DE ÎNĂLŢARE LA BALACIU! Reculegere la Mormântul Celor Fără de Mormânt.

0 184
SAMSUNG DIGITAL CAMERA

Pelerinajul tradiţional la „Mormântul celor Fără de Mormânt” (Balaciu) va avea loc şi anul acesta în ziua de joi 25 mai 2017, orele 11,oo, imediat după slujba Sf Liturghii oficiată în biserica mănăstirii Balaciu.

După slujba religioasă de pomenire, se va striga, conform tradiţiei stabilite de dr. Constantin Iulian în 1996, apelul eroilor fără de mormânt ai neamului românesc, începând de la Burebista şi Decebal, continuând cu voievozi precum Vlad Ţepeş, Ioan Vodă cel Cumplit, şi terminând cu cei exterminaţi de dictaturile secolului trecut, precum Corneliu Codreanu, Iuliu Maniu sau Gheorghe Brătianu.

Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu

Coordonator eveniment – Florian Cristache, Tel 0721671504; Al. Mihail, Tel. 0732153917

________________________

Istoricul Memorialului „Mormântul Celor Fără de Mormânt”

balaciu 1996

Foşti deţinuţi politici la inaugurarea Mormântului Celor Fără de Mormânt (Balaciu, Înălţare 1996): 1 – Constantin Iorgulescu, 2- Eugen Bălaşa, 3 – Remus Anghelescu Timoceanu, 4 – Constantin Anghelescu, 5 – Dimitrie Paceag („Gandhi”), 6 – Nicolae Mazăre, 7 – Petru C. Baciu, 8 – dr. Constantin Iulian, 9 – Mişu Dumitrescu, 10 – Mircea Dumitrescu, 11 – Vasile Roşu, 12 – Titi Dobre, 13 – Gheorghe Olariu, 14 – Constantin Tănăsescu, 15 – Virgil Totoescu, 16 – Gheorghe Jijie, 17 – Jenică Popescu, 18 – Emanoil Paraschivaş („Bunicul”) – comandantul taberei de la Balaciu.

Dupã 1990, ieromonahul Adrian Fãgeteanu, fost detinut politic si mare duhovnic al Ortodoxiei românesti, a avut initiativa refacerii mãnãstirii Balaciu, situata intre Urziceni si Slobozia, care de alftel functioneazã în prezent. Tot Pãrintele Adrian Fãgeteanu este cel care a luat initiativa construirii la cetatea de pe Piscul Crãsanilor a unei mãnãstiri în care sã functioneze o Academie ortodoxã, în care tineretul universitar sã poatã studia, pe baza unei uriase biblioteci, inclusiv virtuale, trecutul istoric al Neamului Românesc (obiectiv nerealizat…). De asemenea, Pãrintele Adrian proiectase atunci si un memorial intitulat „Mormântul celor fãrã de mormânt”, care sã aibã statutul de mormânt simbolic pentru toti acei martiri ai neamului al cãror mormânt nu este cunoscut.

balaciuAcest memorial urma să fie amplasat în imediata vecinãtate a mãnãstirii Balaciu, distrusã de comunisti dupã 1950 prin transformarea ei în colhoz, si nu departe de Piscul Crãsanilor, o înãltime bizarã ce dominã întinderea monotonã si prãfuitã a Bãrãganului. Aici se aflã ruinele strãvechii cetãti Hellis („Cetatea Soarelui”), unde documentele atestã cã regele getilor, Dromichetes, l-a fãcut prizonier pe marele rege Lisimah. Ruinele au fost investigate în anii ’20 de Vasile Pârvan, care a atestat cã este vorba de cetatea Hellis.

Dacã Academia a rãmas doar un proiect, între 1992 si 1995, sub egida Asociatiei Fostilor Detinuti Politici si Asociatiei Studentilor Crestini-Ortodocsi din România, s-a desfãsurat în fiecare varã o amplã tabãrã de muncã si educatie, după modelul taberelor legionare, fiind prima de acest fel în România de dupã 1989, prin care au trecut numerosi fosti detinuti politici (majoritatea lor membrii ai Fundaţiei Buna Vestire şi ai Partidului „Pentru Patrie”/”Totul pentru Ţară”) dar si multi studenti care au contribuit la acest memorial. Conducãtorul taberei de muncã a fost Emanoil Paraschivaş, fost detinut politic, iar coordonatorul tehnic a fost dr. ing. Constantin Iulian.

Realizat dupã planurile arhitectului detinut-politic Anghel Marcu, monumentul situat între Mãnãstirea Balaciu si Cetatea Hellis este conceput ca un imens platou circular de beton (din lipsa fondurilor nu s-a mai putut realiza acoperirea cu marmurã…) cu diametrul de 20 m, pe marginea cãruia sunt amplasate scaune de priveghere, tot din beton, aidoma sactuarelor dacice de la Sarmisegetusa. În centrul acestui disc urias se aflã un sarcofag si o cruce de marmurã, suplã, parcã tâsnind spre Cer, în stilul celorlalte cruci realizate de Anghel Marcu la Sâmbãta de Sus, mormântul lui Nae Ionescu (Bellu) etc.. O micã portiune circularã în jurul sarcofagului adãposteste pãmânt din toate locurile unde au avut loc bãtãlii sau morti martirice ale eroilor neamului românesc: Sarmisegetusa, Podul Înalt, Rãzboieni, Cãlugãreni, Prunaru, Câmpia Turzii, Majadahonda (Spania), Jilava, Aiud, Canalul Dunãre-Marea Neagrã etc…
În linistea specificã întinderilor seci ale Bãrãganului, privelistea acestui memorial este una tulburãtoare.
Din 1996, în fiecare an, de Ziua Înãltãrii Domnului (Ziua Eroilor), vechii luptãtori în Rezistenta Nationalã Anticomunistã si tinerii adepti ai idealurilor lor se adunã aici, pentru a cinsti memoria celor cãzuti în lupte sau prin trãdare, pentru credinta strãmoseascã si Neamul românesc.

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php