Pentru ce a fost asasinat Corneliu Codreanu?

11 226

https://www.youtube.com/watch?v=cJhKs9ALi_Q

funeralii-legionari_martiri_1940
28/29 noiembrie 1940 – Valea Piersicilor, Fortul 13 Jilava. După deshumare, sicriele cu rămăşiţele lui Corneliu Codreanu şi ale celorlalţi 13 legionari asasinaţi în 1938, vegheate de sute de lumânări…

Preluare de pe ROST

 

Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul și conducătorul celei mai importante mișcări naționalist-creștine românești din perioada interbelică, Legiunea ”Arhanghelul Mihail”, cunoscută și ca Mișcarea Legionară (care a avut ca expresii politice partidele Garda de Fier și Totul Pentru Țară), a fost asasinat în noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938, alături de alți 13 legionari (Nicadorii și Decemvirii), la ordinul regelui Carol al II-lea. Fiind deținut în urma unui simulacru de proces pentru trădare, lui Codreanu i s-a înscenat o tentativă de evadare, în timpul transportului de la o închisoare la alta, în pădurea Tîncăbești, din apropierea Capitalei, și a fost omorît. În fapt, jandarmii care îi păzeau, i-au sugrumat pe Codreanu și camarazii lui și apoi i-au împușcat în spate.

codreanu-y-la-iglsia-ortodoxa
30 decembrie 1940 – reînhumarea lui Corneliu Codreanu şi a celor 13 legionari asasinaţi în 1938. Scoaterea sicrielor din biserica Sf Ilie Gorgani.

Faptele sînt cunoscute încă din 1940, când toți cei implicați în această crimă au fost prinși și anchetați.

Procesul Căpitanului a fost rejudecat, iar el achitat. Deci, astăzi, numele lui nu se află sub nici o interdicție legală. […]

p1260301-copy
28/29 noiembrie 1940, Fortul 13 Jilava. Deshumarea lui Corneliu Codreanu şi a celorlalţi 13 legionari, din groapa comună în care au fost aruncaţi în 1938.
p1260115
28/29 noiembrie 1940, Fortul 13 Jilava. Deshumarea lui Corneliu Codreanu şi a celorlalţi 13 legionari, din groapa comună în care au fost aruncaţi în 1938.

Deși Mișcarea Legionară a continuat să existe clandestin în țară, fie sub o coordonare colectivă, vreme de cîțiva ani, fie organizată pe grupuri răzlețe, de rezistență, pînă în anii 60 ai secolului trecut, nu a mai avut o influență reală în societatea românească. O seamă de lideri, în frunte cu Horia Sima – supranumit Comandantul -, care preluase șefia Mișcării după lichidarea lui Corneliu Codreanu, s-au refugiat în Germania – unde au fost deținuți în lagăre de către naziști -, iar, după război, în alte state occidentale. Ei au încercat să facă de acolo opoziție la regimul comunist din România și au colaborat cu americanii pentru instruirea și trimiterea în țară a unor legionari, care să lupte în rezistența armată. Au organizat și un așa numit guvern din exil la Viena, care însă nu a avut vreo importanță pentru evoluția evenimentelor din România sau pe plan internațional.

Pe scurt, uciderea lui Corneliu Zelea Codreanu este începutul sfîrșitului pentru Mișcarea Legionară. Iată de ce este plîns atît de amar, într-un text comemorativ din 1966, de către Constantin Papanace, fost șef al Tineretului Legionar Macedonean și prim-consilier al Căpitanului, fost subsecretar de stat la Finanțe în guvernarea legionară și membru al p1260117-copycomandamentului Mișcării Legionare din exil.

Dincolo de inevitabilul subiectivism al lui Papanace, el subliniază cîteva trăsături de caracter ale Căpitanului și principalele direcții de acțiune ale acestuia, asupra cărora nu sînt dubii. Afirmațiile sale sînt probate de mărturii independente și documente ieșite la iveală după 1990. Meritul lui este însă că a făcut această sinteză încă de acum jumătate de veac.

