FOTO. Luptătorii parașutați de aviația americană, comemorați pentru a 13-a oară la Fortul 13 Jilava

0 950

Sâmbătă 29 octombrie 2022, s-a desfășurat cea de-a 13-a ediție a pelerinajului memorial la Fortul 13 Jilava, dedicat luptătorilor anticomuniști parașutați de aviația americană. Din 2010, prin grija Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, comemorarea acestor eroi care au marcat, practic, prima colaborare militară româno-americană, se desfășoară la Fortul 13 Jilava, acolo unde au și fost executați de aparatul represiv al regimului comunist, la 31 octombrie 1953.

Prima parte a programului a constat în vizitarea Fortului 13, cea mai cumplită închisoare politică din întreaga Europă de Est, devenită monument istoric în 2013. Majoritatea celor prezenți au vizitat pentru prima oară acest ansamblu de primă importanță pentru memoria represiunii totalitare din țara noastră. A fost prezent și senatorul Sorin Lavric, care an de an este nelipsit la acest eveniment memorial.

După vizitarea Fortului, a avut loc, în spatele penitenciarului, pe platoul de deasupra zidului execuțiilor din Valea Piersicilor, o ceremonie religioasă de pomenire a sufletelor celor executați la 31 octombrie 1953, oficiată de un sobor de preoți delegați de Arhiepiscopia Bucureștilor din cadrul Bisericii Ortodoxe Române. A vorbit reprezentantul Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, care a subliniat importanța sacrificiului celor 13 eroi, făcând o paralelă cu situația actuală, când dinspre est suntem amenințați de șenilele comunismului de tip sovietic, în timp ce dinspre vest suntem supuși la un asalt al comunismului cultural, care atentează la sufletele noastre și ale copiilor noștri. Întreaga ceremonie s-a încheiat cu intonarea Imnului luptătorilor căzuți.

Repere istorice

Începând cu 1951, aviaţia militară SUA a început paraşutarea pe teritoriul României ocupate de URSS a unor tineri emigranţi români, instruiţi pentru acţiuni de spionaj şi gherilă în baze militare americane de pe teritoriul francez, în cadrul celui mai important proiect de acest gen desfăşurat în această parte a Europei în timpul Războiului Rece.  La recomandarea preşedintelui Comitetului Naţional Român din exil, generalul Rădescu, și cu avizul Regelui Mihai, recrutarea voluntarilor români s-a făcut în colaborare cu conducerea legionarilor refugiaţi, în cadrul unui proiect subordonat direct preşedintelui american Truman şi celui francez Auriol, în scopul descurajării intenţiilor sovietice de ocupare a vestului continentului european și în perspectiva unui posibil conflict militar între blocul occidental și Uniunea Sovietică. Fostul şef al staţiei CIA la Bucureşti între 1949-1951, Gordon Mason confirmă că “agenţii ce urmau să fie paraşutaţi aveau misiunea să contacteze grupurile de rezistenţă din munţi, să le dezvăluie interesul Occidentului pentru activităţile lor şi să aprovizioneze rezistenţa cu arme, muniţie, medicamente, fonduri. Staţiile radio urmau să fie înmânate rezistenţilor pentru a le asigura contactul cu occidentul”. De asemenea, şeful operaţiunilor acoperite ale CIA în Balcani, Gratien Yatsevich, susţine că operaţiunile desfăşurate în România s-au aflat pe locul doi, după Albania, urmate de Ucraina, ca număr de agenţi şi resurse alocate, fiind vorba atât de agenţii paraşutaţi.

Îmbarcaţi pe teritoriul Greciei în avioane care zburau deasupra Mării Negre şi pătrundeau aproape de sol pe deasupra Dobrogei, luptătorii români erau paraşutaţi în zona Carpaţilor. Prinşi de Securitate şi condamnaţi la moarte în cadrul unui proces de răsunet atât în presa comunistă, cât şi în cea occidentală, ei au fost execuaţi la 31 octombrie 1953 la închisoarea Jilava, împrună cu o parte din sprijiitorii lor locali. Peste trei sute persoane au fost condamnate în acest caz, pentru sprijinul acordat acestor eroi.

Biroul de presă al Fundației Ion Gavrilă Ogoranu

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php