Roşia Montană, înscrisă în lista indicativă pentru patrimoniul mondial

1 110

Salvată de la distrugere de societatea civilă, Roşia Montană, loc de unde Gabriel Resources intenţiona să extragă aur folosind cianuri, a fost inclusă în lista indicativă a României pentru UNESCO.

Roşia Montană, loc pentru a cărui salvare zeci de mii de oameni au ieşit în stradă în toamna lui 2013, a fost înscrisă de Ministerul Culturii şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor în lista indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial. Anunţul vine cu o zi înainte de celebrarea a 1885 de ani de la prima atestare documentară a Roşiei Montană.

Potrivit Ministerului Culturii, Roşia Montană îndeplineşte cinci dintre criteriile stabilite de UNESCO pentru ca un sit să poată fi înscris în Lista Patrimoniului Mondial. Încadrarea propusă de statul român în urma evaluărilor, înscrie Roşia Montană în categoria peisaj cultural, care vizează recunoaşterea interacţiunii pozitive, generatoare de valoare, între om şi mediul său natural.

Sâmbătă, 6 februarie, ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, va prezenta la Muzeul Ţăranului Român înscrierea Roşiei Montane în lista indicativă a României şi constituirea unui cadru de lucru pentru pregătirea dosarului de nominalizare pentru Patrimoniul Mondial, împreună cu iniţierea de măsuri pentru asigurarea dezvoltării zonei prin activarea resurselor sale perene, patrimoniul cultural şi natural.

Redăm integral comunicatul publicat de ministrul Culturii pe acest subiect:

„Roşia Montană a fost cel mai activ centru minier al Munţilor Apuseni, începând de la primele exploatări, din Epoca Bronzului, continuând în Antichitate şi perioada medievală, în Epoca Modernă şi până în trecutul recent. Mineritul tradiţional, bazat pe iniţiativa familiilor şi a micilor asociaţii de mineri, s-a încheiat odată cu naţionalizarea, în 1948, fiind urmat de o altă formă de minerit, industrial, la scara mare, încheiat în 2006. La Roşia Montană avem de a face, aşadar, cu unul dintre cele mai longevive situri miniere tradiţionale cunoscute în ziua de azi. Anduranţa sa particulară se reflectă într-o interconectare sistematică şi profundă între fundalul natural şi fenomenele culturale – din adâncul munţilor şi până la suprafaţă, de la morfologia peisajului şi până la flora şi fauna locului şi la comunităţile umane locale, totul poartă amprenta interacţiunii semnificative dintre om şi mediul natural, care a generat unul dintre cele mai bogate şi spectaculoase peisaje culturale ale României, semnificativ în context global.

Atributele definitorii ale sitului sunt galeriile miniere – de exploatare, de asistenţă, de aerisire şi de evacuare a apei – excavate începând din perioada romană şi continuate în perioada medievală şi modernă, peisajul roman de suprafaţăpeisajul industrial istoric, şitârgul minier Roşia Montană. Galeriile săpate în masivele muntoase din jurul localităţii însumează mai mult de 80 km din care 7 km datează din Antichitate, alcătuindcel mai vast şi mai important sistem de exploatare minieră cunoscut din lumea romană

Potrivit evaluărilor, Roşia Montană îndeplineşte 5 dintre criteriile stabilite de UNESCO pentru ca un sit să poată fi înscris în Lista Patrimoniului Mondial. Încadrarea propusă în urma evaluărilor înscrie Roşia Montană în categoria peisaj cultural, care vizează recunoaşterea interacţiunii pozitive, generatoare de valoare, între om şi mediul său natural.

Înscrierea în Lista indicativă naţională este primul pas procedural în vederea includerii în Patrimoniul Mondial şi constituie momentul iniţial al unui proces de cercetare aplicată, evaluare şi instituire a unor mecanisme eficiente de gestiune pe termen lung. La finalul acestui proces, care poate dura câţiva ani, statul român poate înainta dosarul de candidatură către Centrul Patrimoniului Mondial.