Am găsit, așadar, de cuviință să redăm astăzi, la împlinirea a 78 de ani de la moartea lui Codreanu, textul lui Constantin Papanace, în scop de cunoaștere și fără nici o intenție propagandistică (…). (Redacția)

***

Pentru ce a fost asasinat Căpitanul?

Căpitane, Căpitane,
Neamul plânge cu amar
Căpitane, Căpitane
Țara mi te cheamă iar.

axa-1941-1-copyÎn aceste zile de sfâșietoare durere, când neamul românesc «din Pind și până dincolo de Nistru» care luptă cu moartea, plânge și-l chiamă pe Căpitan, ne întrebăm și întrebăm pe prigonitorii noștri de ieri: pentru  ce a fost asasinat Căpitanul?

  1. El a fost acela care a desfășurat de la început, în plin haos social, steagul rezistenței antibolșevice, «ridicând o barieră de conștiințe care nu va permite ca acest virus al negației să se încuibeze în sufletul românesc, căci bolșevismul lucrează din ură împotriva celor care au, și nu din dragoste pentru cei ce n’au» (Circulări, p. 62)
  2. A afirmat cu tărie credința în Dumnezeu și în primatul spiritului asupra materiei, într’un moment când egocentrismul cel mai feroce, ateismul cel mai destrăbălat și materialismul cel mai grosolan pustiau straturile noastre conducătoare, cerând intrarea în ordinea naturală: «individul în cadrul și serviciul națiunii, națiunea în cadrul și serviciul lui Dumnezeu și al legilor Sale» (Pentru Legionari, p. 326)
  3. A propovăduit ca forță propulsoare a societății, principiul dragostei creștine căci «în afară de dragoste pe care Dumnezeu a semănat-o în sufletele oamenilor ca o sinteză a tuturor calităților umane prin însuși mântuitorul Iisus Cristos pe care a pus-o deasupra tuturor virtuților, nu există nimic care să ne poată da liniște și pace» (Pentru Legionari, p. 246)
  4. p1260346
    28/29 noiembrie 1940, Fortul 13 Jilava. Deshumarea lui Corneliu Codreanu şi a celorlalţi 13 legionari, din groapa comună în care au fost aruncaţi în 1938. Analiza medicilor legişti.

    A preconizat toleranța cea mai desăvârșită față de credința altora, îndemnând pe legionari numai să-și mărturisească credința proprie, fără să atace pe nimeni și fără măcar să încerce «a sdruncina în credința lor pe cei înfipți în credință cu toată curățenia inimei» (Circulări, p. 246). El așteptând biruința «de la desăvârșirea în sufletul națiunii a unui proces de perfecțiune omenească». (Circulări, p. 271)

  5. A cerut de la adepții săi «viață aspră, severă, austeră, pentru că acesta este drumul înălțării; comoditățile, îmbuibarea, luxurile, trivialitatea indică drumul decăderii națiunilor» (Circulări, p. 166), condiționând ideea de elită «de ideea de jertfă, de sărăcie, de trăire aspră și severă a vieții». (Circulări, p 125)
  6. p1290734
    28/29 noiembrie 1940, Fortul 13 Jilava. Deshumarea lui Corneliu Codreanu şi a celorlalţi 13 legionari, din groapa comună în care au fost aruncaţi în 1938.

    «În Țara fugii de răspundere, sufocată de atâția pișicheri și paraziți sociali, a făcut școala omului de caracter, a omului de onoare, a omului care nu minte niciodată, a omului demn, corect, drept, voios, muncitor și cu curajul răspunderii, întronând principiul că «nici o muncă nu e rușinoasă» (Circulări, p. 58), și înlăturând de la recrutare cu desăvârșire în organizație: «pe omul haimana, făra căpătâiu, pe omul secătură, fără sănătate interioară, pe omul lăudăros, pe omul vorbăreț, pe cel cu scăderi în materie de corectitudine bănească, pe cel care n’ar putea trăi în armonie deplină» (Circulări, p. 120)

