea, sănătatea, libertatea, agoniseala şi multora dintre noi vieţile, toate acestea ne-au fost luate pentru totdeauna. Este trist, dar adevărat”, a precizat Bjoza.

Am primit recompensă un decret-lege care ne permite să ne târâm până la moarte

Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România a explicat că reparaţia de care au beneficiat încă din anul 1990 s-au rezumat la un decret–lege care a avut doar caracter social şi viager.

„Un decret-lege care ne permite să ne târâm până la moarte. Acest decret-lege nu a constituit decât firimituri azvârlite de la masa bogaţilor deveniţi, sau în devenire. Astăzi pensia pentru ani de muncă a unui fost deţinut politic, cumulată cu acea indemnizaţie, reparaţie primită pentru faptul de a fi fost deţinut politic, nu reprezintă nici 50% din pensiile criminalilor care ne-au trimis la moarte şi mai trăiesc. Astăzi, unii dintre ei, care n-au apucat în cei 25 de ani în care au trecut, să fie înmormântaţi cu onoruri militare, să beneficieze până la moarte de decoraţiile şi distincţiile obţinute în lupta cu noi, doar acum după 25 de ani, ne-am gândit să schiţăm aşa nişte gesturi de bune intenţii”, a adăugat acesta.

Amintim că recent, au fost trimişi în judecată doi dintre cei mai cruzi torţionari, Alexandru Vişinescu, fostul comandant al închisorii comuniste din Râmnicu Sărat, şi Ion Ficior, fostul comandant al Coloniei de muncă de la Periprava.

„Pentru noi este desigur prea târziu, este însă foarte util pentru generaţia tânără de astăzi şi cele care vor veni după noi, spre cunoaşterea adevăratei istorii recente a ultimilor 60-70 de ani”, a subliniat Bjoza, care a avut de-a face personal cu Ion Ficior, şi despre care şi-a amintit că „avea o plăcere deosebită să ne bată, era de o cruzime de neimaginat”.

Victimele şi călăi din timpul regimului comunist, daţi uitării

În contextul în care s-a vehiculat şi se vehiculează ideea cum că Securitatea nu a fost decât braţul criminal al Partidului Comunist, Bjoza susţine că foştii deţinuţi politici au cerut să se facă investigaţii, să se ţină conferinţe, în care să se prezinte cine au fost acele persoane care au fost şcolite între anii 1934-1945 la Moscova şi care apoi au venit în România şi au instaurat prin crimă, prin teroare, comunismul.

„Vrem să le cunoaştem etnia, vrem să le cunoaştem data naşterii, locul naşterii şi motivul pentru care şi-au schimbat numele. Dacă vom constata că predomină o anume etnie, nu înseamnă că trebuie să acuzăm o întreagă naţiune pentru câteva zeci sau sute de persoane. În ceea ce mă priveşte, în temniţele comuniste am fost educat în sensul în care este valabil şi pentru noi cei prezenţi aici, în sensul că noi suntem toţi din aceeaşi etnie, etnia luptătorilor anti-comunişti, şi toţi avem sau trebuie să avem un singur Dumnezeu”, a mai declarat fostul deţinut politic.

Bjoza a mai evidenţiat că nu au întâmpinat greutăţi numai din partea autorităţilor statale, ci şi din partea Bisericii Ortodoxe Române, care, fiind controlată politic a evitat să se implice în această chestiune.

„Nu am întâmpinat greutăţi numai din partea autorităţilor statale. Am cerut explicaţii Bisericii Ortodoxe Române – de ce nici acum, după mai bine de jumătate de secol, din miile de martiri rămaşi în minele de plumb, la canalul Dunărea-Marea Neagră, la recoltat stuf, la construit diguri de pământ şi canale de irigaţii, de ce nici măcar unul nu a fost canonizat, spre a deveni mai apoi sfinţi ai Bisericii. Nici acest lucru nu este posibil atâta timp cât Biserica Ortodoxă Română este condusă politic atât din interior, cât mai ales din exterior”, a explicat Bjoza.

Fostul deţinut politic susţine că, lăsând la o parte compensaţiile pe care ar trebui să le ofere statul, în Capitală nu există nici măcar un muzeu sau un monument naţional al rezistenţei anticomuniste.

„Vreau să mai subliniez o treabă – nici în anchetele Securităţii, nici la munci silnice lipsiţi de minime condiţii de igienă şi asistenţă medicală, flămânzi, bătuţi şi cu lanţuri la picioare nu ne-am simţit mai umiliţi ca în ultimii 4-5 ani. Aceasta este realitatea. Am fi dorit că dacă tot nu se poate şi nu-i de unde să ni se facă reparaţii, cred că am fi meritat măcar mai mult respect din partea autorităţilor. În capitala României nu găsiţi un muzeu al rezistenţei anti-comuniste. Noi nu avem în Capitală, după 25 de ani, un monument naţional al rezistenţei anti-comuniste. În această clădire care te copleşeşte prin dimensiunile ei, a fost făcută doar în timpul lui Ceauşescu, dar a fost făcută de poporul român, pentru că atâta timp cât a durat construcţia noi am mâncat gheare de pasăre şi picioare de porc – aşa s-a construit acest Palat”, a punctat acesta.

Un lucru îmbucurător este că un monument realizat de renumitul sculptor Mihai Buculei, care va fi gata în următoarele 7-8 luni, va fi amplasat pe locul unde a fost statuia lui Lenin, şi va deveni, susţine Bjoza, cu certitudine emblema Capitalei României.

„România are probabil cel mai important centru internaţional pentru studierea totalitarismului. Înfiinţat în fosta închisoare de la Sighet unde şi-au găsit sfârşitul unii dintre cei mai mari oameni politici ai României, subliniez oameni politici, pentru că astăzi nu avem oameni politici, avem doar politicieni. Sigur că ne-am pus mari speranţe când preşedintele Traian Băsescu, în ziua de 18 decembrie 2006 în această clădire unde am fost şi eu invitat am participat la condamnarea comunismului. Culmea, deşi în vârstă, ne făceam planuri de viitor, dar nu a fost aşa nu a fost să fie. Totul a fost de faţadă, nimic nu s-a întâmplat spre mai bine pentru noi”, a concluzionat acesta.

sursa: EpochTimes

URL Scurt: https://www.buciumul.ro/?p=15021

Postat de pe 25 aug. 2014. Catalogat ca Cultură, Ultimele ştiri. Puteţi urmări răspunsurile la acest articol via RSS 2.0. Puteţi lăsa un răspuns sau un trackback la acest articol.

2 comentarii for “Bjoza: Nici în anchetele Securităţii, nici în temniţele comuniste nu ne-am simţit mai umiliţi ca în ultimii ani”

  1. Catalin

    Măi fraţilor voi chiar nu înţelegeţi că nu există stat ?! Statul român nu e altceva decât o târlă de trădători şi de escroci de cea mai joasă speţă….

  2. linus

    Exista stat, dar acela-i de tip superstat sau megastat jidovesc. Se mentine ideea si iluzia unui stat national (x, y, z), pentru a face mai usoara dominatia.

Lasă un răspuns

Legături utile

    Caută în arhivă

    Caută după dată
    Caută după categorie
    Caută cu Google

    Acţiuni

    | © Copyright 2012 Buciumul | css.php