Prin procesul de evaluare şi activare a peisajului cultural minier Roşia Montană se urmăreşte atât recunoaşterea largă şi protejarea valorii sale universale, cât şi iniţierea unui program integrat de dezvoltare a localităţii şi a zonei înconjurătoare, pe baza patrimoniului cultural şi natural, şi de susţinere a comunităţii locale. În acest sens, Guvernul României va iniţia un program de acţiuni, prin utilizarea diferitelor fonduri europene şi naţionale existente, pentru domeniile dezvoltare socio-economică, dezvoltare rurală, infrastructură, dar şi educaţie şi formare. Acest program va fi fundamentat pe principiile dezvoltării durabile şi ale economiei verzi.

Sâmbătă, 6 februarie, de la ora 17.00, la Muzeul Ţăranului Român, cu prilejul aniversării Roşiei Montane la 1885 de ani de la prima sa atestare documentată, Ministrul Culturii, domnul Vlad Alexandrescu va prezenta înscrierea Roşiei Montane în lista indicativă a României şi constituirea unui cadru de lucru pentru pregătirea dosarului de nominalizare pentru Patrimoniul Mondial, împreună cu iniţierea de măsuri pentru asigurarea dezvoltării zonei prin activarea resurselor sale perene, patrimoniul cultural şi natural.

Peisajul cultural minier Roşia Montană nu este singurul obiectiv aflat în atenţia Ministerului Culturii şi a Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru a fi înscris în lista Patrimoniului Mondial. România nu a revizuit niciodată lista indicativă naţională a siturilor posibil a fi incluse în Patrimoniul Mondial, de la prima formă a acestei liste, alcătuită în 1991, deşi este obligaţia fiecărui stat semnatar al Convenţiei Patrimoniului Mondial să îşi actualizeze lista indicativă la intervale de cel mult 10 ani. În ultimii 25 de ani strategia UNESCO privind Patrimoniul Mondial, priorităţile şi criteriile de acceptare a unui sit în Lista Patrimoniul Mondial s-au schimbat şi s-au actualizat. România trebuie, pe de-o parte, să prezinte propuneri viabile şi remarcabile potrivit criteriilor şi viziunii UNESCO de la nivelul anului 2016 şi, pe de altă parte, să garanteze conservarea şi calitatea managementului siturilor deja înscrise în Lista Patrimoniului Mondial.

În acest context, Ministerul Culturii şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor declanşează procedura de revizuire şi actualizare a listei indicative a României, în scopul de a produce o listă sustenabilă, menită atât să certifice valoarea universală a siturilor din România, cât şi să definească şi să reprezinte un patrimoniu mult mai bine articulat, mai complex, mai coerent şi, în cele din urmă, mai reprezentativ pentru ceea ce România are, poate şi trebuie să ofere lumii.”

sursa: Epoch Times

1 Comment
  1. IO../gerules says

    Pentru care noi aventurieri s-au zisi noi,pentruca ei sant cam vechi,de vreo cateva sute de ani,se va pastra acest Monument al naturii si al Dacilor,spre a fi folosit numai de ei?Europenii nu dau nimic dela ei ei dau dela altii.Dupa toate cele petrecute in Romania dupa fatidicul decembrie’89,asa zisii europeni sau UE nu pot avea nimic sfant privind respectul pentru romai,de ex:perversiunea folosita penru asa zisa intrare a Romaniei in NATO si UE,romanilor li s-a cerut aproape si sufletul pentru”aderarea’la cele douo organizatii teroriste(dupa cum dovedesc acum) si guvernele straine ale Romaniei l-au dat in numele unor oameni coplesiti psihotronic,in numele NATO Romania este umpluta cu militarizare straina si in numele UE Romnia este paria lumii,basca i-i se impun si mii de teroristi zisi emigranti amarati.

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php