  7. cruce-jilava-czcA luptat pentru «înfrățirea între toți fiii neamului, a tuturor claselor sociale, cerând pentru lumea muncitoare care are foame de pâne și sete de dreptate dreptul de a se simți stăpână peste țară, deopotrivă cu ceilalți români» (Circulări, p. 185), repudiind instalarea unei clase «oligarhice și tiranice pe spatele muncitorilor de toate categoriile pentru a-i jupui literalmente de piele, fluturând continuu în aer: Patria pe care nu o iubesc, Dumnezeu în care nu cred, Biserica în care nu intră niciodată și Armata pe care o trimit în răsboiu cu mânile goale». (Pentru Legionari)
  8. A indicat linia loialității desăvârșite ca principiu de luptă de a merge numai pe căile onoarei, de a lupta, de a nu fi niciodată mișel, de a lăsa altora căile infamiei căci «decât să învingi printr’o infamie mai bine cazi pe drumul onoarei». (Cărticica Șefului de Cuib)
  9. A crezut cu tărie în neegalata armă a jertfei,
    p1260303-copy
    28/29 noiembrie 1940, Fortul 13 Jilava. Deshumarea lui Corneliu Codreanu şi a celorlalţi 13 legionari, din groapa comună în care au fost aruncaţi în 1938.

    singura care poate rupe cercul vicios al vendetei și în «superioritatea nepieritoare a principiului Bisericei creștine că biruința veșnică și adevărată este biruința născută din martiriu». (Circulări, p. 110)

  10. A năzuit să scoată din școala legionară «omul nou care va ști să lupte și să învingă dușmanii Patriei», adică «tot ce mintea noastră poate imagina mai frumos, spiritual vorbind, tot ce rasa noastră poate să dea mai mândru, mai înalt, mai drept, mai înțelept, mai curat, mai eroic, iata ceeace trebuie să creeze școala legionară» (Pentru Legionari, p. 233)

deshumare-czc cyc-tancabesti-1930Asemenea gânduri și sentimente înalte a propăvăduit Căpitanul. Și lumea românească, însetată de adevăr și dreptate, a alergat, cu entuziasm fără seamăn, spre aceste isvoare de viață nouă. Și forțele întunericului s’au alarmat! Toți cei fără Dumnezeu și fără Patrie, fiii Satanei, cei mici la suflet și slabi la gândire, paraziții, veneticii, lumea interlopă a cafenelelor, cu un cuvânt toate «căzăturile morale», care vedeau în însănătoșirea morală a vieții publice românești o primejdie pentru existența lor parazitară, s’au strâns și i-au uneltit moartea. S’a format «coaliția oamenilor cu păcate față de Neam pentru isbirea celor fără de păcate». (Circulări, p. 130) Acesta a fost sensul adevărat al convulsiunilor interne din ultimele decenii în România: lupta între moralitate și imoralitate, între lumină și întuneric, între Cristosși Satana. Încercarea acestei lumi corupte de a se prezenta drept apărătoare a principiilor democratice este falsă pentrucă în România, cu furturile de urne, cu schingiuirile și omorurile electorale, n’a existat nici un moment viață democratică; iar dictatura carlistă, la care a participat întreaga clasă conducătoare coruptă, a fost gata să pactizeze cu dictatura nazistă pentru a’și continua stăpânirea tiranică asupra poporului român. Singurul mare democrat din ultimele decenii, Iuliu Maniu, mare prin ținuta morală și legalismul său desăvârșit, cu toată imensa lui popularitate, a fost ținut de aceleași clici corupte decenii dearândul în opoziție și a primit «sulițile acelorași uneltitori». «Peste alte deosebiri – scria Căpitanul – noi credem că dl Maniu este un om corect și de ținută morală și de corectitudine interioară. Că pentru această ținută în contra sa se uneltește, după cum se uneltește ceas de ceas și în contra tineretului». (Circulări, p. 133)

