De ziua lui Octav Bjoza. O poezie scrisă de Dan Despan, AFDPR Brașov

0 939

Rugă

de Dan Despan

Doamne, sus Tu unde ești

ruga mea, te rog să o primești

Pentru un om cu așa viață,

ce-i mai stă doar într-o ață.

Mereu activ, nestăpânit ca un vulcan,

o zi n-avea odihnă într-un an,

Iar înapoi n-a dat măcar un pas,

supra eforturi a făcut, din asta i s-a tras.

S-a zbuciumat pentru o lume dreaptă

cum fiecare dintre noi așteaptă,

Dar visul lui deodat’ s-a dus

când unii mișelește l-au lovit de sus.

N-am ce să-i zic, nici un cuvânt,

el s-a luptat cu morile de vânt.

Tot ce a scris e o comoară-n dar

pentru noi toți, cu mult talent și har.

Te aștept, Octave, să te-ntorci acasă,

să uiți să-mi spui că nu-ți mai pasă

Și să-i mănânce pe cei răi amarul,

iar noi să ne jucăm de-a vulturul pleșuv

Și tu, Stejarul.

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php