România, țara pământului de vânzare. Ce s-a întâmplat cu promisiunea protejării terenurilor și restricționarea vânzării către străini

0 96

În campania electorală s-a făcut mare tapaj privind protejarea terenului și restricționarea vânzării către străini. S-a vorbit, la un moment dat, despre o propunere legislativă pe care ulterior declarațiilor unui ministru al Agriculturii nu a mai văzut-o nimeni. Acum, niciun personaj politic nu mai spune nimic. Dar înstrăinarea terenurilor continuă în același ritm accelerat și în aceleași condiții, scrie Cotidianul.
România, țara pământului de vânzare. Ce s-a întâmplat cu promisiunea protejării terenurilor și restricționarea vânzării către străini

 

România a liberalizat piața funciară la 1 ianuarie 2014, conform „obligațiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană”, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere fără număr și restricții terenuri agricole. La fel ca în toate domeniile, politicienii români au preferat fie să nu facă nimic, fie să se ascundă cu tupeu în spatele sintagmei „așa ne obligă Uniunea Europeană”.

Prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, România a obținut o perioadă maximă de tranziție pentru libera circulație a terenurilor din extravilan, adică șapte ani, la fel precum cele mai multe state candidate care au aderat între 2004 și 2007 (inclusiv Polonia, Ungaria). Iar pentru terenurile din intravilan, am avut o perioadă de tranziție de cinci ani, tot la fel ca și celelalte state care au aderat la Uniune, în perioada menționată.

Tot Tratatul de Aderare dădea posibilitatea României ca în cazul unor perturbări, distorsiuni de piață, în primii trei ani după aderare, să solicite prelungirea cu încă trei ani a perioadei de tranziție (decizia de prelungire aparține Consiliului, la propunerea Comisiei, ca urmare a solicitării și argumentării statului membru), sau să propună alte măsuri de protejare.

Art. 36 (1) din Tratat spune: „În cazul în care, până la împlinirea unui termen de cel mult trei ani de la data aderării, survin dificultăți semnificative și susceptibile să persiste în orice sector al economiei sau care ar putea provoca deteriorarea serioasă a situației economice într-un anumit domeniu, România poate solicita să fie autorizată să adopte măsuri de protecție în vederea remedierii situației și a adaptării sectorului la economia Pieței Interne”. Dar reglementarea de bază trebuia să se realizeze în țară, de către autoritățile statului, ceea ce au făcut toate statele membre, mai puțin România. Deci deși statul român putea notifica UE pentru a pune condiții străinilor la vânzarea de terenuri agricole, nu a făcut-o. Prevederea de mai sus, din Tratat, se regăsește și în Legea nr. 157/2005, prin care România a ratificat Tratatul de aderare la UE. Anexa VII, Capitolul 3, punctul 2 stipulează măsuri tranzitorii de care țara noastră nu a dorit să beneficieze.

Citește AICI articolul integral

 

via ActiveNews

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php