crucea-de-pe-mormantul-dela-jilava-purtata-de-legionarii-iovin-si-mitu-banea-cu-prilejul-reinhumarii-capitanului-la-30-noembrie-1940Și lupta împotriva acestor doi promotori ai moralei creștine în viața publică românească a continuat abuziv, fără scrupule și fără nici un fel de preocupare de primejdiile care pândeau Țara la granițe. Numai marele sentiment de răspundere al Căpitanului a evitat convulsiuni interne care puteau fi fatale pentru însăși existența Statului atunci. «Puterilor vrăjmașe – scria Căpitanul – din afara hotarelor sau din lăuntru, care-și închipuie că legionarii le pot face jocul printr’un început de resmeriță, le răspund ca se înșeală». (Circulara din 8 februarie 1938) «… Tineretul de astăzi are prea adânc înfiptă conștiința misiunii sale istorice și a răspunderii sale pentru a face acte necugetate, care să transforme România într’o Spanie sângerândă». (Circulara din 21 febr. 1938) Și pentru salvarea Țării s’a pus pe linia martiriului. «Vom dovedi acum – scria el la 26 martie 1938 – că nu vom reacționa în nici un fel la toate provocările voastre. Nu să ne închideți comerțul nostru, să ne înăbușiți avântul, ci să ne bateți la tălpi, să ne trimiteți în Insula Șerpilor, să ne ucideți cu pietre, să ne spânzurați cu picioarele în legionari-comemorare-predeal-05-11-1940sus și să le bateți în cuie, să ne supuneți la cele mai mari umilinți. Nu veți întâmpina… toți cei care v’ați asumat răspunderea unei sângeroase și nedrepte opresiuni, nu numai nici o violență, ci nici măcar o opunere». (Circulări, p. 284)

Dar conștiința călăilor n’a tresărit nici la această totală abnegație pentru liniștea unei Țări amenințate. După ce i-au montat monstruase procese și l-au chinuit prin beciurile Jilavei, Doftanei și ale altor închisori, a fost strangulat.

Și astfel, prin martiriul său și al celorlalți legionari de elită, Căpitanul nu numai că a depășit forțele răului coalizate, dar a imprimat legionarismului invicibilitatea și nimbul de esență creștină, care vor înfrunta vitregia vremurilor și a oamenilor «căci biruința veșnică și adevărată este biruința născută din martiriu». (Circulări, p. 110)

legionari_noiembrie_1940
30 noiembrie 1940. Funeraliile lui Corneliu Codreanu şi a celor 13 legionari asasinaţi în 1938. Familiile celor executaţi. Se disting, în primul rând, profesorul Ion Zelea Codreanu – tatăl Căpitanului şi mama acestuia, împreună cu soţia – Elena Codreanu, copiii lui Ion Moţa – Mihai şi Gabriela.
cavoul-dela-_casa-verde_in-care-au-fost-depuse-ramasitele-pamantesti-ale-capitanului-la-30-nov-1940
Cripta unde au fost depuse osemintele lui Corneliu Codreanu. Voluntari legionari lucrează la realizarea zidurilor.

În politica externă, Căpitanul, animat de sentimente creștine, a avut previziuni liniare, clare și precise, care nu vor întârzia să se verifice integral. «Apropierea de Rusia» el o considera o mare greșală. «Este un gest de trădare – scria el la 10 maiu 1936 – pe care poporul român îl face fața de Dumnezeu și față de ordinea morală a acestei lumi și față de popoarele care stau în slujba acestei ordini, în răsboiul cu puterile nimicitoare ale răului… Dacă vor intra trupele rusești pe la noi și vor ieși învingătoare, în numele Diavolului, cine poate să creadă, unde este mintea care să susțină că ele vor pleca de la noi înainte de a ne sataniza, adică bolșeviza? Dacă însă vor ieși biruitoare armatele creștine, rezultatul va fi împărțirea noastră, desființarea Statului român, ca plată pentru trădarea noastră…» (Circulări, p. 79). «Față în față stau numai două lumi. Sub presiunea lor, în clipa răsboiului, toate combinațiile diplomatice se vor nărui ca niște castele de carton. Aceste două lumi sunt: statele revoluțiilor naționale care luptă pentru apărarea Crucii și a unei civilizații milenare și Bolșevismul cu anexele sale, care luptă pentru nimicirea neamurilor și pentru prăbușirea civilizației creștine. Aceștia din urmă, bolșevismul și anexele sale, vor fi nimiciți de armatele Crucii și ale ordinei naturale ale lumii». (Circulări, p. 102)

Dar Statele revoluțiilor naționale nu și-au înțeles misiunea așa cum o vedea Căpitanul și cum era în firea lucrurilor. Prin pactul de neagresiune încheiat cu Sovietele la 1939 ele chiar au renegat-o. Aceasta a dus la prăbușirea bazei lor morale, care le-a atras mai târziu prăbușirea materială, fiindcă s’a pierdut orice încredere în sinceritate principiilor etalate.

codreanu-25-11-1940
28/29 noiembrie 1940. Profesorul Ion Zelea Codreanu invocă cerul, îndurerat la vederea rămăşiţelor pământeşti ale fiului său…

Aceeași eroare a apropierii de Rusia Bolșevică au făcut-o și Puterile Occidentale. Astăzi, toată lumea și ele înșile ispășesc această eroare care, dacă nu se va repara – așa cum se recunoaște în Anglia, America, Franța, Italia etc. – va deveni catastrofală pentru civilizația creștină.

Dar, pe lângă aceasta, previziunea largă a Căpitanului corespundea și cu interesul specific românesc care cerea existența unei rezerve politice pentru politica externă. Cu spiritul de lealitate și obiectivitate care îl caracteriza, Iuliu Maniu a relevat că «orientarea în politica externă a Mișcării Legionare s’a făcut de către Corneliu Codreanu din necesitatea de a constitui o rezervă pentru Țară în eventualitatea că Puterile Axei ar ieși biruitoare». (Vezi ziarul Alba Iulia, Sept. 1944)

funeralii-codreanu-30-11-1940
Corneliu Codreanu, purtat pe umeri de camarazii săi. 30 noiembrie 1940.

Tragica situație a Poloniei, împărțită între naziști și bolșevici la 1939 și acuma ocupată de Ruși justifică această prevedere. Oricum, cât timp a trăit Căpitanul, politica internă și externă a Mișcării s’a orientat numai după interesul românesc. Acest lucru îl recunoaște cu toată lealitatea Ministrul Angliei la București în acea perioadă, când declară: «Je dirais seulement qu’a cette date (non pas en 1939) – adică după asasinarea Căpitanului, Nicadorilor și Decemvirilor – la Garde de Fer n’etait pas dirigee par l’Allemagne et elle demeurait une formation pre- nazie…».

Așadar, ne întrebăm și întrebăm pe asupritorii noștri de ieri: pentru ce a fost asasinat Căpitanul? Această întrebare o va repeta mereu istoria noastră națională, căci asasinarea Căpitanului a fost una din cele mai oribile crime săvârșite împotriva viitorului neamului nostru. Ea nu va putea fi niciodată uitată și făptuitorii acestei crime vor rămâne pentru totdeauna stigmatizați, atâta timp cât va subzista simțul moral în lume.

Constantin PAPANACE

11 Comments
  1. AxA says

    Sfântul Martir – Corneliu Zelea Codreanu – diverse imagini

    https://vimeo.com/50443582

  2. calin eugen says

    Sfinte Corneliu,impreuna cu toti legionarii tai,rugati-va ptr. noinevrednicii!

  3. Adrian says

    Corneliu Zelea Codreanu – Sfânt martir pentru Hristos și Neamul Românesc, ești pentru veci în inima și sufletul nostru.
    Tuturor mișeilor de azi și urmașilor lor : țineți minte trei cuvinte, Garda merge înainte !

  4. Ionut Moraru says

    Tampenia maxima cu „Miscarea Legionara nu mai exista azi” o fi scris-o Claudiu Tarziu? Nu m-ar mira.

  5. pui de dac says

    Pai este adevarul; propriu zis si cu aceasta denumire nu mai exista; daca nu cumva consideri caricatura de 10 oameni si maimutareala lui Suru asa ceva…Si ca sa existe si defacto Miscarea, trebuie indeplinite niste conditii: sef consimtit de principiul selectiei, unitate si disciplina, niciuna dintre aceste conditii nu este indeplinita iar toate legile cuibului au fost toate calcate in picioare de toti care s-au pretins legionari dupa 90…nici macar un grup de comanda nu s-a putut inchega dar-mite sa fie consimtit vreun sef in tara…Macar la alegerile astea sa ne unim sa contracaram sorosimul usr-ului prin intrarea ANR in parlament.

  6. Ionut Moraru says

    Consider ca toti tinerii (cativa la numar) care au fost facuti legionari dupa termenul de 3 ani de catre foste cadre ale Capitanului, asa cum au fost ajutor comandant legionar Ionel Zeana, sau instructor legionar Nelu Rusu, respectand toate regulile din Carticica Sefului de Cuib (o precizare inutila!), se numesc LEGIONARI.
    Nu cred ca se poate pune la indoiala judecata unor fosti detinuti politici, grade ale Capitanului!
    Daca acesti „noi” legionari au avut si viata permanenta legionara cu intalniri saptamanale la sedinte de cuib, cu activitate permanenta necunoscuta, tabere legionare, tinerete si bani sacrificati in dasuana unei vieti de familie, se numesc LEGIONARI si fac parte din Cuib legionar si din Miscare Legionara.
    Miscarea Legionara a fost condusa si de For Legionar si de Consiliu Legionar, nu doar de un Sef. Solutia cu un Sef nu mai e viabila astazi.
    Daca NU CUNOSTI NU INSEAMNA CA NU EXISTA. „A JUDECA” nu inseamna a fi leguma, idiot, inactiv mintal, a nu analiza. „A judeca” inseamna exacta ASTA: a da verdicte gresite fara sa cunosti datele, a transa fara sa stii.

  7. pui de dac says

    Cunosc mai multe decat crezi. Daca voua va place sa va iluzionati ca sunteti legionari sa fiti sanatosi. Nu toti fostii detinuti politici au iesit din inchisoare nepatati sau lucizi asta e o realitate cruda, toti oamenii sunt diferiti si reactioneaza diferit la tortura. Eu nu-i judec si nu vreau sa nominalizez pe nimeni din cei care au cedat semnand pactul cu diavolul, dar nu toti au fost oameni integri exceptionali si care au respectat cu adevarat toate legile cuibului cum au fost Constantin Iulian, Dumitru Bordeianu, Gheorghe Grecu, Virgil Maxim ca sa nu mai vorbesc de parintii care au luat calea monahismului Iustin Parvu , Arsenie Papacioc si multi altii. Toti acestia si multi altii nu au pus niciodata la indoiala ierarhia Miscarii nu au cazut de la legea disciplinei care e prima si cea mai importanta pt ca fara disciplina nu poate fi unitate; dar orgoliul luciferic i-a impins pe unii sa iasa diin unitatea de ascultare iar situatia se perpetueaza pana in ziua de astazi de aceea sunt aceste dezamagiri dupa 90 si de aceea se fac 4 comemorari la Tancabesti nici macar o comemorare nu se poate face in unitate…Cat despre viata de familie consider ca e cea mai importanta astazi cand norii negri sunt deasupra tarii si forte oculte forteaza schimbarea identitatii si structurii etnice a neamurilor. Capitanul a spus odata unui camarad ca un lucru ca sa fie cu adevarat bun trebuie sa fie in primul rand placut Lui Dumnezeu, bun pentru neam si de-abia in al treilea rand bun pentru Miscare; cat despre grade si cadre adevarul este ca si Stelescu a fost cadru al Capitanului si inca unul din cele mai bune dar mandria lui nemasurata l-a pierdut…

  8. Ionut Moraru says

    Intr-adevar ne place energizeaza mult “iluzia” de a ne considera legionari. Dasca nu sunt bune numele date inainte sa mai adaugam pe Col rtg Nicolae Badea Petreascu, ; Gheorhe Nitulescu, Mircea Bulgarea, toti fosti frati de cruce din vremea Capitanului care si ei sarmanii au participat la ceremonia de “iluzionare” a noastra. Mai ales ca in 10 ani de zile nu au fost facuti decat 4 legionari, la dorinta batranilor si a tinerilor. Ne da un avant si o energie teribila “iluzia” asta in viata.
    P.S. Se inoculeaza ideea complet gresita ca legionarii au fost niste sfinti la nivelul carora nu mai poate ajunge nimeni. Au murit si cu ei a disparut si Miscarea.
    Legionarii s-au sfintit in puscarie, nu au fost sfinti. Inainte erau niste tineri normali, cu bune si cu rele. Unul poate bea prea mult (Corneliu Georgescu, Pr Dumitrescu Borsa, etc), ca sa nu mai vorbesc cand unii imbracati in camasa verde s-au luat la bataie in tabara de la Carmen Silva, moment in care Capitanul a dat circulara ce consfinteste ca “legionarul bea dar nu se imbata” si ca niciodata nu se duce in camasa verde la restaurant sau birt. Altul poate era inima mai zburdalnica (Banica Dobre, etc), altul era mult prea pus pe şotii cum era Nicolae Totu care ii facea tot felul de farse lui Mos Zagreb (tatal Capitanului). Erau OAMENI vii, NORMALI si dornici de viata.

    P.S.2 TOTI detinutii politici au semnat cand au iesit din puscarie. Altfel nu ar fi iesit, erau obligati. Asta nu inseamna ca toti au colaborat cu Securitatea. Iar din cei care au colaborat cu securitatea, nici din aia nu inseamna ca toti au colaborat cu securitatea. Intre unul care isi turna camaradul fara sa ii spuna si unul ca Aurel Moraru care isi anunta camaradul ca a fost pus sa il toarne si conveneau IMPREUNA ce sa vorbeasca si sa transmita Securitatii, este diferenta ca intre alb si negru

    P.S. 3 Este uluitor cat de repede iertam, ba chiar declaram sfinti anumiti reeducati, dar pe altii care nu au facut rau nici 5% cat au facut reeducatii ii punem la index.

    P.S 4 Sunt de acord cu „orgoliul luciferic” doar ca vad exact din punctul opus lucrurile. Sa fi aparut orgoliul luciferic odata cu „bombardelele” aruncate la ordinul Comandantului atunci cand se ordona liniste de catre Capitan??

    P.S.5 Viata de familie e importanta asa cum a fost si ptr Capitan si ptr Mota si ptr Marin. In felul asta, nu in „egoism familial”. „Femeia sa nu fie piatra de moara pe sufletul legionarului” zicea Capitanul. Asa viata de familie.

  9. Ionut Moraru says

    Erata. A se citi: „la dorinta batranilor si NU a tinerilor”.

  10. Ionut Moraru says

    P.S.6 Pe Stelescu nu „mandria lui nemasurata l-a pierdut” ci caracterul sau si gena proasta de grec. „Nu exista tradare fara greci” ne avertiza Eminescu. Si Capitanul a fost avertizat de Corpul Legionar macedonean, dar nu a dat importanta cuvenita acestor avertizari.

  11. pui de dac says

    Si Polihroniade a fost grec si a murit ca un martir al Miscarii in 39; nu are rost sa generalizam: nu toti grecii sunt nu toti armenii nu toti evreii etc au fost si in Miscare Acterian, Noveanu samd ;si altii spun despre romani lucruri urate si nu ne place de ce s-o facem si noi; nationalism si legionarism inseamna dragoste de Dumnezeu, Neam si Tara nu ura fata de altii.
    Acum iar despre Stelescu: am cunoscut pe domnul Gheorghe Grecu, comandant legionar care a intrat in Miscare in 29 in Fratia de Cruce din Galati l-a cunoscut bine pe Stelescu; era un tip foarte cultivat un vorbitor extraordinar cu foarte bune discursuri, dar nu numai ca era mandru dar avea doua mari vicii: bautura si femeile. Astea l-au pierdut nu faptul ca era grec ; marturia exista si pe internet pe you tube…

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php